- IUDAISMUL -

 Iudaismul cunoscut şi sub

numele de religie mozaică
(după principalul profet
evreu, Moise) este religia
poporului evreu.
 Termenul iudaism îşi are
originea în numele
regatului Iuda.
 Regatul Iuda reprezenta
teritoriul uneia din cele 13
seminţii sau mari familii de
evrei, care a primit o parte
din Canaanul cucerit după
ieşirea din Egipt.
 Denumirea “evreu” ar proveni de la Eber
(ebr.'Ever), un strămoş al lui Avraam. Poporul evreu
este originar din Orientul Apropiat, îndeosebi din regiunea
numită în antichitate Ţara lui Israel. Poporul evreu e
numit în limba ebraică ‫עם ישראל‬, „ poporul (lui) Israel”,
cu atestări arheologice din perioade antice (cea mai veche
a fost găsită în Egipt şi e datată în jurul anului 1213
î.d.H..).
 Istoria evreilor, din perioada antică, e
descrisă în Biblia evreiască şi cunoscută prin ea în toată
lumea.
 După tradiţia evreiască 13
triburi de evrei, formate din
descendenţii celor 12 fii ai lui
Iacob, au cucerit Ţara Israel
(Canaanul), au colonizat-o şi,
după o periodă în care nu aveau o
conducere centrală, au format un
regat condus de regele Saul.

 Lui Saul i-a urmat regele

David, care a cucerit oraşul Salem
(în ebraică Şalem), căruia i-a fost
schimbat numele în Ierusalim şi
care a devenit capitala evreilor.
 Istoric:
Evolutia iudaismului este împartitã în patru etape:
1.AVRAAM SAMUEL

Patriarhul poporului evreu. Primul Judecator al Israelului

Cuprinde:
a)Stabilirea lui Avraam si a familei sale în Canaan; b) migraţia în Egipt:
c) Iesirea din Egipt.

d) Primirea Decalogului
e) Recucerirea Canaanului;

f) Instaurarea institutiei
Judecatorilor (Samuel).
2. REGATUL
- Primii regi:

-Saul;

David Solomon

Imperiile asirian si babilonian au cucerit Israelul,

-

Templul fiind distrus; numerosi evrei au fost

deportati in Mesopotamia si Babilon.
3. PERIOADA RABINICÃ:
Exil Dãrâmarea Ierusalimului

Zidul plangerii
Dupã repatrierea exilaţilor, zidurile Ierusalimului si
Templul au fost refãcute, iar cultul central a fost
restabilit. Incepând cu anul 63 î. Hr. a început lunga
perioadã de stãpânire romanã, ce a culminat cu
rãzboiul 66-70 d. Hr, în care iudeii au fost înfrânţi
definitiv, Ierusalimul a fost distrus în totalitate, iar
Templul ars şi dãrâmat.
 O perioada semnificativă în istoria ţării şi a poporului a fost domnia aliatului
Romei, regele Irod cel Mare, care a construit, între alte multe construcţii, şi
o versiune mai impunătoare a Templului din Ierusalim. După moartea sa,
începând din anul 6 d.H. ţara a fost guvernată de prefecţi romani, în paralel
cu regi locali.
 În urma a două războaie cu Imperiul Roman (66 şi 123 d.H.) statul
evreu a fost distrus iar evreii scăpaţi au plecat în exil.
 După moartea lui Solomon,
statul a fost împărţit în două
regate, Iudeea şi Israel.

 În anul 586 î.d.H. regele

Babilonului, Nabucodonosor
cucerind Iudeea a exilat o mare
parte din populaţia evreiască.

 În 539 î.Hr., împăratul persan

Cirus a cucerit Babilonul şi a dat
permis tuturor popoarelor
deportate să se întoarcă în ţările lor
şi să-şi refacă templele distruse.
Mulţi evrei s-au întors în Israel şi
au refăcut Ierusalimul şi Templul.
 Zidul plangerii:
-cel mai sfânt loc al evreilor; mai este cunoscut sub numele de “Zidul
de Vest”, “kotil”.
-Se numeste zidul “plângerii” deoarece evreii deplâng starea
Ierusalimului, dãrâmarea Templului Sfânt”;
-Templul a fost construit in sec. X. î.Hr. de cãtre Solomon;
- distrus de babilonieni in anul 586 i.Hr.; reconstruit de Irod cel Mare
(37-19 î. Hr.); distrus definitiv in anul 70 de cãtre romani;
- are o lungime de 488 m, înãlţime de 32 m, din care 19 m sunt la vedere;
cuprinde 45 de rânduri de piatrã: 28 la suprafata solului, 17 dedesubt.
- primele 7 rânduri de piatrã au fost puse in timpul lui Irod cel Mare;
urmãtoarele 4 straturi- sec. VII; urmtoarele 14 straturi- 1866 in timpul
dominatiei otomane; ultimele 3 straturi- 1967 (muftii din Ierusalim)
 Zidul Plangerii - Cum se petrec lucrurile aici ?
La principalele intrari spre Zidul Plangerii sunt instalate scanere. Unul
dintre cele mai bune momente de vizitat Zidul Plan­gerii este in timpul sarbatorii
Sabatului, de vineri seara pana sambata dimineata, cand evreii se aduna in piata
imensa, citesc si danseaza pe cantece traditionale evreiesti pana la apusul soarelui.
Pe esplanada din fata Zidului Plangerii au loc, pe langa rugaciuni,
evenimente foarte diverse: lunea si joia dimineata se desfasoara ceremonii in
timpul carora baietii de 13 ani primesc majoratul religios; vinerea seara, studentii
celebreaza, la apusul soarelui, sosirea Sabatului; tinerii casatoriti vin sa se
fotografieze, iar copiii din clasa I primesc aici prima lor biblie.
Credinciosii evrei plaseaza in spatiile dintre pietrele zidului biletele pe
care isi scriu dorintele, in timp ce altii se roaga cu voce tare in cele mai diverse
limbi. De doua ori pe an, inainte de sarbatoarea Paştelor si inainte de Anul Nou
evreiesc (in toamna) cei special alesi se duc la Zidul Plangerii si scot bucatelele de
hartie indesate intre crapaturile acestuia, apoi le duc pe Muntele Maslinilor unde le
ingroapa. Rabinul si ajutoarele sale scot milioane de bucati de hartie din toate
crapaturile zidului, pentru a face loc noilor rugaciuni. Rabinul spune ca ravasele
continand rugaciuni sunt sfinte, cum sfinte sunt orice scrieri care contin Numele lui
Dumnezeu sau adresate lui Dumnezeu.
In fiecare an, la data 9 aprilie, evreii comemoreaza distrugerea celor doua
4. NOUA ÎNFÃŢIŞARE A IUDAISMULUI:
-Fãrã templu;
- fãrã preoţie din neamul lui Aaron;
- evreii: - se roagã în sinagogi;
- nu mai aduc jertfe.
 Biblia este împărţită în: Torah (cele cinci
cărţi ale lui Moise), Neviim (Prorocii) şi
Ketuvim (Scrierile, Psalmii).
 Talmudul – o alta carte importanta a
iudaismului -este o colectie de opere
teologice, istorice, juridice care
completeaza si explicã Biblia. Autorii ei
sunt rabinii secoleleor V. î. Hr.- VI î.Hr..
 Kabbala (tradiţia).
 popor exclusiv monoteist;
 cred în Dumnezeu, Creatorul,
Proniatorul şi Stăpânul Universului,
care comunică cu poporul ales prin
îngeri şi profeţi,
 un rol central îl are respectarea celor 10
porunci primite de Moise pe Muntele
Sinai, Moise fiind cel mai mare dintre
profeţi.
 se aşteaptã venirea Rãscumpãrãtorului
promis lui Adam si Evei, a lui Mesia,
Care va elibera poporul Israel din robia
duşmanilor.
 La început, evreii aveau drept locuri de închinare spaţiul
unde-şi pãşteau turmele. Dupã ieşirea din robia egipteanã, au
avut Cortul mãrturiei (unde se gãsea Chivotul Legii,
in care se pãstrau Tablele Legii primite de Moise de la
Dumnezeu.
 Dupã aşezarea in Tara fãgãduinţei (Canaan), evreii si-au ridicat in vremea regilor,
la Ierusalim, Templul (împãrţit în douã: Sfanta, Sfanta Sfintelor, aici se pãstrau
obiectele sacre).
Fiecare comunitate ebraicã are o casa de rugãciuni, de învãţãmânt si de reuniune,
numitã sinagogã. Aici sunt pãstrate sulurile cu textele sacre iarde trei ori pe zi se
desfãşoarã cultul public.
 Erau oficiate de: marele
preot (Avraam, Aaron),
preoţi ajutaţi de leviţi.
 Profeţii alesi de Dumnezeu.
 Rabinul înseamnă înţelept, şi
este astăzi îndrumătorul
spiritual al comunităţii sale.
 erau jertfite intotdeauna
animale, păsări, miei.
 Rugãciunea:
-publicã: se desfãşorã în sinagogi, la ele
trebuie sã participe minim 10 persoane de
parte bãrbãteascã; rugaciunea principalã
conţine 18 binecuvântãri, toate rânduielile
gãsindu-se în cãrţile speciale.
- individualã: este practicatã obligatoriu de
bãrbaţi, care trebuie sã ţinã cont de ţinuta
de haine lungi si centurã, barbã, şalul
momentului- talit- restricţii, purificãri, etc.
 circumcizia este considerată,
după Avraam, semnul esenţial al
legamântului dintre Dumnezeu si
poporul său. Circumcizia este ritul
oficiat cu cea mai mare fidelitate de
evrei, indiferent de tendinţa căreia îi
aparţin.
 decalogul
 Sema Israel (Ascultă Israele)
 mărturisirea de credinţă (o sinteză a
mozaismului)
 Rugăciunea zilnică este obligatorie
pentru bărbaţi (şalul şi filacteriile)
 Religia iudaică, prin fiinţa şi scopul ei, ar fi fost menită să fie
numai o pregătire, o călăuză spre Hristos cum spune apostolul
Pavel. De aceea, cu venirea creştinismului, valabilitatea sa ar fi
încetat. Tema mozaismului era ideea mesianică, venirea unui
Mesia, care urma să întroneze universalitatea religiei adevărate,
în locul iudaismului particularist şi exclusivist.
 De vreme ce împărătia mesianică s-ar fi realizat prin venirea
lui Iisus şi instituirea creştinismului, mozaismul si-ar fi încheiat
menirea istorică. Aşteptarea unui alt Mesia, cerut numai de
interesele naţionale exclusive ale poporului evreu, face din
mozaismul de astăzi mai mult o doctrină naţională decât una
religioasă. Aceasta rezultă şi din faptul că iudaismul mai
supravieţuieşte şi azi, redus însă aproape exclusiv numai la
poporul iudeu, fără să fi fost îmbrăţişat de alte popoare.
 principalul punct de separare
dintre noi creştinii şi evrei este
că noi credem că Mesia a venit
în persoana lui Hristos, în timp
ce ei încă aşteaptă venirea Celui
făgăduit, Emmanuel.