EFECTUAREA TIPURILOR DE BANDAJE

Bandajarea = metoda de fixare a pansamentului cu

ajutorul unei feși de tifon, de lungimi si lățimi diferite în
funcție de mărimea și caracterul plăgii, regiunea în care
este situată.

Feșile pot fi de 5-25 cm lățime și 1-20 m lungime

Materiale necesare
o Feșe de tifon de mărimi diferite (lăţimi intre 5 şi 25
cm, lungimi între 1-20 m)
o Feşe elastice
o Foarfece
o Ace de siguranţă, plasă, leucoplast
Reguli pentru o înfășare corectă

 Să imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea

 Să fie suficient de strânsă, dar și suficient de elastică pentru a nu produce
leziuni de compresie (atenție la bandajele efectuate bolnavilor sub
anestezie!)
 Să fie executată cu mișcări blânde și cu multă îndemanare pentru a nu spori
suferința bolnavului
 Bandajarea membrelor se începe de la extremitate spre rădăcină, în sensul
circulației venoase
 Fașa de tifon ținută cu mâna dreaptă și cu ruloul spre cel ce execută se
deerulează de la stânga spre dreapta
 Bandajarea începe cu 2-3 ture circulare, “ture de fixare“, la o distanță de
10-15 cm de plagă. Pentru fixare sigură, după primul tur, colțul liber al
feșii se răsfrânge.
 Terminarea bandajării se face cu 2-3 ture suprapuse, capătul feșii fixându-
se cu ace de siguranță sau prin legare, după despicare în 2 părți egale la
aceeași distanță de plagă cu care s-a început.
Tipuri de bandajare

1. Fașa circulară
- se suprapun turele de fașă exact una peste alta
- prezintă dezavantajul că se răsucește, modificând poziția
pansamentului față de plagă
- este indicată în regiunile cilindrice: gât, torace, articulația
pumnului, etc.

2. Fașa în spirală
- se conduce fașa, șerpuind, acoperind turele o treime,
răsfrângând fașa pe alocuri, prin tehnica numită
”manevra policelui”.
- este indicată pentru înfășarea gambei și antebrațului
3. Fașa în forma cifrei “8“

- Se începe cu ture circulare sub articulație

- Se trec oblic peste articulație și se conduc deasupra
articulației alte ture circulare
- Se revine oblic sub articulație intersectând prima
diagonală
- Se continuă de câteva ori și se termină înfășarea deasupra
articulației cu ture circulare
- Este indicată pentru înfășurarea regiunilor articulare:
articulația cotului, piciorului, pumnului
4. Fașa în "spic de grâu" sau "spica“
- Se efectuează ture circulare deasupra articulației.
- Fașa se conduce în forma cifrei "8“, fiecare tură
acoperind pe cel dinainte cu 1/3 sau 2/3.
- Se termină înfășarea cu ture circulare la punctul de sprijin
- Este indicată tot în regiuni articulare sau pentru regiunea
inghino-abdominală, scapulo-humerală

5. Fașa în evantai
- Se efectuează o tură oblică deasupra articulației și turele
următoare se conduc din ce în ce mai puțin oblic,
ajungând circulare, la mijlocul articulației. De la acest
punct se desfășoară oblic, în sens invers
- Este indicată în regiunea cotului, genunchiului, etc.
Terminarea bandajării

 Se efectuează două ture circulare la 10-15 cm de

pansament
 Se taie cu foarfecele și se aplică o bandă de leucoplast
sau capătul feșii se despică cu foarfecele 10 cm, se
încrucișează capetele și se înnoasă
 BANDAJAREA REGIUNILOR CAPULUI
ȘI FEȚEI
 A. BANDAJAREA CAPULUI (CAPELINĂ)

 Materiale necesare: două feși de 5 m lungime și 5

cm lățime, romplast sau ac de siguranță

 Pregătirea materialelor necesare

 - Se pregătesc materialele pentru pansament și
fixare prin bandajare
 Efectuarea bandajării

- Se conduce fașa circular, deasupra arcadelor

sprâncenoase, fixând cu mâna stângă colțul feșii, iar cu
dreapta se rulează fașa în jurul capului, lăsând libere
pavilioanele auriculare.
- Se răsfrange colțul rămas în afară și se efectuează din
nou o tură circulară pentru a-l fixa.
- Se conduce fașa din spate în față acoperind bolta
craniană cu ture oblice, fixate cu ture circulare, până la
înfășarea completă a capului
- Se încheie cu două ture circulare
- Se fixează capatul liber al feșii cu romplast sau ac de
siguranță în partea opusă regiunii pansate
Îngrijirea bolnavului după tehnică

- Se așează bolnavul în pat, cât mai comod, punând în

repaus regiunea pansată

Reorganizarea locului de muncă

 Se strâng materialele folosite

 - Se aerisește salonul
 B. ÎNFĂȘAREA OCHILOR

Se poate executa monoocular sau binocular

 Materiale necesare: fașă lată de 5 cm; romplast sau ac de

siguranță
 Înfășarea monooculară
 - Se conduce fașa circular, deasupra arcadelor
sprâncenoase, fixând cu mâna stângă colțul feșii, iar cu
dreapta se rulează fașa în jurul capului, lăsând libere
pavilioanele auriculare.
- Se răsfrânge colțul rămas în afară și se efectuează din nou
o tură circulară pentru a-l fixa.
 - Se conduce fașa oblic peste ochiul pansat, pe sub urechea
de aceeași parte și se readuce fașa la frunte, deasupra
urechii opuse
 - Se efectuează din nou o tură circulară pe frunte, apoi
oblic, repetând succesiunea de ture oblige și orizontale
 - Se fixează capătul liber al feșei cu romplast sau cu ac de
siguranță
 Înfășarea binoculară

 - Pentru înfășarea binoculară, în locul turelor orizontale,

se conduce fașa oblic peste celălalt ochi, turele
încrucișându-se deasupra rădăcinii nasului, unde se
formează o spică

 Atenție!
 - Se va evita acoperirea urechilor
 C. ÎNFĂȘAREA NASULUI (PRAȘTIA)

 Materiale necesare: fașă lată de 5-6 cm și lungă de 40-50

cm, foarfece.

- se despică în lung fașa, la ambele capete, lăsând la mijloc o

porțiune de aproximativ 5 cm nedespicată, ce va servi la
acoperirea nasului
- se fixează pe nas partea din mijloc nedespicată
- se trec capetele superioare ale feșii sub pavilionul urechii și
se innoadă în regiunea occipitală
- se trec ramurile inferioare ale feșii deasupra urechilor,
încrucișând pe cele superioare și se fixează în partea
posterioară a capului, realizând astfel o praștie
D. ÎNFĂȘAREA BĂRBIEI ȘI BUZELOR

 Bandajarea acestor regiuni se numește căpăstru

 Materiale necesare: fașă lungă de 0,5–1 m și lată de 5-6 cm;
foarfece

- se despică în lung fașa, la ambele capete, lăsând la mijloc o

porțiune de 5 cm nedespicată
- se fixează partea nedespicată pe bărbie sau buze
- se încrucișează ramurile superioare în regiunea occipitală și se
leagă în regiunea frunții
- se leagă ramurile inferioare deasupra creștetului capului lăsând
libere urechile
 E. BANDAJAREA GÂTULUI

 - Se efectuează cu ture circulare. În cazul operațiilor de

gușă, bandajarea se efectuează cu ture incrucișate pe
torace și gât, fașa fiind trecută sub axilă, în jurul
toracelui și inapoi ăn jurul gâtului
 F. BANDAJAREA CEFEI

- se începe în jurul gâtului cu ture circulare

- se trec ture oblice peste ceafă deasupra unei urechi,
continuându-se cu ture circulare în jurul capului
- se revine peste ceafă, formându-se spica
- se încheie cu ac de siguranță sau se leagă cu capătul
despicat
 BANDAJAREA (ÎNFĂȘAREA)
TORACELUI ȘI ABDOMENULUI

 Scop: acoperirea și fixarea unui pansament în regiunea

toracelui; imobilizarea în fracturi și coaste

 Material necesar: fașă de 10-15 cm lățime

  A. BANDAJAREA TORACELUI
(LA BĂRBAȚI)

 Materiale necesare: două feși de 5 m lungime și 5 cm

lățime, romplast sau ac de siguranță

 - se conduce fașa circular, începând din regiunea

inferioară a toracelui
 - se răsfrânge colțul rămas în afară și se efectuează tura
circulară pentru fixare
 - se efectuează o manevră a policelui și se conduce
fașa de jos în sus peste umăr, coborând fașa pe spate,
pentru a realiza astfel o bretea de susținere pe umăr,
fixând-o apoi cu o tură circulară peste torace. Se repetă
manevra pentru a doua bretea peste celălalt umăr
 - Se conduce fașa în ture în spirală, până la axilă

 - se încheie cu două ture circulare

 - se fixează capătul terminal al feșii cu un ac de

siguranță în partea opusă regiunii pansate

 Observații
 În funcție de zona lezată și pansată se mai poate utiliza
înfășarea în opturi, când sunt cuprinși și umerii
 B. BANDAJAREA SÂNILOR

 - se efectuează două ture circulare de fixare pe torace, sub sâni

 - se conduce fașa de jos în sus către umărul opus sânului de
pansat, trecând peste sânul interesat
 - se coboară oblic fașa pe spate prin axila sânului ce trebuie
pansat, până în dreptul turei circulare care se execută de fiecare
dată după ce s-a trecut fașa peste sân și spate
 - se încheie cu două ture circulare

 - se fixează capătul terminal al feșii cu un ac de siguranță pe

turele circulare, în partea opusă sânului pensat
Observație

 În cazul înfășării ambilor sâni, se efectuează aceeași

ordine a spirelor alternând și de partea oupsă turelor
simetrice pentru a acoperi deodată ambii sâni
BANDAJUL SÂNULUI DREPT
BANDAJAREA MEMBRULUI SUPERIOR

1. UMĂRUL ȘI AXILA
 Se bandajează printr-o spică în formă de 8
- se pudrează axila și se umple cu vată
- se așează capătul liber al feșii pe stern
- se conduce fașa peste umăr, înapoia acestuia, în groapa axilară,
apoi în sus perpendicular pe claviculă
- se conduce fașa oblic pe spate, pe sub axila opusă și din nou pe
fața anterioară a toracelui, formând o spică pe umăr
- se fixează capătul liber al feșii cu un ac de siguranță

Observație
 Turele se mai pot începe pe claviculă, bucla optului trecând în
jurul gâtului
2. BRAȚUL ȘI ANTEBRAȚUL

 Se pot bandaja în spirală sau în spică prin încrucișarea

feșii sau prin răsucirea acesteia
3. ÎNFĂȘAREA COTULUI

 Se efectuează în 8 sau în evantai

Scop

 Compresiunea cotului pentru hemostază sau fixarea unui

pansament
- se așează cotul în extensie și se efectuează două ture circulare de
fixare pe partea superioară a antebrațului
- se conduce fașa oblic peste fața anterioară a cotului la antebraț
- se efectuează două ture circulare la nivelul antebrațului și se
conduce fașa apoi peste fața anterioară a cotului la braț. Se
repetă astfel câteva ture
- se fixează capătul liber terminal al feșii cu un ac de siguranță

 Atenție!!
Înfășarea cotului în formă de evantai se execută cu articulația
semiflexată
BANDAJAREA COTULUI ÎN “8"
BANDAJAREA COTULUI ÎN
EVANTAI
4. PALMA ȘI DEGETELE MÂINII.
PALMA SE ÎNFAȘĂ ÎN FORMĂ DE 8
- se efectuează două ture circulare de fixare la nivelul
articulației pumnului
- se conduce fașa oblic peste palmă și se efectuează o tură
circulară
- se conduce fașa oblic, încrucișând prima tură a feșii
- se efectuează din nou o tură circulară, continuând astfel
înfășarea în formă de "8“
- se fixează capătul liber al feșii la nivelul atriculației
pumnului cu un ac de siguranță
Observație: Dacă plaga este pe partea posterioară a mâinii,
încrucișarea se face pe această parte
ÎNFĂȘAREA MÂINII
ÎNFĂȘAREA DEGETELOR
5. ÎNFĂȘAREA SIMPLĂ A DEGETULUI

- se așează 2-3 straturi de fașă, pornind de la rădăcina

degetului, îmbrăcând fața anterioară a degetului, vârful
degetului și fața posterioară a acestuia
- se conduce fașa în spirală
- capătul liber al feșii se despică cu foarfece, se
încrucișează capetele și se înnoadă cu fundă
6. INDEXUL, MEDIUL ȘI INELARUL

 - se efectuează două ture circulare deasurpa articulației pumnului

 - se conduce fașa oblic până la degetul de înfășat și se efectuează
tura în spirală până la vârf și înapoi
 - de la rădăcina degetului, se conduce fașa din nou oblic,
ascendent spre pumn, încrucișând prima tură descendentă
 - se efectuează din nou două ture circulare la nivelul articulației
pumnului și se conduce fașa spre celălalt deget
 - se încheie cu două ture circulare la nivelul ariculației

 - se fixează capătul liber al feșii cu un ac de siguranță

Observație

 Dacă plaga ocupă și jumătatea distală a degetului, se va

acoperi și vârful efectuând răsucirea feșii prin manevra
policelui
7. POLICELE ȘI DEGETUL MIC

Se înfașă în spică sau spirală

 Se efectuează două ture circulare de fixare deasupra
articulației pumnului
 - se coboară fașa pe marginea externă a policelui și se conduce
fașa în formă de 8, fiecare tură acoperind pe cea efectuată
înainte
 - se încheie cu două ture circulare la nivelul articulației
pumnului
 - se fixează capătul liber terminal al feșii cu un ac de siguranță
sau se despică fașa și se leagă cu fundă în jurul articulației
pumnului
Observație

 În zdrobirile degetelor se efectuează mănușa – o înfășare

în spirală a tuturor degetelor mâinii. Astfel, după turele
efectuate deasupra articulației pumnului, se începe cu
spirala degetului mic și se termină cu spirala policelui.
 Bandajarea se încheie la articulația pumnului prin fixarea
capătului terminal al feșii cu ac de siguranță sau prin
despicare și legare cu fundă
BANDAJAREA MEMBRULUI INFERIOR
1. COAPSA SUPERIOARĂ ȘI ȘOLDUL

Se folosește spica inghinală simplă sau dublă

 Se efectuează două ture circulare de fixare în jurul bazinului a
capătului, deasurpa crestelor iliace
 Se conduce fașa, traversând oblic regiunea inghinală, se ocolește
coapsa pe fața nternă, fața posterioară a acesteia și se revine
anterior spre față
 Se trece oblic peste regiunea inghinală deasupra marelui
trohanter de partea opusă, care constituie un punct de sprijin
 Se efectuează din nou o tură circulară și se repetă
manevra
 Se efectuează câteva ture circulare pe coapsa

 Se încheie cu două ture circulare în jurul bazinului

 Se fixează capătul liber terminal al feșii cu un ac de

siguranță

Observație

Pentru mijlocul coapsei și partea inferioară se folosește

spirala coapsei
2. GENUNCHIUL

 Se înfașă ca și cotul, fie în evantai, fie în formă de 8,

încrucișarea făcându-se anterior sau posterior
3. GAMBA

 Se înfașă în spirale efectuându-se manevra policelui

4. ARTICULAȚIA PICIORULUI (GLEZNA)
Se bandajează în formă de 8
-se efectuează două ture circulare în jurul părții inferioare a
gambei
- se conduce fașa oblic peste articulația piciorului și se
efectuează două ture circulare la nivelul metatarsienelor
 se conduce fașa oblic, încrucișând pe cea descendentă până
deasupra maleolelor
 - se încheie cu două ture circulare în jrul părții inferioare a
gambei
 - se fixează capătul liber al feșii cu un ac de siguranță sau prin
legare, după despicarea capătului terminal al feșii
BANDAJAREA GLEZNEI
5. BANDAJAREA BONTURILOR DE
AMPUTAȚIE ALE MEMBRELOR

 Se poate face cu o singură fașă sau două

 Se începe cu ture de fixare deasupra bontului

 Se continuă cu circumvoluții parabolice perpendiculare

pe primele și alternante
BANDAJAREA REGIUNILOR BAZINULUI

1. ÎNFĂȘAREA REGIUNII INGHINALE

Se face în formă de spică simplă sau dublă

- Spica dublă se începe ca și cea simplă, dar după

constituirea ei de o parte, se trece fașa pe deasupra
regiunii pubiene, pe fața externă a coapsei opuse, o
înconjoară pe aceasta posterior și revine anterior, pentru
a trece pe abdomen în circulară deasupra trohanterului de
aceeași parte
2. ÎNFĂȘAREA REGIUNII FESIERE

Se efectuează folosind același procedeu, dar încrucișarea

ramurilor spicei se face pese regiunea fesieră
3. ÎNFĂȘAREA PERINEULUI
 Se folosește fașa în "T“ compusă dintr-o fașă care înconjoară
abdomenul deasupra crestelor iliace, care trece dublu, dinapoi
înainte între coapse acoperind perineul. Este susținător al
pansamentului

 Scoaterea feșii se face prin desfacerea în sensul invers al

turelor. Fașa se face ghem trecându=se dintr-o mână în alta.

 Recuperarea feșii. Fașa folosită în pansamentul unei plăgi

aseptice poate fi refolosită. Pentru aceasta, fașa va fi
dezinfectată, spălată și călcată cu fierul de călcat. După aceste
etape, fașa va fi rulată de una sau două persoane.
FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN ALTE
METODE

Pansamentele se pot fixa și prin alte metode – material

plin (basma), țesături elastice sau cu materiale adezive

A. BASMAUA este un bandaj plin, confecționat dintr-o

pânză în formă triunghiulară, pătrată sau
dreptunghiulară

SCOP: se folosește la fixarea pansamentului sau la

imobilizarea unui mebru. Poate fi improvizată dintr-o
bucată de pânză oarecare, prosop, batistă, cearceaf, etc.
1. BASMAUA DREPTUNGHIULARĂ, PENTRU
ANTEBRAȚ (mica eșarfă).
Se împăturește o bucată de pânză astfel încât să constituie un
sprijin pentru antebraț și se fixeaază capetele cu ace de
siguranță la reversele hainei

2. BASMAUA TRIUNGHIULARĂ SPICALĂ PENTRU

ANTEBRAȚ
Cele două capete ale triunghiului se înnoadă la ceafă sau oblic
pe umărul opus. Sprijinind cotul, vârful basmalei se aduce
înainte peste cot și se fixează cu un ac de siguranță
3. BASMAUA ÎN PATRU COLȚURI PENTRU
IMOBILIZAREA BRAȚULUI ȘI ANTEBRAȚULUI SAU
EȘARFA LUI I. P. PETIT
Se leagă colțurile în diagonală în jurul gâtului și se introduc
brațul și antebrațul în chinga formată. Celelalte două capete se
leagă pe partea dorsală a toracelui.

4. BASMUA TRIUNGHIULARĂ PENTRU BANDAJAREA

UMĂRULUI SAU "CRAVATA" BIAXILARĂ MAYOR
Se acoperă umărul cu partea lată a triunghiului. Se trec
capetele triunghiului pe sub axila de bandajat, încrucișându-le.
Se leagă sub axila de partea opusă.
5. ÎNFĂȘAREA MÂINII ȘI LABEI PICIORULUI CU
BASMAUA TRIUNGHIULARĂ
Se întinde basmaua triunghiulară pe o suprafață netedă (pat,
masă) și se așează membrul lezat la mijlocul basmalei, cu
degetele îndreptate spre vârful ei. Se îndoaie colțul basmalei
peste degete și se încrucișează capetele libere ale basmalei,
înnodând la nivelul articulației pumnului sau la nivelul
maleolelor.
6. ÎNFĂȘAREA CĂLCÂIULUI CU BASMAUA
TRIUNGHIULARĂ
Se așează călcâiul la mijlocul triunghiului și se încrucișează
cele două capete ale triunghiului pe dinaintea piciorului, apoi
peste tendonul lui Achile și din nou înaintea gleznei unde se
înnoadă. Vârful triunghiului se răsfrânge și se fixează lateral
cu ac de siguranță.

7. BANDAJAREA BONTULUI DE AMPUTAȚIE

Se efectuează cu o basma triunghiulară. Se plasează bontul în
mijlocul triunghiului și se răsfrânge vârful peste fața
anterioară a bontului. Se leagă cele două capete peste capătul
răsfrânt.
8. BANDAJAREA CAPULUI
Se efectuează tot cu basma triunghiulară. Se sprijină baza
triunghiului pe protuberanța occipitală, cu vârful triunghiului
îndreptat spre nas. Se încrucișează cele două capete ale
triunghiului și se fixează cu ace de siguranță. Vârful basmalei
se răsfrânge în sus, peste creștetul capului și se fixează cu un ac
de siguranță.
OCHIUL ȘI URECHEA se pot bandaja cu o basma mai mică,
îndoită dub formă de eșarfă și trecută oblic în jurul capului
pentru a fi înnodată.
9. ABDOMENUL ȘI TORACELE.
Se vor bandaja cu bucăți de pânză dreptunghiulară,
cearceafuri care se vor fixa cu ace de siguranță sau cu o fașă
condusă în ture circulare.
SÂNUL. Se poate bandaja cu o basma triunghiulară îndoită în
eșarfă. Se trece eșarfa pe sub axila bolnavei și se conduce
oblic peste torace, apoi se leagă de partea opusă a gâtului.
Pentru bandajarea ambilor sâni se utilizează o basma
triunghiulară, cu vârful despicat. Se aplică basmaua pe spatele
bolnavei, cu vârful îndreptat spre ceafă. Se trec cele două
ramuri ale vârfului despicat peste umăr, capetele laterale se
aduc pe sub axilă, acoperind și fixând zânii, apoi se
încrucișează capetele peste stern și se leagă cu capetele
despicate ale vârfului, deasupra claviculei
B. ȚESĂTURI TUBULARE ELASTICE

Țesăturile elastice de bumbac și latex sunt confecționate sub

formp de plase tubulare, ce se pot aplica pe orice segment al
corpului, fiind confecționate în diferite mărimi. Se găsesc sub
denumirea Surgifix sau Retilax.
Sunt folosite pentru fixarea pansamentului; prezintă
următoarele avantaje:
- asigură o bună aerare a plăgilor;
- nu stingheresc articulația;
- asigură mobilitatea articulațiilor;
- sunt bine suporate de bolnavi.
C. MATERIALELE ADEZIVE
Sunt benzi adezive, rulate pe un mosor metalic sau plastic de
diferite lungimi și lățimi denumite romplast. Sunt folosite în
scopul fixării unor pansamente mai mici, pentru ănchiderea
unor plăgi ale căror buze sunt depărtate
Obună aplicare a acestor benzi necesită ca regiunile păroase să
fie rase, de asemenea, tegumentul să fie degresat și perfect
uscat
Pentru a evita suferința bolnavului și iritarea tegumentelor, la
îndepărtarea benzilor se va folosi un solvent: benzina sau
eterul.
ATENȚIE !

Nu se aplică pe regiuni păroase

Unele materiale adezive prezintă și pansamente aseptice ca de
exemplu, Pansaplast, Septoplast. Galifixul este o substanță
cleioasă cu ajutorul căreia se poate fixa un pansament.
Folosind o compresă de tifon, bine întinsă împăturită și prinsă
pe porttampon se ung tegumentele din jur și se acoperă cu o
compresă de tifon, bine întinsă, care se va lipi de piele. Se
folosește pentru fixarea pansamentelor plăgilor operatorii
aseptice. Dezlipirea lui se va face cu benzină sau eter.