Benzodiazepine

Proiect Realizat : Ana-Maria Dragnea

Ruxandra Ilie
Valeriu Isac
Ce sunt ?
• Benzodiazepinele reprezintă o clasă de medicamente psihotrope
(psihoactive) în a căror structură chimică este prezent un nucleu
benzenic fuzionat cu un nucleu de diazepină. Aparțin unei categorii de
medicamente cunoscute ca și tranchilizante .
Farmacocinetica
• BZD se absorb în general bine în intestin. Se leagă în proporţie mare 85-95 % de
proteinele plasmatice. Se distribuie iniţial în substanţa cenuşie din creier, apoi în cea
albă şi ţesutul adipos. Străbat bariera placentară şi apar în secreţia lactată. Se
metabolizează prioritar în ficat, în special prin N-dezalchilare, eventual prin
glucuronoconjugare (oxazepam, lorazepam). Eliminarea produşilor de metabolizare
se face majoritar pe cale renală. O mică parte se elimină prin secreţia biliară şi reintră
în ciclul enterohepatic. Timpul de înjumătăţire plasmatic variază cu medicamentul.
Unele BZD au t1/2 comparativ scurt (3-10 ore), altele au t1/2 mediu (10-40 ore) sau
lung (30-90 ore), luând în considerare şi eventualii metaboliţi activi. Cinetica BZD
este complicată. Sunt importante atât procesul de distribuţie, şi redistribuţie cât şi
cel de epurare metabolică. Trebuie să ţină seama de t1/2 al medicamentului
administrat şi de derivaţii activi care pot rezulta din metabolizare. Administrarea
repetată determină acumularea compuşilor cu t1/2 lung şi metaboliţi activi.
Farmacodinamie
• Se leagă  de receptorii GABA – A: α1, α2, α3, α5 astfel vor avea efecte:
o α1 ‐ sedativ;  o α2 ‐ anticonvulsivant;  o
α2și α3 ‐ efect anxiolitic crescut;  o
α5 ‐ efect de miorelaxare cu risc de ataxie și efecte amnezice.
Farmacotoxicologie
• FARMACOTOXICOLOGIE  ‐
Au IT mare, supradozările au rar sfârșit letal (dar atenție la asocierea c
u alcool/alte deprimante SNC  → sinergism de acțiune).   ‐
În caz de supradozare: antidot i.v. FLUMAZENIL –
antagonist pe situsurile de legare.  ‐ Efecte secundare:   o Somnolență 
o relaxare musculară (incoordonare motorie)   ‐ toleranță  ‐
farmacodependență fizică cu sindrom de abstinență – efect mai intens
 la grupele cu t½ scurt (II, IV,  VIII).  ‐ risc teratogen la gravide 
Contraindicatii
• CONTRAINDICAȚII  ‐ Insuficiență respiratorie severă ‐
Sindrom de apnee în timpul somnului ‐ Insuficiență hepatică severă ‐
Miastenia gravis ‐
La pacienții cu antecedente de dependență (medicamentoasă sau non
‐medicamentoasă – alcool  etilic)
Benzodiazepine toxici ?????
• Benzodiazepinele sunt folosite in anxietate (sindrom anxios) deoarece au efect anxiolitic , efect sedativ-hipnotic
folosit in hiposomnii. Au actiune anticonvulsivanta , miorelaxanta , amnezica. Insa Adictia fiziologica, autentica, la
benzodiazepine apare de obicei dupa utilizare indelungata si in doze mari. Totusi, potentialul de abuz pentru
benzodiazepine pare sa fie scazut in comparatie cu alte substante precum alcoolul, cocaina, opioidele,
barbituricele. Abuzul de benzodiazepine apare de obicei la subiectii cu istoric de abuz pentru alte substante
psihoactive. Abuzul primar la benzodiazepine este neobisnuit.
• Sevrajul la benzodiazepine poate aparea la intreruperea brusca a unui consum indelungat, in doze mari. In cazul
reprezentantilor cu timp de injumatatire lung, manifestarile clinice ale sevrajului pot sa apara tarziu, la cateva zile,
pana la chiar o saptamana de la oprirea admi-nistrarii. Aceasta predispune de multe ori la confuzii diagnostice,
fiind dificil de diferentiat tabloul clinic al sevrajului de simptomele pentru care a fost prescris initial medicamentul.
• Manifestarile sevrajului benzodiazepinic cuprind anxietate, iritabilitate, tulburari de somn, greata, varsaturi,
tremur, transpiratii, inapetenta. Un sindrom grav de sevraj include confuzie, dezorientare, halucinatii, delir si
convulsii, care pot fi chiar amenintatoare de viata.
• Terapia sevrajului la benzodiazepine se face cu benzodiazepine. In cazul simptomatologiei grave, administrarea se
face pa-renteral (intramuscular sau intravenos). In cazul unei simptomatologii nezgomotoase, se reintroduc
benzodiazepinele in schema de tratament si se recurge la o scadere treptata a dozelor.
Aspecte clinice
ale intoxicatiei cu benzodiazepine
• Este de reputatie relativ scazuta rata de morbiditate si mortalitate semnificative In cazul supradozajului izolat cu benzodiazepine.
Majoritatea cazurilor de intoxicatii severe sunt legate de coingestia altor substante sau de administrarea parenterala. Totusi, sunt
descrise decese in cazul ingestiei strict de benzodiazepine si acestea sunt mai probabil sa se produca cu derivatii cu durata scurta de
actiune, cum sunt triazolamul, alprazolamul si temazepamul. Tabloul clinic al intoxicatiei cu benzodiazepine este nespecific. Evaluarea
clinica este ingreunata in plus de frecventa coingestie de alte substante. Cu exceptia efectelor de aditie, nu este obisnuita
interactiunea benzodiazepinelor cu alte sedativ-hipnotice.
• Manifestarile predominante sunt neurologice si cuprind ameteala, somnolenta, confuzie, ataxie, vorbire Ingreunata. Coma, mai ales
prelungita, este neobisnuita si trebuie sa ridice prompt suspiciunea unei intoxicatii cu alte substante sau o cauza nontoxica de coma.
Reactii paradoxale, incluzand excitatie, anxietate, comportament ostil, agresiv, delir, sunt posibile, dar neobisnuite. Desi neclara,
etiologia unor astfel de reactii pare sa fie de tip idiosincrazic. Alte manifestari, tot rare si cu mecanism neclar, pot fi cefaleea, greata,
varsaturile, durerile toracice, articulare, diareea, incontinenta.

• Depresia respiratorie si hipotensiunea sunt rare si apar in cazul administrarii parenterale si a coingestiei de alte substante. Efecte
cardiorespiratorii serioase produce frecvent administrarea intravenoasa, rapida, de benzodiazepine In doze mari; cei mai susceptibili
sunt varstnicii cu boli cardiorespiratorii subiacente. Utilizarea propilen glicolului ca diluant pentru diazepamul de administrat
parenteral reprezinta un factor suplimentar de risc in aparitia stopului cardiorespirator. Se mai descriu, cu incidenta rara in intoxicatiile
cu benzodiazepine, reactii extrapiramidale, alergice, hepatotoxice, hematologice. In general insa, benzodiazepinele nu au alte efecte
de toxicitate sistemica, decat cele legate de depresia SNC si depresia cardiorespratorie. Investigatiile de laborator au o valoare limitata.
Determinarea nivelului seric de benzodiazepine nu este indicata de rutina pentru ca nu se coreleaza cu starea clinica. Testele calitative
pot fi de ajutor, dar trebuie stiut ca, de rutina, acestea nu identifica toti compusii clasei.
Cum “le gasim “
• Lateral Flow Immunoassay (LFIA)
• Radioimmunoassay (RIA)
• Competitive Enzyme-Linked Immunosorbent Assay (ELISA)
• Cloned-Enzyme Donor Immunoassay (CEDIA)
• Fluorescence Polarization Immunoassay (FPIA)
• Kinetic Interaction of Microparticles in Solution (KIMS)