Si-auzi mandra glasuire a padurii de argint.... Aparent monotone, sobre si uniforme, padurile de conifere dau viata piscurilor semete ale muntilor. Vesmantul lor pururea verde invita razele soarelui la o plimbare inedita in lumea coniferelor Padurile de conifere sunt formate din Brazi, pini, molizi. In aceste paduri umbroase se intalnesc si alte plante : zada, arborele vietii, ienuparul.Desi rare ori auzi ciripit de pasarele, simti mirosul placut si proaspat de rasina ! Caracterizare generala Frunzele coniferelor sunt aciculare. Ele se schimba pe rand, la interval de 3- 5 ani ( frunze persistente), formand cetina mereu verde Forma conica a inflorescentelor barbatesti si femeiesti, determina denumirea de conifere a acestor plante. Pe solzii conurilor barbatesti si femeiesti se gasesc celule sexuale barbatesti si femeiesti numite polen si, respectiv ovule.. Prin contopirea lor se formeaza semintele care nu sunt inchise in fruct. De aceea, aceste plante au primit denumirea de gimnosperme. Arbore care poate ajunge la inaltimea de 50 metri. Are o coroana conica. Frunzele aciculare, ascutite la varf, acoperite cu ceara. Conuri barbatesti mici, cu varful in sus; conuri femeiesti mari, cu varful in jos. Creste in zona muntoasa, in paduri numite molidisuri. 100 grame de frunze de molid consuma anual 13 litri de apa ? Lemnul molidului e folosit in constructii, tamplaria usoara, construirea avioanelor si fabricarea instrumentelor muzicale. Este un arbore falnic, cu o coroana conica. Frunzele sunt asezate sub forma de pana, cu dungi albe pe fata inferioara. Conuri femeiesti cu varful in sus si conuri barbatesti cu varful in jos. Creste in padurile de munte formand bradete. Bradul impodobit figureaza in datinile romanesti ca un simbol ce insoteste evenimente importante din viata omului: nunta, Craciunul, Anul nou, inaltarea unei case. Lemnul de zada, rosietic si compact a fost utilizat din timpuri stravechi in constructii. Orasul Venetia a fost construit pe mii de stalpi de zada, rezistenti la putrezire datorita rasinilor. Dupa mai multe secole, s-a constatat ca lemnul s-a pietrificat. Adaptat la temperaturile scazute, jneapanul traieste in zonele alpine si subalpine, formand palcuri si tufarisuri intinse. Jneapanul este un arbust cu tulpini numeroase, elastice si arcuite, ce pot ajunge la o lungime de 3 metri Multe specii de conifere sunt plantate prin parcuri si gradini publice, pe langa case si monumente, ca plante decorative. Astfel este si arborele vietii........