Sunteți pe pagina 1din 160

www.referat.

ro

APELE INTERIOARE SI ZONELE UMEDE

Acest mediu cuprinde totalitatea apelor interioare dulci sau sarate, stagnante sau curgatoare, albiile majore si zonele pe care apa le poate acoperi permanent sau temporar (Pl. 12). In categoria apelor stagnante intra lacurile, baltile si mlastinile. Lacurile sint bazine cu apa stagnanta, adinci, cu caracter permanent. Se disting lacuri alpine (de origine glaciara, situate in muntii inalti: Rodnei, Fagaras, Paring, Retezat), lacuri de acumulare (formate prin indiguirea apelor curgatoare in mod natural lacul Rosu sau de catre om lacuri ce se construiesc in prezent pe mai toate cursurile de apa din regiunile montane, submontane si colinare, ca si pe unele riuri mari si Dunare), lacuri litorale (formate de mare prin bararea unor foste golfuri si ale caror ape au un grad variat de salinitate de 0,5250 g/1), crovuri (produse prin acumularea apelor in depresiuni naturale din zona de cimpie), lacuri sarate (care contin anumite saruri minerale, adesea in cantitati ridicate si namol sapropelic). Baltile sint bazine cu un nivel redus de apa (adincime sub 5 m), partial ocupate de plantele acvatice submerse care cresc pe toata suprafata fundului. Baltile sint numeroase in albiile majore ale apelor curgatoare, indeosebi in zona inundabila a Dunarii si In Delta. Mlastinile sint zone in care un strat mic de apa stationeaza in tot cursul anului, sau in cea mai mare parte a sa si in care se dezvolta muschi sau plante amfibii. Se disting mlastini oligotrofe si eutrofe. Mlastinile oligotrofe, numite si bahne sau tinoave, au un relief convex si sint acoperite de muschi. Ele apar pe soluri silicioase, sint drenate de ape oligominerale, au un caracter acid, poseda o turba formata din muschi. Ele se afla in zonele muntoase sau deluroase reci. Mlastinile eutrofe sau smircurile se formeaza in depresiuni in care apa stagneaza. Colmatarea lor se face de la margini spre centru. Mlastinile acestea sint plane sau curbate in jos turba are o reactie alcalina si se formeaza din fanerogame acvatice si palustre. Se intilnesc pe tot teritoriul tarii. Apele curgatoare sint reprezentate de izvoare, piraie, riuri si fluviul Dunarea. Factorul predominant il constituie curentul apei, care determina principalele caracteristici fizico-chimice si adaptarile organismelor care traiesc in ele.

In ape se constituie 2 tipuri de asociatii de organisme (biocenoze: pelagice organismele care isi desfasoara toata viata sau o parte a sa in masa apei si cele bentonice organisme care traiesc in/pe substrat sau pe vegetatia care creste pe fundul cuvetei (Pl. 12). Plantele pot trai plutind pe suprafata apei, in masa acesteia, fixate pe fund sau pe alte plante (epifite), ori pe solul umed. Animalele traiesc intreaga viata sau o parte din ea (insecte, amfibii s.a.) in apa, sint dependente de mediul acvatic pentru reproducere, adapost ori hrana si poseda o serie de adaptari morfologice (palmatura pentru inot, adaptari respiratorii, la actiunea curentului, pentru capturarea hranei etc.), ecologice si etologice proprii acestui mediu. Zonele umede sint teritorii in care apa joaca un rol determinant in instalarea unei flore si faune specifice, capabile sa traiasca amfibiu, dar care pot supravietui si in caz de nivele mari de apa, precum si in caz de seceta in medii cu sol umed, in balti, baltoace, pe namol si muschi umed. A. PLANTE ALGE VERZI (FILUM CHLOROPHYTA) 31 Matasea broastei Spirogyra elongata Link Tal filamentos neramificat, liber, lunecos la pipait, format din celule cilindrice puse cap la cap, cu un cromatofor spiralat. Toamna, prin alaturarea a 2 filamente are loc conjugarea, din care rezulta zigotul de rezistenta. El cade la fundul apei si germineaza in primavara urmatoare. In apa dulce, curata si putin adinca a mlastinilor, baltilor, lacurilor, piraielor si izvoarelor. In toata tara. Cosmopolita. 32 Lina broastei Cladophora glomerata L. (Pl. 13) Tal filamentos, ramificat, aspru la pipait, fixat de pietre sau de mil cu ajutorul rizoizilor. Pe substrat formeaza o patura pisloasa de culoare verde inchis, urit mirositoare. In toate apele stagnante si curgatoare. Frecventa. Cosmopolita. CHARACEE (FILUM CHAROPHYTA) 33 Chara tomentosa L. (Pl. 13) Corp diferentiat intr-un tal propriu-zis (care este ca o tulpina ramificata si frunze dispuse de la noduri in verticil) si rizoizi de fixare in namol. Pe rizoizi sint tuberculi care servesc la inmultirea vegetativa. Pentru inmultirea sexuata are organe pe frunzulite, care dupa fecundare dau zigotul (din el in anul urmator poate iesi o noua planta). Ramurile si frunzele contin mult calciu, se rup usor. Uscata, poate servi ca ingrasamint agricol. In lacuri si balti, unde poate tapeta fundul cu un strat de peste 1,5 m grosime. In toata tara. Cosmopolita. MUSCHI (FILUM BRYOPHYTA) 34 Riccia fluitans A. Br. (Pl. 13) L = l mm. Tal primitiv organizat, din segmente subtiri, ramificate dichotomic, dispuse in rozete. Pe pamint in locuri umede, in paduri, in apa baltilor, iazurilor, lacurilor. Formeaza de multe ori o patura deasa care, la

suprafata apei impiedica patrunderea luminii. Contribuie, ca si Chara la colmatarea bazinelor acvatice. 35 Ricciocarpus natans Corda (Pl. 13) D = 2 cm. Tal cu aspect de frunza. Pluteste pe ape. Talul poarta pe partea inferioara niste prelungiri inguste si zimtate ca niste carene care impiedica rasturnarea plantei la miscari ale apei. In apa linistita a mlastinilor si baltilor. 36 Muschi de mlastina, fierea pamintului Marchantia polymorpha L. (Pl. 13) L = 8 cm. Tal dioic, ca o frunza, ramificat dichotomic. Sta fixat de substrat prin rizoizi. Organe sexuale pe discuri stelate aflate la capatul unor fire subtiri; cele femele sint regulat lobate, cele mascule neregulat lobate, inmultirea asexuata se face prin corpuscule speciale asezate in organe cu aspect de pahar. In locuri umede, semiintunecate, mai ales in regiuni muntoase. 37 Muschi de turba Sphagnum magellanicum Brid. (Pl. 13) H = 1040 cm. Tulpina erecta, cu ramuri scurte pe care sint asezate des numeroase frunzulite, ca niste solzi la virf. Spre partea terminala a tulpinii, la ramificarea ramurilor se formeaza capsule sporifere oviforme situate pe niste sete scurte. Tulpina are cresterea continua; pe masura ce plantele cresc, partea lor inferioara moare si se turbifica. In zonele de dealuri, montane si alpine, formind in mlastinile oligotrofe covoare moi. 38 Jabghie, bungeac Polytrichum alpestre Hoppe (Pl. 13) H = peste 6 cm. Frunze lungi, dintate, ascutite la virf, care la seceta se string si acopera tulpina, iar la umiditate se desfac. Seta de 10 mm, terminata cu o capsula prevazuta cu o scufie. In mlastinile de turba, in pajisti mlastinoase, in locuri umede din paduri, pe sol umed in zona montana. 39 Muschiul apei Mnium punctatum Hedw. (Pl. 13) L = 5 cm. Tufe intunecate, pisloase. Frunze relativ mari, dintate (cele de la partea terminala a tulpinii sint asezate in rozeta). Seta (H = 24 cm) cu o capsula In pozitie orizontala sau aplecata. Capacul lung si ascutit. Scufie bruna. In locuri umede, prin paduri, turbarii, pe aluviunile umede ale apelor, uneori chiar in piraie, pe pamint sau lemn umed. In zona de deal, pe sol. FERIGI (FILUM PTERIDOPHYTA) 40 Bradisor Lepidotis inundata (L.) C. Borner (Pl. 14) H= 515 cm. Perena. Tulpina tiritoare cu frunze foarte dese, liniar lanceolate, spicul sporifer pe virful ramurilor. Formeaza sporangi in VIIIX. In zonele montana si subalpina, prin locuri mlastinoase, in paduri umede de rasinoase. In centrul si nordul Europei, America de Nord. 41 Coada calului Equisetum arvense L. (Pl. 14) H = 20 50 cm. Perena cu 2 feluri de tulpini: una bruna, ramificata, fertila (producatoare de spori), ce apare in IV V si alta sterila, ramificata, asimilatoare, verde. Frecventa in finete umede, apatoase, pe

marginea apelor. Utilizata ca ceai in anemii, reumatism, guta, ulcer gastric si bronsite. Cu actiune diuretica, dezinfectant urinar, antimicrobiana, ex-pectoranta, hipoacidifianta remineralizanta. In Europa, Asia, America de Nord. 42 Coada minzului Equisetum sylvaticum L. (Pl. 14) H = = 1540 cm. Perena, cu 2 feluri de tulpini fertila si sterila care apar aproximativ in acelas timp. Sporogeneza in IVV. Vegeteaza de la cimpie, pina in zona montana pe prundisurile ude ale piraielor, in finete umede, pe marginea baltilor, lacurilor si a mlastinilor. Europa, Asia, Japonia, America de Nord. 43 Barba ursului de bahna Equisetum palustre L. (Pl. 14) H = 60 cm. Perena, cu tulpinile fertila si sterila de culoare verde, cu 68 santuri longitudinale adinci si o lacuna centrala mica. Tulpina fertila, terminata cu un spic, se formeaza in VVIII. De la cimpie pina in zona montana, pe prundisuri umede, finete, la marginea baltilor si mlastinilor. Europa, Asia, Japonia, America de Nord. 44 Feriga de mlastina Dryopteris cristata (L.) A. Gray (Pl. 14) H = 30 40 cm. Perena, frunze penat sectate, dispuse in tufe desfacute. Pe fata inferioara se formeaza sori mari, dispusi in siruri de cite 25, in VIIX. In mlastinile de turba din regiunea montana (8001 000 m). Europa. 45 Feriga de balta Thelypteris pdlustris Schott (Pl. 14) H = 100 cm. Perena. Cu rizomi tiritori. Frunze lung petiolate, penat sectate. In VIIX pe fata inferioara a frunzelor se formeaza sori rotunzi (sporogoni). In mlastini, pe marginea baltilor si a lacurilor, formind uneori mici insule plutitoare. Europa, Asia, Africa de Nord, America de Nord. 46 Pestisoara Marsilia quadrifolia L. (Pl. 14) H = 820 cm. Perena, cu rizom ramificat si frunze lung petiolate. Sporocarpii se formeaza in IXX pe pediceli secundari la baza petiolului frunzei. Vegeteaza in apa mlastinilor, la marginea baltilor si a lacurilor din sudul si vestul tarii. Europa, Asia, America de Nord. 47 Pestisoara Salvinia natans (L.) Ali (Pl. 14) H = 2 cm. Anuala, pluteste liber pe suprafata apei. Frunze verticilate, cite 3 la fiecare nod: 2 plutesc, sint verzi si acoperite de peri, cea de a 3-a este submersa si modificata sub forma a 4 filamente cu peri, ea indeplinind rolul unei radacini. Reproducerea prin sporocarpi care se formeaza la baza fascicolelor filiforme in VIIIX. Comuna in ape stagnante si lin curgatoare. In centrul si sudul Europei, Asia, America si Africa de Nord. PLANTE CU FLORI (FILUM ANGIOSPERMAE) 48 Mesteacan pufos Betula pubescens Ehrh. (Pl. 15) Arbore de talie mijlocie, pina la arbustiva, cu scoarta alba. Cei de virsta mijlocie au ritidom la baza tulpinii; la cei batrini acesta ajunge la nivelul coroanei. Frunze romboid-ovate, cu margine serata, virf lung si ascutit, pe fata inferioara cu peri in lungul nervurilor. Flori monoice, dispuse in amenti cilindrici, cu peduncul pubescent. Lemnul este folosit la

obtinerea gudronului de mesteacan, pentru cuie de cismarie. Ramurelele folosesc la confectionarea maturilor. Europa. 49 Anin negru Alnus glutinosa Gaertner (Pl. 15) H = pina la 28 m. Arbore cu scoarta neteda, la batrinete se ingroasa devenind ritidom cu placi netede, late, delimitate de crapaturi. Culoarea scoartei la tinerete este cenusie, apoi devine brunanegricioasa. Frunze ovate, cu marginea intreaga in partea inferioara a limbului si usor dintata in rest. Amentii masculi lungi, cilindrici, cei femeii scurti, ovoi-dali. inflorire IV V. Scoarta este folosita la vopsitul linii, la atenuarea starilor febrile si ca tonic. Frunzele stimuleaza secretia glandelor mamare. Lemnul se foloseste ca furnir si la constructii sub apa. In mlastini de turba, pajisti inmlastinate, lunci, pe linga ape curgatoare. Europa, Asia, Africa de Nord. 50 Zalog Salix cinerea L. (Pl. 15) Arbust cu lujeri anuali cenusii. Frunze ovat lanceolate, pe partea inferioara pubescente si cu nervuri evidente (cele secundare arcuite). Amenti suri-parosi (cei masculi de 23 cm, cei femeii de 6 cm), inflorire III IV. Prin mlastini, la marginea baltilor, lacurilor, de-a lungul apelor curgatoare, in zavoaie si lunci, de la cimpie pina in etajul montan. Europa, Asia, Africa de Nord. 51 Rachita rosie Salix purpurea L. (Pl. 15) H = pina la 4 m. Arbore pitic sau tufa, cu ramuri subtiri, flexibile, rosii-purpurii sau galbene. Frunze lanceolate, cu marginea superioara marunt sectata. Amenti mici, aurii, incovoiati, inflorire IIIIV. Planta medicinala folosita intern la tratarea reumatismului, nevralgiilor, racelii, insomniilor si gutei, extern e cicatrizant si hemostatic, se aplica in ulceratiile pielii, in hemoragii hemoroidale. Nuielele se folosesc la impletirea cosurilor. Pe prundisuri de-a lungul apelor curgatoare si in locuri pietroase, umede, de la cimpie pina pe munti. Centrul si sudul Europei, Asia temperata. 32 Salcie Salix triandra L. (Pl. 15) H = pina la 5 m. Arbore sau arbust cu frunze ovot lanceolate, lungi. Amenti galbeni, incovoiati, cei masculi mai lungi, infloreste in IVV. In locuri mlastinoase, pe malul apelor, in lunci, zavoaie, in regiunile de cimpie si colinare. Europa si Asia. 53 Salcie, rachita alba Salix alba L. (Pl. 15) Trunchiul tulpinii are un ritidom dezvoltat, brazdat in lung. Frunze lanceolate, cu marginea marunt serata, pe fata inferioara alburii-paroase. Amenti cilindrici cu flori galbene, inflorire IIIIV. Importanta medicinala ca Salix purpurea. Lemn usor, moale, folosit pentru chibrituri si impletituri. Foarte comun la cimpie si pe dealuri, pe malul apelor, in lunci si zavoaie. Europa, zona temperata a Asiei, Africa de Nord. 54 Salcie frageda Salix fragilis L. (Pl. 15) Arbore inalt de 20 m. Ramurile se rup usor la insertie. Frunze lanceolate, serate. Amenti galbeni. Florile mascule cu 2 stamine, paroase la baza. inflorire IIIIV. Cu aceleasi utilizari medicinale ca si Salix purpurea. Pe malul apelor, in lunci si zavoaie. Europa, Asia temperata.

55 Troscot de balta Polygonum amphibium L. (Pl. 16) H 30100 cm. Perena, tulpina rosiatica, umflata la noduri, fixata pe fundul apelor. Frunze petiolate, cu limb lanceolat si cu o pata in V" pe fata superioara. Flori grupate in spice false, inflorire VIVIII. Folosita ca antiscorbutic, diuretic, hemostatic, in afectiunile hemoroidale, intestinale, uterine si ale vezicii urinare. Extern se utilizeaza la spalarea plagilor ulcerate. Frecventa in ape statatoare sau lin curgatoare, de la cimpie pina pe munti. Europa, Asia, America de Nord, sudul Africii. 56 Calcea calului Caltha laetha S. Nyat Ky (Pl. 16) H = 150 cm. Perena, viguroasa, cu radacini bine dezvoltate. Frunze reni-forme; cele inferioare petiolate, crenate pe margini. Flori mari cu numeroase stamine. inflorire IVVI. Partea aeriana se foloseste ca diuretic, laxativ si sedativ. Pe marginea baltilor si piraielor, in mlastini, de la cimpie pina in zona subalpina. Europa centrala si in Balcani. 57 Piciorul cocosului de apa Ranunculus aquatilis L. (Pl. 16) H = peste l m. Perena, ramificata. Frunze plutitoare, rotunde sau reniforme, cu 35 lobi, paroase pe fata inferioara. Frunzele submerse au limb sectat, filiform. inflorire VIVIII. La cimpie, prin balti, mlastini, malul lacurilor. Pe toate continentele, exceptie Australia. 58 Nufar galben Nuphar lutea (L.) Siblth. et Sm. (Pl. 16) Perena, rizom tiritor gros. Frunze cu petiol foarte lung si limb natant, intreg, ovat, adinc cordat. Flori mari, mirositoare, solitare, cu 5 (47) sepale galbene verzui si 1020 petale galbene, infloreste in VIVII. Rizomii sint folositi la tratarea diareii si in bolile de piele sub forma de cataplasme. In Moldova se fac din flori dulceata si serbet. Ape stagnante sau lin curgatoare. Europa si Asia temperata. 59 Nufar alb Nymphaea alba (L.) (Pl. 16) Perena. Din rizomul gros, fixat cu radacini adventive pe fundul apei, pornesc frunze foarte lung petiolate, cu limbul plutitor, ovat si adinc cordat. Flori formate din 1440 petale ce trec treptat in stamine. infloreste in VIIX. Cu proprietati sedative, se foloseste in combaterea insomniilor, starilor de agitatie, hiperexcitabilitatii sexuale. Rizomii si frunzele contin tanin, fiind folosite in industria pielariei. In apele stagnante si lin curgatoare. Europa, Asia, Africa de Nord. 60 Roua cerului Drosera rotundifolia L. (Pl. 16) Perena carnivora. Frunzele dispuse in rozeta la baza tulpinii, cu limbul rotunjit rosietic si cu peri glandulari pe fata superioara. Poate prinde insecte al caror continut il digera prin frunze, infloreste in VIVIII. Contine principii active antispasmice, antitusive si antibiotice. Folosita in tusea convulsiva. In sfagnete. Europa, Asia, America de Nord. 61 Cosor Ceratophyllum submersum L. (Pl. 16) H = 30 60 (100) cm. Perena, cu tulpina submersa ramificata. Frunze lungi (L = 24 cm), asezate in verticil, moi, de doua ori bifurcate in 48 lacinii filiforme. Flori unisexuate. infloreste in VI VIII. In balti, lacuri, iazuri, canale. Europa, Africa de Nord. A nu se confunda cu specia Ceratophyllum demersum, care are frunze verticilate, rigide si bifurcate in 24 lacinii dintate si care este raspindita pe tot globul.

62 Catina alba, catina de riu Hippophae rhamnoides L. (Pl. 16) H = pina la 6 m. Arbust cu ramuri spinoase acoperite cu solzi cenusii-argintii. Frunze linear lanceolate , cenusii-argintii. Flori galbui, mici. Fruct drupa falsa, portocalie, inflorire III IV. Fructele sint folosite In avitaminoze, diaree, reumatism, urticarie. Pe prundisuri dea lungul riurilor, pe nisipuri, pietrisuri litorale. De la Marea Neagra pina in etajul montan. Europa, estul si vestul Asiei. 63 Sapte degete Comarum palustre (L.) (Pl. 16) H 20 -100 cm. Perena, cu rizom lung (pina la 80 cm). Frunze imparipenat compuse, din 57 foliole, paroase pe fata inferioara. Inflorescenta este un racem lax, compus din putine flori, care apar in VIVII. In etajele montan si subalpin, in mlastinile de turba. Europa, Asia, America de Nord. 64 Cretusca Filipendula ulmaria (L.) Maxim (Pl. 16) H = 100120 cm. Perena. Rizom orizontal, lignificat, cu radacini adventive. Frunze penate, din 35 perechi de foliole serate pe margine, albe paroase pe fata inferioara. Flori albe-galbui dispuse intr-o inflorescenta laxa. inflorire VIVIII. Folosita ca astringent, tonic, diuretic si antihidropic. Florile servesc ca adjuvant in tratamentul reumatismului articular acut. Comuna in mlastini si zone umede, pe substrat calcaros. Europa si Asia. 65 Rachitan Lythrum salicaria L. (Pl. 17) H = 30280 cm. Perena, cu rizom lemnos. Tulpina erecta, in 4 muchii, simpla sau ramificata. Frunze opuse, lanceolate, la baza rotunjite sau cordate. Flori rosii-violete sau roz inflorire VIIX. Cu importanta medicinala caci impiedica fermentatiile intestinale, are actiune antiseptica, hemostatica, antibiotica e folosita in dezinterie, hemoragii gastrointestinale, ulcer varicos. Vegeteaza prin mlastini eutrofe, la marginea baltilor, a lacurilor, riurilor, prin locuri mocirloase, de la cimpie pina pe munte. In toata emisfera nordica si Australia. 66 Pufulita Epilobium hirsutum L. (Pl. 17) H = 50150 cm. Perena, cu rizom scurt si stoloni tiritori. Tulpina usor muchiata la baza, apoi cilindrica, paroasa. Frunze paroase, ovat sau lat lanceolate, care contin vitamina C. Flori cu un inel de peri la baza corolei. Fruct capsula, inflorire in VIIVIII. Folosita in ceaiuri. In zone umede, pe substrat calcaros, in toata tara. Europa, Asia. 67 Cornaci Trapa natans L. (Pl. 17) Anuala, tulpina, submersa, cu frunzele submerse fata in fata, pectinat sectate, cele emerse, de la virful tulpinii plutitoare dispuse in rozeta si cu petiolul umflat. Flori cu petiol umflat, contin o camera cu aer. inflorire VIIVIII. Fructe tari, cu 24 coarne, sint folosite contra diareii, turbarii si in muscaturile animalelor veninoase. Semintele se consuma crude, fierte sau pregatite sub forma de piine. Datorita continutului bogat al semintelor in amidon (52%), proteine (15%), grasimi (7,5%) si zahar (3%), in unele tari se cultiva. In ape stagnante, insorite, sarace in carbonat de calciu, cu namol bogat in humus. Europa, vestul Asiei, Africa, America, Australia. 68 Penita, bradis Myriophyllum verticillatum L. (Pl. 17) H = 1530 cm. Perena. Rizom repent, cu radacini mici, subtiri, tulpina friabila, putin ramificata.

Frunze pectinat sectate, filiforme, asezate cite 5 in verticil. Flori albe sau usor verzui, grupate intr-un spic. infloreste in VIVIII. In mlastini, balti, lacuri, ape lin curgatoare cu fundul nisipos. Poate forma pajisti pina la adincimea de 2 m. Puietul de peste gaseste aci adapost si hrana. Planta realizeaza decalcifierea biogena a apei, precipi-tind calciul pe frunze. Europa, Asia, America. A nu se confunda cu Myriophyllum spicatum care are tulpina ramificata, cu l4 frunze dispuse la noduri si flori mici. 69 Galbajoara, drete Lysimachia nummularis L. (Pl. 17) H = 60 cm. Perena, repenta, cu 4 muchii. Frunze aproape rotunde sau eliptice, asezate opus. Flori solitare, cu inflorire in VVII. Fruct-capsula. Folosita pentru cresterea parului, in durerile de dinti sau in brinca". Prin zavoaie, locuri mlastinoase, la marginea baltilor, lacurilor, prin gropile cu apa, in paduri umede, Ia cimpie si deal. Europa, Asia, America de Nord. 70 Galbinele Lysimachia vulgaris L. (Pl. 17) H = 150 cm. Perena, tulpina erecta, ramificata. Frunze lanceolate, scurt petiolate, opuse, stau cite 34 in verticil. Flori cu 5 petale unite dispuse paniculi-form in raceme. inflorire VIVII. Fructcapsula. Folosita ca antidiareic, hemostatic, antidiuretic si febrifug, in tratarea febrei tifoide si a frigurilor". In locuri baltoase, lacuri, pe marginea apelor curgatoare, in depresiuni, aninisuri si stufarisuri umede. Europa, Asia. 71 Nu-ma-uita Myosotis scorpioides (L.) Hill (Pl. 17) H = 2030 (60) cm. Perena, rizom stolonifer lung, subtire. Tulpina muchiata, paroasa. Frunze paroase, opuse. Fruct capsula, infloreste VVII. Folosita la infuzie pentru spalaturi ale urechii in caz de inflamatie si ca lotiune pentru ochi. De la cimpie pina in zona subalpina, prin mlastini, linga piraie. Europa si Asia Mica. 72 Lasnicior Solanum dulcamara L. (Pl. 17) H = 30150 (200300) cm. Semiarbust cu rizom lemnos. Tulpina agatatoare, ades culcata pe sol. Frunze petiolate, ovat lanceolate. Flori grupate cite 2530 in inflorescente cimoase. infloreste in VIVIII. Fructe bace rosii. Folosita ca adjuvant in tratamentul scrofulozei, gutei, reumatismului, epilepsiei, herniei si in cicatrizarea ranilor. Dozele mari pot duce la intoxicarea organismului. De la cimpie pina in zona subalpina, pe marginea baltilor, lacurilor, apelor curgatoare, prin zavoaie, tufarisuri si mlastini. In emisfera nordica. 73 Iarba neagra Scrophularia alata Dumont (Pl. 17) H = 40120 cm. Perena, rizom repent ramificat. Tulpina in 4 muchii. Frunze alungit-ovate cu marginea serata si petiol aripat. Flori brune purpurii la exterior si galbene-verzui la interior, adunate intr-o inflorescenta pani-culat ramificata, inflorire VIIIX. Fruct capsula. In mlastini, pe marginea baltilor, riurilor, pe terenuri inundabile, preferind soluri argiloase sau bogate in humus. De la cimpie pina in zona montana. Europa, Asia. 74 Sopirlita Veronica longifolia L. (Pl. 18) H = 40 120 cm. Perena. Rizom noduros. Frunze alungit-lanceolate, dublu dintate pe margine, cite 34 in verticil. Inflorescenta racemoasa. inflorire VIVIII. Fruct capsula. In mlastini, pe terenuri inundabile, santuri, linga piraie. Europa, vestul Asiei.

75 Bobornic Veronica beccabunga L. (Pl. 18) H == 10 60 cm. Perena, rizom lung, tiritor, cu tulpini fistuloase glabre, ramificate. Frunze petiolate, opuse, ovate. Flori azurii, in raceme laxe. Fruct capsula glabra. inflorire VVI. Antiscorbutica si diuretica, folosita in dezinterie, scrpfuloza si dureri toraciee. Sucul obtinut din planta e folosit ca depu-rativ. Extern, pentru comprese si cataplasme, combate hemoroizii, pecinginea, ulceratiile scorbutice si pistruii. De-a lungul apelor curgatoare, pe marginea lacurilor, baltilor si izvoarelor, pe terenuri umede, de la cimpie pina in regiunea subalpina. Europa, Asia. 76 Otratel Utricularia vulgaris L. (Pl. 18) H = 60 cm. Perena, carnivora, submersa, plutitoare, nefixata. Frunze multisectate, cu segmente lineare prevazute cu vezicule (utricule, urne) in care se prind animale mici de apa. Florile grupate in racem lax, formeaza o inflorescenta deasupra apei. inflorire VIVIII. In mlastini, balti si lacuri, de la ses pina in zona montana. Europa, Africa de Nord. 77 Balbisa, jales de mlastina Stachys palustris L. (Pl. 18) H = 30120 cm. Perena, rizom ingrosat spre virf, tulpina erecta, paroasa, in 4 muchii. Frunze paroase, opuse, lanceolate, sesile. Corola purpuriu-violacee, paroasa la exterior, inflorire VIIX. Fruct nucula bruna. In jurul baltilor, lacurilor, pe malul apelor curgatoare, in finete umede. In toata tara. Europa, Asia, America de Nord. 78 Piciorul lupului Lycopus europaeus L. (Pl. 18) H = 120 cm. Perena, rizom scurt cu stoloni lungi, repenti. Tulpina muchiata, ramificata. Frunze scurt petiolate, lanceolate. Flori albe cu labiu inferior trilobat, cu puncte rosii dispuse in semiluna, infloreste in VIIVIII. Folosita in hipertiroidie, ca tonic, calmant al tusei si excitant al secretiilor gastrice. Frecventa in mlastini, pe locuri umede linga ape curgatoare, balti, lacuri, in zavoaie, de la cimpie pina in zona montana. Holarctica. 79 Izma broastei, izma de balta Mentha aquatica L. (Pl. 18) H = 120 cm. Perena, tulpina simpla sau ramificata, in 4 muchii. Frunze petiolate, alungit-eliptice. infloreste in VIIX. Fruct nucula. Folosita in tratarea colicilor abdominali, la eliminarea gazelor, ca aromatic si in tahicardie. Raspindita in lacuri, balti, ape lin curgatoare si mlastini. Europa, nordul si sudul Asiei, sudul Africii, America. 80 Trifoiste de balta Menyanthes trifoliata L. (Pl. 18) H= 1530 cm. Perena, palustra, cu rizom gros, Krng, ramificat. Frunze trifoliate, obovate, cu petiol lung. Flori cu corola paroasa la interior, infloreste in IVVI. Fruct-capsula. Planta medicinala, stimuleaza functiile hepatice, echilibreaza procesele digestive. Sporadica in mlastini cu rogozuri, in regiunea montana inferioara. Europa, Asia, America de Nord. 81 Plutnita Nymphoides peltata S.F. (Gmelin) O. Kuntze (Pl. 18) Perena, rizom stolonifer multiramificat. Frunze plutitoare, rotund cordate, lung petiolate, cu limb pielos. Flori mari, cu petale ciliate pe margine, infloreste in VIIX. Folosita ca nutret pentru bovine. In balti, lacuri si ape lin curgatoare, la cimpie. In sudul si centrul Europei, Asia.

82 Brusture, captalan Petasites hybridus (L.) P. Gaertner (Pl. 18) H = 15 40 cm. Perena, rizom gros, noduros, stolonifer. Tulpina florifera. Flori tubuloase, grupate in calatidii. inflorire IIIIV. Fruct achena cu papus alb murdar. Frunzele se formeaza dupa inflorire si sint reniform-rotunde, late. Folosita ca expectorant in bronsite; antiastmatic, hipotensiv si antispasmatic. Vegeteaza in jurul izvoarelor, in vilcele umede si umbroase, pe malul piraielor sau riurilor, pe aluviuni, de la cimpie pina la munte. 83 Podbal Tussilago farfara L. (Pl. 18) H = 515 cm. Perena, rizom lung (l m), puternic. Frunzele pornesc din rizom si apar dupa inflorire; sint petiolate, cu limb aproape rotund si adinc cordat, cu peri fini si desi pe partea inferioara, dintati pe margine. Flori galbene, grupate in calatidii. inflorire in IIIV. Fruct achena cu papus. Folosita ca emolient si expectorant, antiseptic, antispasmic, in tratarea bronsitei cronice, a astmului bronsic, laringitei si emfizemului pulmonar. Pe malul riurilor, pe surpaturi de maluri si santuri umede, de la cimpie la munte. Europa, Asia. 84 Denlita Bidens tripartita L. (Pl. 19) H = 15150 cm. Anuala, cu radacini ramuroase si tulpina ramificata. Frunze opuse, din 3 foliole. Inflorescenta calatidiu. infloreste in VIIX. Fructe achene. Folosita pentru tratarea ranilor, urticariilor, scrofulozei. Intern, cu actiune diuretica, sudorifica, usor laxativa, sedativa, stimuleaza circulatia arteriala, mareste amplitudinea contractiilor inimii. Pe marginea umeda a baltilor, jacurilor, pe prundisul riurilor, prin santuri. Europa, vestul si nordul Asiei. 85 Sirmulita apei Vallisneria spiralis L. (Pl. 19) H = 80 cm. Planta dioica, submersa, infloreste In VIIX. Florile ambelor sexe mici, albe-verzui. La maturitate cele mascule se desprind si plutesc la suprafata apei. Cele femele ies la suprafata unui pedicel care, dupa fecundare se spiraleaza si trage floarea sub apa (unde se va matura fructul). Se creste in acvarii. Foarte comuna in ape stagnante si lin curgatoare, pina la adincimi de 2 m. Cu o mare capacitate de raspindire. Pe tot globul. 86 Limba broastei, limbarita Alisma plantago aquatica L. (Pl. 19) H = 70 cm. Perena, rizom scurt si gros, tulpina dreapta, ramificata superior. Frunze lung petiolate, ovate. Florile, dispuse verticilat, stau intr-o inflorescenta pamculata. infloreste in VIX. Pe funduri miloase; comuna in mlastinile eutrofe, balti, pe malul riurilor. Folosita in tratarea nefritelor, hidropiziei si hipersecretiei lactare. Radacinile utilizate in homeopatie si contra turbarii. In zona temperata nordica. 87 Sageata apei Sagittaria sagittifolia L. (Pl. 19) H = 100 cm. Perena, monoica, cu rizom scurt, gros, frunzele din apa lineare, cele plutitoare intregi, ovate, cele aeriene sagitate. Flori unisexuate, grupate in inflorescente; cele mascule asezate la partea superioara a axei. infloreste in VIVIII. Tuberculii sint folositi in alimentatie, avind un continut bogat in amidon si proteine. In ape stagnante, in baltile din Delta Dunarii. 88 Foarfeca baltii Stratiotes aloides L. (Pl. 19) H = 1540 cm. Perena, dioica, semisubmersa, cu frunze in 3 muchii, spinos dintate pe margine, dispuse in rozete. Florile mascule mari, dispuse in umbela, cele femele singure, infloreste in VVIII. Spre sfirsitul perioadei de vegetatie formeaza muguri de toamna pentru inmultirea vegetativa.

Evitata de pesti din cauza spinilor de pe marginea frunzelor. Utilizata ca ingrasamint agricol. In ape stagnante, sarace in calcar, bogate in fosfati. Frecventa in Delta Dunarii. Europa si vestul Siberiei. 89 Iarba broastelor Hydrocharis mor sus ranae L. (Pl. 19) Perena, acvatica, plutitoare, cu stoloni lungi si subtiri. Frunze lung petiolate, cordiforme, reniform ovate, natante. Flori dispuse umbeliform. Infloreste in VIVIII. inmultire mai ales vegetativa prin muguri de iarna (turioni) care cad toamna la fundul apei, iar primavara ies la suprafata si dau noi plante. In mlastini, balti, linga lacuri, ape lin curgatoare, sarace in calcar, bogate in fosfati. Utilizata in acvarii, medical ca emolient. Europa, Siberia. 90 Pasa Potamogeton crispus L. (Pl. 19) Perena, submersa, rizom ramificat, fixat de substrat. Tulpina cu 4 muchii, ramificata. Frunze sesile, liniare, lanceolate sau liniar-lanceolate, ondulate pe margini. Flori verzi grupate in spic. Fructe nucule, infloreste in VIIX. In mlastini, balti, lacuri, iazuri, elesteie si ape lin curgatoare. Cosmopolita. 91 Broscarita Potamogeton natans L. (Pl. 19) H = 30120 cm. Perena, rizom repent, fixat pe fundul apei. Tulpina simpla sau putin ramificata; frunze mari, eliptice, pieloase, plutitoare. Flori verzi, grupate in spice groase (L = 48 cm) ce ies din apa. infloreste in VIIVIII. Relativ comuna in ape statatoare sau lin curgatoare. Cosmopolita. 92 Broasca apei Potamogeton lucens L. (Pl. 19) H = 5 m. Perena, rizom gros, frunze ovale sau lanceolate, cu petiol scurt. Spic L = 56 cm. Fructe comprimate cu un rostru central ascutit, infloreste in VIIVIII. In balti si lacuri limpezi. In toata emisfera nordica. 93 Mot Potamogeton perfoliatus L. (Pl. 19) Perena, rizom tiritor, tulpina submersa, mult ramificata (L = 26 m), cu frunze submerse, ovate, sesile, marunt dintate pe margine, spic L = 3 cm. Fruct obovat. infloreste in VIVIII. Frecventa in ape stagnante si lin curgatoare, foarte comuna in Delta Dunarii. Pe tot globul. 94 Papura ingusta Typha angustifolia L. (Pl. 20) H = l 4 m. Perena, cu frunze lineare, inguste. Spicul mascul distantat de cel femei, inflorire in VIIVIII. Rizomii fierti sint folositi in combaterea scorbutului. In toata tara, pe marginea baltilor, lacurilor, prin mlastini. Se asociaza cu Typha latifolia. Europa, Asia, America de Nord, Australia, Polinezia. 95 Papura lata Typha latifolia L. (Pl. 20) H = 4 m. Perena, rizom tiritor. Frunze lineare si late. Spicul femei si cel mascul sint de aceeasi lungime si se succed fara un spatiu liber intre ele. infloreste in "VII_VIII. Frunzele folosite la impletirea rogojinilor, cosurilor si presurilor, in dogarit si la fabricarea hirtiei. Perisorii de pe spice, in amestec cu lina servesc la fabricarea fetrului pentru palarii. In mlastini eutrofe, balti, linga lacuri si ape lin curgatoare, de la cimpie la munte. Tot globul.

96 Speteaza Typha shuttleworthii Koch (Pl. 20) H = pina la 2 m. Perena, frunze lineare late. Spicele se ating pe ax, cel mascul fiind jumatate cit cel femei, inflorire in VIVIII. In mlastini eutrofe si oligotrofe, balti, terenuri aluvionare de linga ape curgatoare. Romania. Ungaria, Germania. 97 Capul ariciului Sparganium ramosum Huds. (Pl. 20) H = 25150 cm. Perena, erecta, cu frunze drepte, liniare, cu o muche ascutita pe partea inferioara. Ax floral ramificat, cu inflorescente globuloasa, din care 23 sint femele si cu 17 capitule mascule. inflorire in VIVIII. Fruct nucula. Folosita contra muscaturilor de sarpe. Pe marginea baltilor, lacurilor si riurilor, comuna de la cimpie la munte. Europa, Asia. Africa de Nord. 98 Stinjenel galben Iris pseudaconis L. (Pl. 20) H = 50150 cm. Peren, cu rizom; tulpina creste din apa, este multiflora. Frunze lanceolate (L 1,52,5 cm). Flori mari, putin mirositoare, inflorire in VVI. Fruct capsula tunchiata. Rizomul se foloseste la tratarea galbinarei" avind proprietati emetocatalitice. In mlastini, linga balti si lacuri. Europa, Asia de sud-vest, Africa de Sud. 99 Rugina Juncus inflexus L. (Pl. 20) H = 4080 cm. Perena, rizom cu internodii scurte. Tulpina cilindrica, striata, cu maduva intrerupta (ceea ce o deosebeste de Juncus effusus). Frunzele de la baza tulpinii reduse la teci. Inflorescente cimoase. inflorire VIVIII. Rizomul este folosit in tratrarea bolilor de rinichi, tulpinile la impletituri. In mlastini, santuri si gropi cu apa. Centrul si sudul Europei, Asia temperata, Africa de Nord. 100 Pir rosu Carex hirta L. (Pl. 20) H = 60100 cm. Cu stoloni subterarni, frunze plane, paroase. Inflorescenta din 23 spi-culete mascule si 23 femele, inflorire in IVVI. Linga balti, mlastini, finete umede. In zona temperata a Europei, Asiei si Africa de Nord. 101 Rogoz de balta Carex pseudocyperus L. (Pl. 20) H = 30 100 cm. Perena, tulpina cu 3 muchii, frunze plane, mai lungi decit tulpina. Inflorescenta formata dintr-un singur spiculet mascul, cilindric, situat deasupra celor 36 spiculete femele, inflorire in VVI. In mlastini, balti si lacuri. Europa, Australia, America de Nord. 102 Pipirigut Eleocharis palustris (L.) Raemer et Schultes (Pl. 20) H = 1060 cm. Perena, rizom lung, repent, tulpina cilindrica, neteda, plina de maduva, la baza cu frunze reduse la teci. Inflorerscenta un spic ovoidal, compact, lung de 520 mm. inflorire in VIVIII. La cimpie si deal, prin smircuri, gropi cu apa, mlastini, pe marginea baltilor, lacurilor si riurilor. Cosmopolita. 103 Bumbacarita Eriophorum vagmatum L. (Pl. 20) H 3070 cm. Perena, tulpina cilindrica in partea inferioara si trunchiata in partea superioara, cu un singur spic alb-linos. inflorire In VVII. In mlastinile de turba (tinoave, bahne) din zona montana si subalpina. In zona temperata nordica.

104 Stuf Phragmites australis (Cv.) Trin. ex Stendel (Pl. 20) H = pina la 4 (67) m. Perena, robusta, rizom lung, ramificat, din care pornesc numeroase tulpini fistuloase. Frunze liniar lanceolate, rigide (L = 4050 cm). Inflorescenta panicul lax, piramidal, inflorire VIIIX. Folosita in constructii, garduri, ca materie prima in industria celulozei si hirtiei. In Delta Dunarii contribuie cu peste 80% la formarea plaurului. In toata tara, prin mlastini, balti, linga lacuri si ape lin curgatoare. Cosmopolita. 105 Lintita Lemna minor L. (Pl. 20) D = 510 mm. Perena, tulpina mica, natanta de forma unei frunzisoare (D = 24 mm), cu radacina filiforma. infloreste in VVI. Formeaza colonii intinse pe apa baltilor sau in zona de mal a apelor linistite, printre plantele palustre. De la cimpie, pina pe munti. Pe tot globul. 106 Lintita Lemna trisulca L. (Pl. 20) Perena, tulpini ovate sau lanceolate, pedicelate, dispuse in cruce, natante sau usor submerse, cu o singura radacina filiforma. infloreste in IVV. In balti sau lacuri bogate in substante organice. De la cimpie, la dealuri. Cosmopolita. 107 Lintita Spirodela polyrrhiza (L.) Schleichen (Pl. 20) D = 38 mm. Perena, frunze natante, cu un fascicul de 515 radacini filiforme, infloreste in VVI. In ape stagnante sau lin curgatoare, la cimpie si In zona de dealuri. Abunda in iazurile de linga sate, unde sint deversate dejectii de grajduri. Podul vegetal" pe care il formeaza inhiba cresterea altor plante. Cosmopolita. B. ANIMALE INCRENGATURA SPONGIERI (PORIFERA) 75 Burete de apa dulce Spongilla lacustris L. (Pl. 21) L = 100l 000 mm. De marimi variate, ca o pisla consistenta pe tulpinile plantelor sau pe lemne, de culoare verzuie, galbuie, gri sau bruna. In ape curgatoare corp neted, in cele stagnante cu diferite proeminente. La exterior se observa numeroase orificii (osculi) si pori foarte fini; in corp cu spicule microscopice silicioase (sclere). Corpii reproducatori (gemulele) sint eliminati toamna, la moartea buretelui. Cu miros de formol. In toata tara, in ape statatoare si lin curgatoare, la adincimi de l4 m. Cosmopolit. INCRENGATURA CELENTERATE (CNIDARIA) 76 Hidra verde Chlorohydra viridissima (Pali) (Pl. 21) L = 10 mm. Sta fixata pe substrat si isi intinde tentaculele lungi prevazute cu celule care contin un lichid urticant, cu care isi paralizeaza prada (constituita din diversi crustacei marunti si viermi), pe care ii introduce in orificiul bucoanal dintre tentacule. Indivizii noi se formeaza pe corp, prin inmugurire. Se inmulteste si prin oua. Culoarea corpului se datoreste unor alge verzi care traiesc simbiont in hidra. In lacuri si balti, pe plante. Tot globul. INCRENGATURA VIERMILOR PLATI (PLATHELMINTHES)

77 Planarie Polycelis felina (Dalyell) (Pl. 21) L = 26 mm. Pe marginea anterioara a corpului cu o pereche de cornite si cu mai multi ochi. Carnivor, acopera prada cu corpul, o ucide cu secretiile sale tegumentare, apoi scoate afara trompa (situata pe fata inferioara) si suge prada. In ape relativ reci: izvoare, piraie, pesteri. In zona de munte. Europa. CLASA OLIGOCHETE (OLIGOCHAETA) 78 Tubifex Tubifex tubifex (Muller) (Pl. 21) L = 2585 mm. Culoarea rosie datorita hemoglobinei dizolvate in plasma. Capul nediferentiat de corp. La fiecare segment cu l4 cheti fini, scurti. Aparatul reproducator in segmentele 1012. Construieste tuburi in namol din care scoate partea posterioara, pe care o agita ca sa aduca linga corp apa proaspata, oxigenata. Ca ingramadiri, formeaza pete rosietice pe fundul apelor, acolo unde lipsesc lipitorile. In nisipul si namolul apelor stagnante sau lin curgatoare, impurificate, in canale si ape reziduale. Comun, cosmopolit. CLASA LIPITORI (HIRUDINEA) 79 Lipitoarea Hirudo medicinalis L. (Pl. 21) L =85110 mm. Coloratia si modelele de pe corp variabile. Se deplaseaza pe sub-strate tari, in mod caracteristic, inoata serpuit. Depune un cocon membra-nos pe marginea apelor in pamint sau printre plante, din care puii ies dupa 30 zile. Ei sug singele broastelor; adultii pe cel al mamiferelor. In mlastini, balti, canale. In toata tara. Europa, vestul Asiei, Africa de Nord. 80 Lipitoarea pestilor Piscicola geometra L. (Pl. 21) L = 20 50 mm. Corp cilindric, eu ventuze distincte, cea posterioara mai mare. Fiecare ou este protejat de un invelis tare. Suge singele pestilor (indeosebi al ciprinidelor). Sta fixata cu ventuza posterioara pe plante, pietre sau pe pesti (preferential pe opercule). Moldova si Dobrogea, Muntenia. Europa, Asia temperata, America de Nord. INCRENGATURA MOLUSTE (MOLLUSCA) CLASA SCOICI (LAMELLIBRANCHIA) 81 Scoica de iaz Anodonta cygnea L. (Pl. 24) L -= 120 '200 mm. Valvele in interior sidefii. Sta infipta in mil, din care scoate afara treimea superioara; cu cilii de pe lamele determina formarea unui curent de apa din care isi ia hrana formata din detritus si alge. Se misca cu ajutorul piciorului cu care ara" milul. Depune anual 400 000 oua din care ies larve mici glochidii care se prind un timp de branhiile pestilor (se asigura in acest fel raspindirea scoicii). Ulterior larvele cad pe fund si se transforma in scoicute. Comestibila. In ape stagnante. In toata tara. Pe tot globul. 82 Scoica de riu Unio pictorum L. (Pl. 24) L = 7090 (110) mm. Cu o mare varietate de forme si dimensiuni. Depune anual pina la 200 000 oua care ramin o luna intre branhiile mamei. Glochidiile se prind de branhiile pestilor citeva saptamini. Se

hraneste cu detritus organic si microorganisme. In nisipul sau milul apelor lin curgatoare, mai rar in balti. Europa, Siberia. 83 Dreissena polymorpha Pallas (Pl. 24) L = 2440 mm. Valve triunghiulare. Sta fixata pe scoici, pietre, tije de stuf si papura, prin niste fire de byssus secretate de scoica. Formeaza ingramadiri (ades stau chiar unele peste altele). Filtreaza apa. In ape stagnante si curgatoare, canale, balti inundate periodic, uneori patrunde in conductele de apa, pe care le.poate obstrua. In sudul tarii, mai ales in Dunare si Delta. De origine pon-tocaspica; in prezent in toata Europa. 84 Sphaerium corneum L. (Pl. 24) L = 814 mm. Formeaza colonii mari in milul iazurilor, baltilor si mlastinilor, dar este prezenta si in ape lin curgatoare. In toata tara. Europa, Siberia. 85 Pisidium casertarum Poli. (Pl. 24) L = 3,56 mm. Valvele ele marimi si culori variate, sint prevazute cu striuri dese, fine, regulate. In toate apele stagnante si lin curgatoare, in lacurile alpine, pina la adincimi de 35 m. Din delta pina in lacurile glaciare alpine. Europa, Asia temperata. CLASA MELCI (GASTROPODA) 86 Theodoxus danubiaLis Pfeiffer (Pl. 21) L = 912 mm. Cochilie rezistenta, opercul cu coaste tipice. In riuri (Dunare, Bega, Nera) si lacurile litorale, fixata pe pietre si busteni. Numai in Dunare, Nistru, Bug si Nipru. 87 Viviparus viviparus L. (Pl. 21) L = 3040 mm. Casuta se inchide cu un opercul tare. Respira prin branhii. Cu sexe separate. Din oua ies embrioni care stau un timp in camera paleala a mamei. Ierbivor, poate consuma si resturi organice. In iazuri bogate in plante, in lacuri, mocirle. In sudul Transilvaniei si sudul tarii. Europa. 88 Melanopsis pareysii Muhlenfeld (Pl. 21) H = 18 mm, l = 8,5 mm. Variabilitate mare de forma si dimensiuni. Cochilia cu 7 spire. In apele calde ale lacului Petea, pe plante si fund milos, la temperaturi de pina la 42C. Este un relict viu, prezent numai in Romania. 89 Physa fontinalis L. (Pl. 21) H = 9,510,5 mm. Cochilie fragila, foarte subtire, sticlos-transparenta, cu 4 spire, cel din virf turtit. In ape limpezi, curate, stagnante sau lin curgatoare, pe plante, la cimpie. Europa. 90 Limnaea stagnalis L. (Pl. 21) H = 4560 mm. Cu 7 7,5 spire, ultima foarte mare. Cochilia este cel mai ades acoperita de alge, detritus sau briozoare. Depune oua intr-o capsula gelatinoasa pe care o lipeste de plante. Traieste 3 ani. Respira aer atmosferic. Se hraneste cu alge si parti moi de plante. In ape stagnante (balti, mlastini, lacuri, gropi), sau lin curgatoare, pe plante, sediment sau pe fata inferioara a apei. Din delta pina la l 700 m altitudine, in toata tara. Europa, Asia, America de Nord.

91 Radix ovata Drap. (Pl. 21) H = 2025 mm. Cu 44,5 spire, ultima foarte mare, cu apertura mai mare decit intreaga cochilie (care este acoperita cu detritus negru). In gropi bogate in plante acvatice, mocirle, mai rar in ape curgatoare. In Transilvania si sudul tarii. Europa, Asia temperata. 92 Planorbis corneus L. (Pl. 21) H = 1012 mm, l = 25 35 mm. Cochilie cu 5 spire rasucite spre stinga. Cu singe rosu. Traieste 23 iini. Vine la suprafata apei pentru respiratie. Se hraneste cu alge. In ape stagnante si lin curgatoare pline cu plante. In toata tara. Europa, Asia de vest. 93 Ancylus jluviatilis Muller (Pl. 21) H = 23 mm, l = 4 8 mm. Cochilie ascutita ca o scufie, suprafata cu striuri radiare. In ape curgatoare, lacuri limpezi, pe pietre sau plante, pina la altitudinea de l 000 m. In Banat, Moldova si Transilvania. In centrul si sudul Europei si nordul Africii. INCRENGATURA ARTROPODE (ARTHROPODA) CLASA CRUSTACEI (CRUSTACEA) 94 Apus cancriformis Schaffer (Pl. 22) L = 50100 mm. inoata cu ajutorul picioarelor toracice. Deosebit de lacom, apuca si devoreaza chiar si semenii sai mai marunti. In ape periodice, primavara si toamna. Cind apele seaca, mor. Cind apa se aduna din nou, din oua ies si se dezvolta rapid indivizi noi. In toata tara. Europa, Africa de Nord. 95 Artemia salina (L.) (Pl. 22) L = 816 mm. Corp moale, de culoare variabila, inoata pe spate, filtrind neincetat detritus, alge si animale marunte. Cu sac oviger piriform, plin de oua. In masa apei lacurilor sarate, ades in numar foarte mare. Ouale nu eclozeaza deodata, ci in perioade diferite (necesita un stadiu de frig si uscaciune), separate uneori prin mai multi ani. In toata tara, pe toate continentele. 96 Purice de balta Daphnia galeata Sars (Pl. 22) L = pina la 45 mm. Se inmulteste partenogenetic (prin oua nefecundate), pe care le poarta sub cele doua valve ale carapacei, dorsal. Are mai multe generatii pe an. In ape stagnante bogate in substante organice, cu alge multe ce-i servesc ca hrana. Uneori foarte numeros. Comun, cosmopolit. 97 Paduchele crapului Argulus joliaceus (L.) (Pl. 22) L = 45 mm. Branhiur cu corpul modificat de parazitism. Turtit dorsoven-tral, sta cel mai ades pe corpul ciprinidelor, fixat cu 2 ventuze si se hraneste cu singele gazdei. Cu 4 perechi de picioare si 2 ochi mari. In perioada de reproducere se desprinde si inoata in apa. In toata tara, in ape dulci mici, stagnante sau lin curgatoare, in crescatorii de peste. Cosmopolit. 98 Purice de apa Cyclops rubens (Jurine) (Pl. 22) L =1,4 2,2 mm. Antene lungi care ii servesc la inotat. Cu 2 saci cu oua, din care vor iesi larve caracteristice (nauplii) ce trec ulterior prin 45 stadii de copepodit pina ajung adulti.

Larvele consuma alge, adultii sint carnivori. In ape reci mari si mici, in plancton sau in vegetatie. In toata tara. Holarctic. 99 Asellus aquaticus L. (Pl. 22) L = 812 mm. De culoare mai inchisa, in ape de suprafata, pina la alba in apele subterane. Cu 2 generatii pe an. Generatiile nascute toamna se reproduc in primavara, nasc pui si mor; generatiile nascute primavara dau 2 serii de pui (una toamna, alta in primavara anului urmator). Consuma detritus vegetal. Comuna in ape dulci, salmastre, uneori si in cele subterane. Europa, vestul Asiei. 100 Lataus Rivulogammarus balcanicus Schaferna (Pl. (22) L = 816 mm. Trup turtit lateral, acoperit cu placi mai tari, separate, pentru fiecare articol. Picioarele din fata au la baza branhii. Se misca vioi; inoata pe o parte sau pe spate; scos din apa se zbate puternic. Consuma plante, animale mici, detritus, cadavre. Este consumat de pesti. In toata tara, in izvoare, piraie, riuri, de la munte la ses. Sud-estul Europei. 101 Rac de riu Astacus astacus L. (Pl. 22) L = pina la 150 mm, G = sub 150 g. Pe fundul apei merge inainte, dar inoata inapoi, prin batai bruste ale cozii. Femela poarta 60l 500 oua lipite de picioarele abdominale din XXI pina in VVI, cind ies puii. Ei seamana cu adultii si ramin linga mama 2 saptamini. Napirlesc vara. In malul lutos sapa gauri adinci in care se retrag ziua; noaptea ies pentru hranire. Consuma insecte, melci, pestisori, plante, cadavre. Este pescuit pentru mincare, este vinat de pesti si mamifere acvatice, ucis de ciuma racilor. In ape curgatoare, iazuri, balti. In toata tara. Datorita poluarii apelor este in regres, Europa. CLASA PAIANJENI (ARACHNIDA) 102 Paianjenul de apa Argyroneta aquatica (Clarck) (Pl. 22) L = 815 mm. Masculul ceva mai mare decit femela. Este singurul paianjen care traieste permanent in ape; este activ tot anul. Traieste 2 ani. inoata avind in jurul abdomenului o bula de aer din care isi ia oxigenul necesar respiratiei; iese din cind in cind la suprafata pentru preschimbarea aerului. Construieste pe plante un cuib din pinza in forma de clopot, deschis la fata inferioara, pe care il umple cu aer. In mlastini, balti, lacuri invadate cu plante, ape lin curgatoare. In toata tara. Europa centrala si de nord. 103 Dolomedes fimbriatus (Clarck) (Pl. 22) L = 920 mm. Desi este un paianjen de uscat, vineaza pe apa, fabricindu-si pentru aceasta o pluta din frunze uscate. Prada o maninca pe pluta sau pe uscat. Cind este in pericol se afunda in apa. Poate ataca puiet de peste. In toata tara, comun pe malul apelor. Europa, Turchestan. 104 Arrenurus cuspidator (Muller) (Pl. 22) L = 0,7l mm. Corp puternic chitinizat. Dimorfism sexual accentuat. Frecvent si numeros in ape stagnante mai mici, invadate de plante. In toata tara. Cosmopolit. CLASA INSECTE (INSECTA)

105 Rusalie Palingenia longicauda (Olivier) (Pl. 22) L = 25 38 mm. Efemer care depun ouale la suprafata apei si care apoi cad pe fund ca o ploaie fina. Larvele (105 b) traiesc 23 ani pe namolul de pe fundul apelor mari, sapindu-si in aceasta galerii in forma de U. Se hraneste cu detritus. Napirlirea, iesirea din nimfa a subimago-urilor si apoi a adultilor se face concomitent la sfirsitul lui V (astfel incit in amurgul zilei respective adultii formeaza adevarati nori de insecte care traiesc numai citeva ore, timp in care nu se hranesc). Adultii sint intens vinati de pasari, lilieci si pesti. In Dunare. Europa. 106 Perla Perla burmeisteriana Classen (Pl. 22) L, adult = = 1626 mm, L, larva = pina la 35 mm. Adultii acestui plecopter zboara in VVII. Larvele (106 b) traiesc 3 ani in ape repezi de munte, pe funduri bolovanoase, unde se hranesc cu larvele altor insecte do apa, cu crustacei, viermi, dar si cu alge si resturi de plante. Adultii nu se hranesc. In toata tara. Sudul Europei, Africa. 107 Rhyacophyla nubila Zott. (Pl. 22) A = 1535 mm. Tri-ehopter comun in ape de munte reci, bogate in oxigen. Larvele (107 b), cu smocuri de branhii pe abdomen, nu-si fac un tub, ei se misca liber pe fundul apei. Pupele sint mobile si ies la marginea apei pentru a se transforma In adulti. Larvele si pupele sint mult cautate de pesti. Europa. 108 Calul dracului Libellula quadrimaculata L. (Pl. 23) L, adult = 44 46 mm, L, larva = 2428 mm. Femela acestui odonat depune ouale in apa, din zbor. Larvele (108 b) traiesc 2 ani pe fundul apelor stagnante bogate in vegetatie. Larvele rapitoare ataca toate nevertebratele acvatice, inclusiv larvele altor libelule si puiet de peste (prinde prada cu cele 2 cangi situate la capatul unei masti"). Adultul zboara iute, linga suprafata apei, vinind insecte pe care le maninca din zbor. In toata tara, pe linga ape, la marginea padurilor, in VVIII. Comuna. Europa. 109 Paunita, calus Calopteryx splendens (Haris) (Pl. 23) L, adult = 33 40 mm, L, larva = 35 mm. Femela acestui odonat depune ouale in plante acvatice, sub nivelul apei. Larva (109 b) carnivora, traieste 2 ani inainte de a se transforma in adult. Ataca orice animal care ii vine in apropiere si pe care il poate apuca si ucide. Pentru eclozarea adultului subimago-ul iese pe frunze deasupra apei. Adultii sint rapitori; ei consuma insecte pe care le prind si maninca din zbor. Deasupra apelor stagnante si curgatoare, a zonelor umede din toata tara, in VVIII. In toata Europa. 110 Parapoynx stratiotata L. (Pl. 23) A 2024 mm. Fluturele adult traieste in VIVIII, larva, acvatica, (110 b) sta in VVIII intr-un invelis tubular format din resturi de plante (mai ales de rizac). Omida hiberneaza. Respira oxigenul dizolvat cu ajutorul unui smoc de prelungiri digitiforme. Se hraneste cu frunze de plante acvatice. In si pe malul baltilor si lacurilor. Adultii zboara pe inserate si vin noaptea la lumina. Comuna. Europa. 111 Scorpionul de apa Nepa tinerea L. (Pl. 23) L = 20 25 mm. Picioarele anterioare ale acestui heteropter sint transformate in clesti pentru apucat prada

(insecte, pestisori), pe care apoi ii inteapa si suge. Corpul este rosu sub aripi. Respira aer atmosferic prin tubul anal, lung. Se misca, incet, inoata greoi. Pe fundul apelor stagnante mici, bogate in vegetatie. In toata tara, cosmopolit. 112 Notonecta glauca L. (Pl. 23) L = 1420 mm. Corpul hete-ropterului este fusiform, inoata iute cu picioarele, care sint prevazute cu peri pe care ii misca ca niste visle. Pentru respirat iese la suprafata apei cu partea posterioara a abdomenului, inoata cu abdomenul in sus. Rapitor. In noptile de vara zboara (este atras de lumina). In toata tara, in ape statatoare sau lin curgatoare, cu vegetatie. Europa. 113 Bou de balta Dytiscus marginalis L. (Pl. 23) L = 30 35 mm. Masculul acestui coleopter are la prima pereche de picioare citeva articole tarsiene latite, cu rol de ventuze, cu care prinde femela in momentul acuplarii. Ea depune ouale in frunze si tulpini de plante. Adultul si larva sint carnivori (pot ataca si puiet de peste). Larva se inpupeaza in namol la mal. Adultii zboara seara si noaptea (vin la lumina). In mlastini si balti, printre plante acvatice. In toata tara. Europa. 114 Gonita Gyrinus natator L. (Pl. 23) L = 57 mm. Coleopter acvatic care vine la suprafata apei inotind rapid in cercuri. Pe uscat nu merge, ci sare. In caz de pericol coboara spre fundul apei. Adultul are ochii astfel construiti, incit atunci cind inoata la suprafata apei, vede concomitent si in aer si in apa. Rapitor, ataca insecte mici. Larva, rapitoare, polifaga, foarte vorace, sta in mil sau pe plante. Se impupeaza pe mal, in sol umed, intr-un cocon din frunze sau pietre. In ape stagnante. Comun. 115 Tintar Culex pipiens L. (Pl. 23) L = 36 mm. Palpii femelei mai scurti decit trompa. Adultul sta pe suport cu corpul paralel cu acesta. Femela depune ouale in grupe ce plutesc pe apa. Femela suge singe de mamifere, dar nu transmite malarie. Masculul suge sucul plantelor. Comun. 116 Tintar Anopheles maculipennis Mg. (Pl. 23) L = 6 7 mm. Palpii lungi cit trompa, aripi cu pete. Cind se asaza pe un suport, corpul face un unghi cu suprafata suportului. Femela depune ouale pe suprafata apei izolat. Larva (116 b), fara tub respirator vizibil, se hraneste cu namol sau animale mici. Femela suge singele mamiferelor si omului (caruia ii transmite malaria). Masculul consuma tot sucuri vegetale. Comun, cosmopolit. 117 Erystalis tenor L. (Pl. 23) L = 612 mm. Dipter cu corp gros. Adultul traieste pe flori, dejectii, in pasuni, finete, paduri. Larva, prevazuta cu un tub respirator, este amfibie, saprofaga sau coprofaga. Frecventa in ape cu substante organice in descompunere. Comuna. Cosmopolita. 118 Musca columbaca Simulium columbaczensis Schon. (Pl. 23) L = 2 5 mm. Dipter cu corp scurt, gros, paros. Ochii se ating. Larva acvatica, traieste in riurile rapide, fixata cu niste cirlige de la partea posterioara a corpului. Anterior cu 2 pedunculi cu peri prehensili, cu care capteaza hrana (detritus organic sariat). Pupa sta

intr-o pilnie, la cap cu 2 tufe de trahee. Adultii apar in masa si sug singele vitelor. Poate fi vector de boli. In sud-vestul tarii. 119 Chaoborus flavicans Meig. (Pl. 23) L, adult = 14 mm, L, larva == 10 12 mm. Adultul dipterului, ca un tintar, traieste deasupra apelor sau pe maluri. Larvele, transparente, inoata in apropierea fundului sau in plancton; ele poseda antene terminate cu niste spini lungi, cu ajutorul carora prinde crustacee ce-i servesc drept hrana. INCRENGATURA VERTEBRATE (VERTEBRATA) CLASA CICLOSTOMI (CYCLOSTOMATA) 120 Chiscar Eudontomyzon danfordi Regan (Pl. 24) L = 20 (30) cm. G = 1025 g. Gura rotunda, prevazuta cu formatiuni cornoase ca niste dinti, ce sint dispusi in serii radiale. Cu 2 ochi, 7 perechi de orificii branhiale si o nara nepereche. Dupa a doua reproducere, in VIII, masculii mor. Larvele, ca niste rime, stau in namol si consuma detritus. Traieste 34 ani. Se hraneste cu pesti (mai ales salmonide), dar si cu alte animale acvatice. In Crisuri, Mures, Somes si afluenti. In bazinul Tisei. CLASA PESTI OSOSI (OSTEICHTHYES) 121 Cega Acipenser ruthenus L. (Pl. 24) L = 5060 (100) cm, G = 2 4 (16) kg. Bot lung, subtire, cu 4 mustati fin franjurata. Pe corp cu 5 siruri de scuturi osoase. Reproducere in IVVI. Se hraneste cu larve de chironomide, efemere si corofiide. Depune cca 10 000 oua cenusii deschis. Are o carne foarte gustoasa. Pe fundul Dunarii. Fiind un endemism sarmatic, populeaza fluviile care se varsa in marile Neagra, Azov si Caspica. 122 Lostrita Hucho hucho (L.) Pl. 24) L = peste l m. G = = 1012 kg. Atinge maturitatea sexuala la 45 ani. Se reproduce in IV. Femela sapa pe fundul apei, cu coada, o groapa in care isi depune icrele si pe care apoi le pazeste pina ies puii. Rapitor feroce: insecte, pesti, broaste, soareci etc. Traieste in riuri mai adinci. Cel mai apreciat peste de la noi. MONUMENT AL NATURII. In riurile Tisa, Viseu, Bistrita moldoveneasca. Endemica pentru bazinul Tisei. 123 Pastrav de munte Salmo trutta fario (L.) (Pl. 24) L = 2040 cm, G = 0,24 kg. Dorsal cu o inotatoare adipoasa. Se reproduce la 3 ani. Iarna, in XXII, femela depune l 0002 000 icre mari, alb-galbui, se hraneste cu insecte, viermi, amfipode, orice peste marunt care ii iese in cale. Este cu o carne foarte gustoasa. In prezent se dezvolta cu mult succes salmonicultura (reproducerea si cresterea sa in bazine special amenajate), ca si repopularea apelor repezi de munte cu puiet. In apele reci, repezi, curate, de munte. In toate riurile Europei. 124 Lipan Thymallus thymallus (L.) (Pl. 24) L = 30 32 cm, G = 300 350 g. Se reproduce in IIIIV. Mai putin exigent la oxigen decit pastravul. Cind este tinar, sta in cirduri; ca adult este singuratic. Se hraneste cu viermi, moluste, crustacei si

insecte. Este foarte gustos. Se pescuieste la undita. In toate riurile mari, mai domoale, de munte, de la noi, in asa-numita zona a lipanului. In toata Europa, afara de partea ei sudestica. 125 Stiuca Esox ludus L. (Pl. 25) L = peste l m, G = 23 (16) kg. inotatoarea dorsala este mult spre spate, deasupra celei anale. Trup lung, gura mare cu dinti puternici, incovoiati spre interior. Se reproduce in IIIV. Poate trai peste 200 ani. Cel mai vorace peste de la noi: inghite orice, inclusiv pasari si sobolani de apa. Pindeste prada si ataca brusc. Carne slaba, gustoasa. Icre foarte cautate. In toate apele statatoare si lin curgatoare. In toata zona temperata nordica. In ultimii ani s-a imputinat. 126 Platica Abramis brama (L.) (Pl. 25) L = 2550 cm, G = 0,34 kg. Corp puternic, turtit lateral, cap mic, culoare variabila. Se reproduce in IVV, cind masculii au pe corp numerosi butoni aspri. Depune pina la 340 000 icre. Se hraneste indeosebi pe fund cu vegetatie acvatica, insecte, crustacee si icre. In ape stagnante sau lin curgatoare mari; frecvent In Delta Dunarii si in lacurile litorale. In centrul si estul Europei. 127 Clean Leuciscus cephalus L. (Pl. 25) L = 2530 cm, G = 200 g. Se reproduce in IVVI, cind femela depune pe pietre cite 100 000 icre. Omnivor, foarte lacom, poate ataca si pesti mici. Se pescuieste cu undita in toate riurile colinare si de ses de la noi; in Dunare pina la Calarasi. Europa si Asia Mica. 128 Murgoi baltat, murgoi chinezesc Pseudorasbora parva (Schlegel) (Pl. 25) L = 814 cm. Cu variabilitatea pronuntata. Se reproduce primavara. Puietul este planctonofag (consuma rotifere, cla-docere), adultii sint bentofagi (larve de chironomide, viermi). A fost introdus in tara noastra in 1960, accidental, adus ca puiet din R.P. Chineza; s-a aclimatizat rapid si acum populeaza toate apele stagnante si lin curgatoare din sudul tarii, fiind unul din pestii cei mai comuni. Estul Asiei (Japonia, U.R.S.S., R.P. Chineza), Romania. 129 Porcusor Gobio gobio L. (Pl. 25) L = 810 cm. Gura inferioara ca o potcoava. Pe bot cu 2 mustati. Are 1012 pete negre de-a lungul liniei laterale. Reproducerea In VVI. Depune icrele pe plante acvatice sau pietris. Se hraneste cu larve de insecte, crustacei, viermi, moluste, bioderma algala, chiar pesti mici. Sta in cirduri. Fara importanta economica. Comun in partea superioara a cursului mijlociu al riurilor incete, limpezi, in balti si iazuri legate de ape curgatoare. Europa si Asia temperata. 130 Crap Cyprinus carpio L. (Pl. 25) L cca 50 cm, G = sub 2 kg (rareori 510 kg). Gura cu 2 perechi de mustati. Culoare variabila in functie de mediu. Ajunge matur la 24 ani; se reproduce la temperaturi de 1820C, pe intinsuri cu vegetatie, in apa curata, in IVIX. Poate trai pina la 150 ani. Depune l 000 000 icre. Omnivor. Are o mare plasticitate si variabilitate; se preteaza usor la cresterea artificiala se cunosc 5 rase principale de crap de cultura: Eischgrud, Gali-tian, Turigian, Lausitz si Boemia. Se creste in elesteie sau iazuri, in regim de furajare artificiala. Cu un ritm de

crestere foarte rapid. Cel salbatic traieste In riuri line de ses (in zona crapului) si in balti, lacuri, in toata tara. Europa, estul Asiei dar a fost introdus si in America de Nord si Australia. 131 Boistean Phoxinus phoxinus L. (Pl. 25) L = 9 cm, G = 812 cm. Solzi marunti. Corp gros, aproape cilindric. Reproducere in IVVI, cind dimorfismul sexual este accentuat. Femela depune l 000 icre mici pe fund nisipos. Traieste 5 ani. Se hraneste cu insecte, crustacee, viermisori, mai rar cu vegetatie si detritus. Sociabil, formeaza cirduri mari in ape repezi de munte si deal. In toata tara. Europa si Asia temperata. 132 Boarta, blehnita Rhodeus sericeus amarus (Bloch) (Pl. 25) L = 36 cm. Cel mai mic ciprinid de la noi. In perioada de reproducere (IVVIII) cu un dimorfism sexual accentuat. Icrele sint depuse in portii de 811 bucati, pe care, cu ajutorul unei papile genitale (ce se lungeste mult in aceasta perioada) le introduce intre valvele scoicilor vii; masculii isi lasa sperma deasupra scoicii, ea fiind aspirata de scoica cind respira, realizindu-se in acest fel fecundatia chiar in scoica. Larvele ramin aici 30 40 zile. Se hraneste cu alge, resturi de plante si detritus, mai rar cu crustacei si viermi marunti. Fara importanta economica. Este consumat de pestii rapitori. In toate apele statatoare si lin curgatoare. Europa, de la nord de Alpi si pina la Ural si Caucaz. 133 Scobar, podut Chondrostoma nasus L. (Pl. 25) L = sub 50 cm, G = sub l kg. Botul depaseste gura, care este verticala, cu buze groase, taioase. Se reproduce in IVV, cind urca pe riuri in cirduri. Femela lipeste pe pietre cca 100 000 icre. Se hraneste cu bioderma vegetala, detritus, mai rar cu animale. Nu consuma icrele altor pesti. Poate trai si in ape poluate. Se pescuieste cel mai intens primavara. In aval de zona pastravului, in toate riurile mai mari. In fluviile ce se varsa in marile Nordului, Baltica, Neagra si Caspica. 134 Sabita Pelecus cultratus L. (Pl. 25) L = 2535 cm, G = 250400 g. Spinare dreapta, linie laterala ondulata, situata spre partea ventrala a corpului. Reproducerea in IVVI; depune cca 100 000 icre semipelagice. Se hraneste cu larve de insecte, crustacei, pesti mici. Puietul este planctonofag. Are o carne gustoasa. Se pescuieste mai ales toamna, cu navodul. In Dunare, riuri de ses si lacuri mari (este frecvent si in lacurile litorale). In bazinul marilor Neagra, Caspica, Ural si in estul Marii Baltice. 135 Mreana vinata Barbus meridiondlis petenyi (Heckel) (Pl. 26) L = 20 28 cm, G = 150 g. Corp cilindric, solzi mici, acoperiti cu mucus abundent. Dorsala fara radii osificate. Se reproduce primavara. Consuma larve de insecte, crustacei, viermi, mai rar plante. Se pescuieste cu undita. In majoritatea apelor curgatoare din regiunea muntoasa si in partea superioara a celei colinare, in curent puternic, pe fund pietros. In bazinul Dunarii, Nistrului, Oderului, Vistulei si Vardarului. 136 Tipar, chiscar Misgurnus fosilis L. (Pl. 26) L = 25 cm, G = 50 g. Corp rotund, cu mustati linga gura. Solzi marunti acoperiti cu mucus. Ochii galbui-aurii.

Reproducerea in IIIVI. Depune pe vegetatie peste 100 000 icre. Puietul cu branhii externe. Adultul respira prin branhii, piele si intestin (in caz de deficit de oxigen inghite aer, intestinul posterior putind functiona ca un plamin). Se hraneste cu detritus, vegetatie acvatica, viermi, crustacei, moluste, larve de insecte. Se foloseste ca nada vie pentru somn. Peste de fund, traieste in balti, mocirle, ape curgatoare; poate fi intilnit si in namolul umed al baltilor secate. Sensibil la schimbari de presiune atmosferica (inaintea furtunilor iese la suprafata apelor). Cind este scos din apa scoate un zgomot. Europa centrala si de est. 137 Molan, grindel Noemacheilus barbatulus L. (Pl. 26) L = 815 cm. Corp cilindric, solzi rari, mucus abundent. Cu 6 musrqti la gura. Se reproduce in IVVI. Depune 20 000 icre. Traieste 45 ani. Se hraneste cu animale marunte, alge, detritus organic. Bentonic, cauta hrana indeosebi noaptea, folosind pentru aceasta mustatile. Cu o carne gustoasa. Fara valoare economica. In toate apele curgatoare din zonele de deal si munte (rareori apare la ses). Suporta apele poluate. Europa, Asia temperata. 138 Somn Silurus glanis L. (Pl. 26) L = pina la 5 m, G = 300400 kg. Este cel mai mare peste de apa dulce de la noi. Cap mare, gura cu falci puternice, cu dinti puternici, curbati spre interior. Cu 3 perechi inegale de mustati. Corp alungit, gros anterior, comprimat lateral posterior, fara solzi. Dorsala scurta, anala trece in caudala. Se reproduce in IVV. Depune 100 000 icre pe plante, in ape putin adinci, in curent slab. Puietul consuma larve de insecte si crustacei, adultii pesti, amfibii, raci, pasari si mamifere de apa (se cunosc cazuri cind a atacat omul). Sta pe fund in Dunare si baltile mari ale deltei, In zona de cimpie a tuturor riurilor mari, in lacurile litorale. In bazinul riurilor ce se varsa In marile Baltica, Neagra, Caspica si Aral. 139 Salau Stizostedion lucioperca L. (Pl. 26) L = 40 70 cm, G = l2 kg. Cap alungit, gura larga cu dinti inegali, inotatoarea dorsala mare. Se reproduce in III V, la virsta de 23 ani. Depune 50 000300 000 icre pe fund tare, pe vegetatie, icre care sint pazite de mascul. Rapitor de fund, consuma indeosebi peste marunt. Puietul consuma plancton, crustacee, plante, devine treptat ihtiofag. Are o carne slaba, alba, foarte gustoasa. Se poate reproduce artificial. Este utilizat ca peste politist in balti, iazuri si elesteie. Cu un ritm de crestere rapid. In ape dulci statatoare sau lin curgatoare si in ape salmastre. De ape curate, bine oxigenate, pe fund tare. In riurile mari, lacurile litorale si in partile indulcite ale marii, pina la Constanta. In riurile marilor Nordului, Baltica, Neagra, Caspica si Aral. 140 Biban Ferea fluviatila L. (Pl. 26) L = 2030 cm, G = 200500 g. Pe opercul cu un tep ascutit. Solzi cu marginea zimtata. Corp comprimat lateral. Se reproduce in IIIIV, de la virsta de 3 ani. Depune cele 300 000 icre pe plante, pietre si crengi sub forma unor panglici sau retele. Pina la 2 ani puii sint pasnici, stau in cirduri si consuma plancton, viermi, crustacee, mai rar pestisori; ulterior ei devin rapitori si consuma pesti, moluste. Peste lacom, mult cautat de pescari, are o carne gustoasa. Cind se inmulteste prea mult, devine daunator. In toate apele stagnante si lin curgatoare, pe tot senalul Dunarii, in Delta si lacurile litorale. Europa, Asia Centrala si Siberia, estul Americii de Nord.

141 Fusar, prundar Aspro streber Siebold (Pl. 26) L 12 18 cm. Forma de fus cu peduncul caudal subtire. Se reproduce In III IV; depune icrele pe pietre sau crengi. Se hraneste cu insecte, crustacee, viermi, ocazional cu icre sau puiet de peste. Fara valoare economica. In Dunare si riurile mari de deal si ses, pe fund pietros, nisipos sau argilos, stind cu capul contra curentului. In bazinul Dunarii si al Vardarului. 142 Crap chinezesc, amur alb Ctenopharyngodon idella (Cuv. et Val.) (Pl. 26) L = peste l m, G = peste 36 kg (obisnuit L = 60 cm, G = 7 kg). Gura terminala cu dinti faringieni tari, zimtati. Solzii mari, ca la crap; linie laterala dreapta. Cu un ritm de crestere deosebit de ridicat: la 2 ani are peste 2 kg, la 4 ani 5 kg. Se hraneste cu plante acvatice, iarba cosita, larve de insecte, rime. Puii sint planctonofagi. Are o carne gustoasa. A fost adus in 1960 din R.P. Chineza ca puiet; este crescut in iazuri si elesteie, dar In Delta a scapat si traieste liber in balti. In Romania se pare ca nu se reproduce liber. U.R.S.S. si R.P. Chineza. 143 Singer Hypophthalmichthys molitrix (Cuv. et Val.) (Pl. 26) L = cca 50 cm, G = 7 kg. Cu un ritm de crestere foarte ridicat: la l an are 700 g, la 2 ani 2 kg, la 3 ani 4 kg. Cap fara solzi, ochii sub nivelul gurii (care este mica, cu buze subtiri). Corp acoperit cu solzi mici. Linia laterala curbata in jos. Se reproduce in IVV. Fitoplanctono-fag. Are o carne gustoasa, bogata in grasimi. A fost adus in 1960 din, R.P. Chineza. Este crescut in lacuri, iazuri si elesteie. Estul Asiei., Romania. CLASA AMFIBII (AMPHIBIA) 144 Triton, salamizdra de apa Triturus cristatus (Laur) (Pl. 27) L 10 14 cm, L 1118 cm. Corp zvelt, coada de lungimea corpului. In perioada reproducerii masculii au o creasta dorsala inalta, adinc crestata, ce se termina in dreptul picioarelor posterioare. La noi cu 2 rase geografice care difera prin aspect, dimensium, desen si colorit. Se reproduce in IIIIV in balti si baltoace; dupa imperechere iese din apa si ramine pe sol, sub pietre, busteni, sau in mil. In captivitate a trait 30 ani. Consuma rime, limacsi, artropode. Are numerosi dusmani: pesti, testoase, pasari. Este prezent peste tot, pina la altitudini de l 000 m, in zone de balti si paduri. Europa, Asia Mica, Caucaz. Asemanator, oarecum in aceleasi zone, dar cu o forma diferita si cu o creasta inalta ce se continua si pe coada este tritonul de apa mica Triturus vulgaris L. 145 Buhai de balta cu burta rosie Bombina bombina L. (Pl. 27) L = 5 cm. Pe spate are negi ru virf cornos. Masculul cu 2 saci vocali interni pe laturile capului. Se reproduce in V, uneori si toamna. Ouale stau ca gramezi pe fund sau pe plante. Metamorfoza dureaza pina in IX. Consuma animale acvatice si insecte de uscat. Traieste tot timpul in apa, ierneaza pe uscat. Animal diurn sau crepuscular. Strigatul masculului este ,,unk-unk" sau un-un". Datorita glandelor veninoase din piele, are putini dusmani. Prezent pretutindeni, de la cimpie, pina la peste 400 m altitudine (lipseste din podisul Transilvaniei). In sud-estul Europei. Asemanator, dar cu burta colorata in galben este buhaiul de balta cu burta galbena Bombina variegata L., care este mai frecvent in muntii Apuseni si in podisul Transilvaniei si este raspindit in apusul Europei.

146 Broasca mare de lac Rana ridibunda Pali. (Pl. 27) L = pina la 17 cm. Masculul cu 2 saci vocali cenusiu-inchisi. Se reproduce in IVV. Ouale sint depuse in gramezi, cad pe fundul apei. Metamorfoza dureaza 34 luni (rareori ramin larve neotenice lungi de 20 cm). Consuma insecte zburatoare, puiet de peste. Acvatic, diurn, prezent in toate baltile, lacurile si apele lin curgatoare. Sta obisnuit in soare pe mal sau pe plante. Hiberneaza pe fundul apei, in mil. Striga norr-norr" oracaind asurzitor. Peste tot, la ses. In Europa centrala, pina in Asia (Iran, Pakistan). Asemanatoare sint broasca mica de lac Rana esculenta L. care predomina in vestul tarii si al Europei si broasca de mlastina Rana arvalis Nilss care traieste in zone mai reci, in mlastini. CLASA REPTILE (REPTILIA) 147 Broasca testoasa de apa Emys orbicularis L. (Pl. 27) L carapace = 2636 cm. Carapace turtita, sub care isi poate trage total capul si picioarele, intre degete cu membrana inotatoare. Coada lunga, ascutita. Se reproduce in IV, depune cele 316 oua in V in gropi pe care le astupa batatorindu-le cu plastronul. Puii ies toamna sau primavara urmatoare. Traieste 120 ani. Se hraneste cu pesti, mormoloci, rime, melci, insecte acvatice. Nu are dusmani. Hiberneaza in mil, sub apa. In toate lacurile, baltile, riuri lin curgatoare, brate impotmolite. Europa, Africa de Nord si sud-vestul Asiei. 148 Sarpe de apa Natrix tesselata (Laur) (Pl. 27) L = peste l m. Corp zvelt, solzi dorsali puternic carenati. Are ades pe cap o pata inchisa in forma de V. Corp cenusiu, cu pete ca o tabla de sah. Se reproduce in IV. Depune cele 525 oua albe, lungi, lipite unele de altele in VIVII si le ingroapa in sol afinat sau detritus. Se hraneste in apa cu broaste, mormoloci, tritoni si pesti. Din delta pina la altitudini de l 000 m, in toata tara (lipseste in Moldova). Europa de sud, Asia Mica, Asia Centrala. Asemanator este sarpele de casa Natrix natrix L., care traieste si pe uscat, chiar pe linga case, in pivnite, gradini, dar si in paduri si pe cimp. CLASA PASARI (AVES) 149 Corcodel mare Podiceps cristatus L. (Pl. 28) L = 5061 cm. Cel mai mare corcodel de la noi. Guler mare. Cuib plutitor, din plante verzi, cu care isi acopera ouale. Cloceste 34 oua, din care dupa 2530 zile ies puii galbui, cu dungi intunecate pe cap si git si cu o pata rosie pe crestet. Bun scufundator. Consuma pesti marunti, insecte, fire de iarba, seminte. Activ ziua si noaptea, doarme pe apa. In toata tara, mai frecvent in delta. Oaspete de vara (IVX), dar poate ramine iarna pe litoral. Cuibareste in toata Europa si Asia, pina in vestul Siberiei. Ierneaza in Africa de Sud si Australia. 150 Cormoran mare Phalacrocorax carbo L. (Pl. 28) L = = 8091 cm. Formeaza colonii de cuibarit fie singur in salcii, fie impreuna eu pelicanii, pe plauri sau salcii mici in Delta Dunarii. Depune 34 oua ce sint clocite 2830 zile in cuiburi formate din bucati de lemn si stuf. Puii ramin in cuib 7 saptamini. Traieste 8 ani. Se hraneste cu pesti pe care ii prinde sub apa, mai rar cu sobolani. In ape adinci si intinse, in

Dunare si Delta, lagune si pe mare. In iernile calde ramin la noi, in cele reci coboara spre marile Marmara sau Mediterana. Pe tot globul. 15)1 Pelican comun Pelecanus onocrotalus L. (Pl. 28) L = = 140180 cm. Cea mai mare pasare din Delta Dunarii (unde este unicul loc de cuibarire din Europa). Sta la noi in IVX. Monogam. Cuiburile, rudimentare, plate, sint din stuf uscat, pe care depune l2 oua mari, grele, care sint clocite de ambii parinti timp de o luna. Puii sint uriti, acoperiti cu puf negru-cenusiu, des; ei vor capata penajul parintilor dupa 23 ani. Se hraneste cu pesti. Umbla greoi, dar este un excelent zburator si planor, bun inotator (isi cufunda in apa doar capul si gitul). Sociabil, traieste in colonii, pescuieste in grupuri impreuna cu cormoranii. Cu rol important in echilibrul ecologic al apelor, avind rol de agent sanitar, deoarece stavileste bolile pestilor. OCROTIT DE LEGE. In Delta si baltile mari din zona inundabila a Dunarii. Europa, Asia si Africa. Asemanator, dar cu gusa galbui-albicioasa si un ciuf alb pe cap este pelicanul cret Pelecanus crispus Bruch. 152 Egreta mica Egretta garzetta L. (Pl. 28) L = 5663 cm. Cuibareste in colonii mixte prin stuf sau salcii, in IVVI. Cele 36 oua sint clocite 2122 zile. Puii stau in cuib o luna. Oaspete de vara (IVX), se hraneste cu pesti, lipitori, viermi, insecte, moluste. In zbor tine gitul strins in forma de S. Striga kark" sau ulla". Sensibil la frig. Unele exemplare pot ramine iarna la noi. Mai frecventa pe Dunare si in Delta. Vara in sudul Europei, Africa de Nord, Asia, iarna in jurul Mediteranei. OCROTITA DE LEGE. 153 Stirc cenusiu Ardea cinerea L. (Pl. 28) L = 9097 cm. Aproape do marimea unei berze. Cuibareste in IVV in pomi sau in stuf, in colonii mixte, linga ape. Cele 35 oua sint clocite 26 zile de ambii parinti. Puii stau in cuib 78 saptamini. In caz de pericol ei se catara pe crengile de linga cuib, agatindu-se la nevoie si cu ciocul. Consuma pesti, amfibii, moluste, insecte, dar si pasarele, soareci de apa sau cimp. In zbor gitul il tine in forma de S. Strigat kroiik". Oaspete de vara IIIX (XI), dar poate ramine si iarna ca exemplare rare. In delta si baltile Dunarii, pe vaile riurilor, pina la altitudini de l 200 m. Vara in Europa si Asia temperata, iarna in Africa si Asia de sud, ori sudul Europei. 154 Lopatar Platalea leucorodia L. (Pl. 28) L = 86 cm. Cioc turtit la capat, latit, cu un cirlig mic la virf. Sub cioc si putin pe git. eu pielea golasa. Intre degetele anterioare cu o membrana mica. Cuibareste in colonii in stuf. Cuibul, folosit de pereche mai multi ani, este alcatuit din plante uscate; cele 34 (rar 5) oua sunt depuse In VVI si clocite 2425 zile. Puii stau in cuib o luna. Se hraneste cu diferite animale acvatice: pesti, viermi, larve de insecte, melci, mormoloci, pe care-i culege cosind" cu ciocul in apa. In zbor tine gitul alungit. Oaspete de vara (IVIX), rar, in Delta Dunarii. Vara in Europa, iarna in Africa de Nord. Animal rar, OCROTIT DE LEGE. 155 Tiganus Plegadis jalcinellus L. (Pl. 28) L 56 cm. Cioc incovoiat in jos, moale, doar la virf intarit. Cuibareste in colonii mixte cu stircii, in stuf sau pe salcii. Depune 34 oua pe care le cloceste 21 zile (mai mult masculul). Se hraneste cu

lipitori, moluste, insecte acvatice, rar cu pestisori. Zbor cu batai rapide de aripi ce alterneaza cu planari. Oaspete de vara (IVIX), numeros in delta si de-a lungul Dunarii (in restul tarii mai rar). Vara in Europa, Asia Centrala, Siberia, iarna Africa de Sud si sudul Asiei. 156 Lebada cucuiata, lebada de vara Cygnus olor Gm. (Pl. 28) L = 150 160 cm. Git unduitor, foarte mobil, cuib in stuf vechi, din plante uscate. Femela depune 57 oua pe care le cloceste 35 zile. Bobocii pleaca din cuib a doua zi, urmind parintii in sir indian. Se hraneste cu plante acvatice si insecte. Masculul este amenintator cind insoteste bobocii. Oaspete de vara (IIIX). Numai pe cursul inferior al Dunarii si in Delta. In iernile calde poate ramine la noi. Se obisnuieste usor cu oamenii. In toata Europa si Asia Centrala. OCROTITA DE LEGE. 157 Califar alb Tadorna tadorna L. (Pl. 29) - L = 6165 cm. Cu mers si zbor de gisca. In IVV depune in vizuini de vulpe sau gauri in malul abrupt, pe un pat de plante uscate fine si puf, 812 oua, pe care femela le cloceste 28 zile. Bobocii parasesc cuibul dupa citeva ore de la ecloziune si pot inota imediat. Ei zboara dupa 50 60 zile. Alcatuiesc grupuri formate din mai multe familii. Striga ak-ak-ak''. Se hraneste cu plante si animale marunte: insecte,viermi, crustacei. Oaspete de vara (IVX). In complexul Razelm-Sinoe, rareori in interiorul tarii. Poate ierna la coada lacului Techirghiol. Pe coastele marilor din nordul si vestul Europei. In Pacific intre 5669 lat. nordica. Iarna coboara in sudul Europei, Africa de Nord, Japonia. Pasare rara, OCROTITA DE LEGE. 158 Rata de mare Anas plathyrhynchos L. (Pl. 29) L = 50 63 cm. Cioc egal de lat. In III face cuiburi din stuf, iarba, pe grinduri. In scorburi de copaci etc., unde depune 810 oua pe puf si pene mici (daca i s-au luat ouale, depune altele, dar in numar mai mic). Dupa 26 zile ies bobocii, care pleaca din cuib in aceiasi zi, urmindu-si mama. Ei pot zbura dupa 78 saptamini. Ouale si puii sint ingrijite numai de femela. Omnivor, consuma in egala masura plante si animale acvatice. Locul de hrana si cel cuibarit sint departate. Comuna in toate baltile si lacurile, din delta pina pe munti. Sedentara. Europa, Asia, America de Nord. 159 Herete de stuf, uliu de balta Circus aeroginosus L. (Pl. 29) L = 48 56 cm. In zbor planat are aripile putin ridicate spre capete. Cuibareste in stuf, pe loc uscat, intr-un cuib mare, plat, din plante uscate si iarba. Depune in IVVI 45 oua pe care femela le cloceste 36 zile. Puii stau in cuib cca 38 zile. Se hraneste cu soareci, broaste, oua si pui de pasari, iepuri, mai rar pesti. Striga pii-ihu-u". Oaspete de vara (III X) care poate ierna uneori si la noi. Comun in toate zonele de balti, indeosebi in delta. Vara in toata Europa (pina la 60 lat. nordica), India, China, Japonia, iarna in Africa, Filipine. 160 Gainuse de balta Gallinula chloropus L. (Pl. 29) L = 3233 cm. Sta cu coada ridicata. Cuibareste in stuf sau sub radacina copacilor. In III si VIII depune cite 58 oua intr-un cuib din frunze uscate de plante acvatice, pe care le cloceste 21 zile. Puii pot urma parintii prin stuf dupa 23 zile. Se hraneste cu insecte, viermi, paianjeni,

seminte si resturi de plante. Sta indeosebi in stufarii, zburind doar la nevoie. Striga kurrr" sau dack-dack". Oaspete de vara (IIIX), comun in lacuri si balti, mai ales in delta. Europa, Asia, iarna Africa. 161 Lisita Fulica atra L. (Pl. 29) L = 3845 cm. Degetele anterioare cu lobi inotatori. Cuib in stuf sau vegetatie rara, pe un suport de stuf, papura, frunze uscate. Depune in III 45 oua din care ies dupa 22 zile puii; ei stau in cuib 34 zile. Poate depune 23 rinduri de oua pe an. Se hraneste cu insecte, viermi, seminte, bucati de plante. Strigat scurt pix-pix", rar kow". Oaspete de vara (IVX), migreaza noaptea; in iernile blinde poate ramine la noi. Foarte frecventa, in toate baltile mari, mai ales in Delta. Vara in Europa si Asia, iarna in jurul Mediteranei si sudul Asiei. 162 Prundaras gulerat mic Charadrius dubius Scop. (Pl. 29) L = 16 cm. Fara deget posterior, cuibareste pe nisip, intr-o gropita. Depune 4 oua mici pe care le cloceste 25 zile. Adultii, ca sa-si salveze puii si ouale mimeaza ca nu pot zbura si duc dusmanii departe de cuib. Se hraneste cu insecte, crustacei, viermi, moluste. Striga diii" sau gi-gi-gig". Fara a fi numeros, este intilnit pe bancuri de pietris sau nisip, de-a lungul apelor curgatoare sau statatoare, de la ses la deal, dar este mai frecvent in lagunele litorale ale Marii Negre. Oaspete de vara (IVX), dar poate ramine si iarna. Vara in Europa, Asia, iarna Africa si sudul Asiei, Australia. 163 Nagit Vanellus vanellus L. (Pl. 29) L = 3032 cm. Cu un mot pe cap. Cuibareste la sfirsitul lui III in locuri uscate din balti, dar si pe ogoare, direct pe pamint. Depune 4 oua in cruce, cu virfurile spre centrul cuibului, oua pe care le clocesc 27 zile ambii parinti. Puii si ouale pot fi usor camuflati. Se hraneste cu insecte, viermi, moluste, seminte, striga mieunat ciu-vi, ciu-vi". Bun zburator. Oaspete de vara (IIIX). In balti, in zone umede. Vara in Europa si Asia temperata, iarna ceva mai la sud. 164 Sitar de mal Limosa limosa L. (Pl. 29) L == 4050 cm. Pasare de pasaj care cuibareste rar la noi (in vestul tarii si in Delta, ori in mlastini inconjurate cu pasuni). Cuib pe sol, in o gropita captusita cu fin. Depune 4 oua piriforme, pe care le cloceste 24 zile. Pentru protejarea oualor si puilor mimeaza ca este ranit. Se hraneste cu adulti si larve de insecte, viermi, moluste. Striga greta-greta". Pasare de pasaj (IV si X), mai numeros toamna, indeosebi in delta si in lagunele litorale. Vara In zonele temperate ale Europei si Asiei, iarna in Africa si sudul Asiei. 165 Cataliga Himantopus himantopas L. (Pl. 30) L = 38 43 cm. Ca o barza in miniatura, cu picioare inalte (1118 cm), fara deget posterior. Formeaza colonii in locuri uscate, inconjurate de ape. Cuib din resturi de plante uscate, In care depune 4 oua pe care le cloceste 21 zile. In caz de pericol adultii zboara tipind tare. Se hraneste cu diferite insecte acvatice, viermi, uneori si cu parti de plante verzi. Striga kiip-kiip". Oaspete de vara (IVX), OCROTIT DE LEGE. Cuibareste in lagunele litorale, pe saraturi. Poate fi intilnit si de-a lungul Dunarii. In rest rar, la pasaj. Vara in sudul si centrul Europei, insular, Asia temperata, iarna Africa, India.

166 Ciocintors Recurvirostra avosetta L. (Pl. 30) L 42 48 cm. Cioc fin, curbat in sus. Degetele anterioare cu o membrana inotatoare, degetul posterior mic. Cuibareste in saraturile si pe limanul dobrogean, rar pe linga unele lacuri sarate din Cimpia Romana. Depune 4 oua intr-o gropita tapetata cu resturi de plante, cochilii, pietricele, pe care le cloceste 23 zile. Puiul la nastere cu ciocul drept. Se hraneste cu larve de insecte, crustacee, pe care le scoate din namol cu ciocul. Striga Kliep" sau Kluit". Oaspete de vara pe litoral si in lagune, la pasaj si in restul tarii. Litoralul Europei, Asia temperata, iarna Africa si India. OCROTITA DE LEGE. 167 Pescarus rizator Larus ridibundus L. (Pl. 30) L = 33 43 cm. Cuibareste in IV, formind colonii. Cuib din plante uscate pe plaje, insulite, plauri, plante plutitoare. Cele 3 oua sint clocite 23 zile. Se hraneste cu insecte, limacsi, pestisori, fructe. Poate fi intilnit pe cimp dupa plug, vine in porturi dupa piine, in gramezi de gunoaie. Striga ,,kira" sau ,,kr-kr-kr". Pasare sedentara, comuna in delta, pe litoral, in toate lacurile mari interioare. Vara in Europa si Asia, iarna in jurul Mediteranei, Oceanul Indian. 168 Chirighita neagra Chlidonias niger L. (Pl. 30) L = 2427 cm. Cuibareste in colonii care plutesc pe plante de apa sau pe stuf. Pe un pat de ierburi plutitoare depune 23 oua ce sint clocite de ambii parinti timp de 1417 zile. Puii, desi pot inota din prima zi, zboara de abia dupa o luna. Se hraneste cu insecte acvatice, crustacee, pesti. Striga krek-krek" sau Krrr". Extrem de comuna in toate zonele de balti. Oaspete de vara (IVX) si de pasaj. Vara in Europa, vestul Asiei si America de Nord, iarna in Africa si America Centrala. 169 Pescarus albastru Alcedo athis ispida L. (Pl. 30) L = 1618 cm. Pare o piatra pretioasa. Sapa cu ciocul in malul apei un tunel lung de l m terminat cu o incapere rotunda captusita cu oase de peste, unde depune de doua ori, in IV si VI cite 6 7 oua, pe care le cloceste cca 20 zile. Puii stau in acest cuib 25 zile. Se hraneste cu pesti miri pe care ii pindeste de pe o craca si se arunca dupa ei cu capul inainte. Dupa ce-l prinde, se asaza pe craca, il arunca in sus si il inghite cu capul inainte. Striga tit-tit-tita". In zbor este iute ca o sageata. Sedentar, pe malul apelor curgatoare, numeros in delta. Europa, Asia, Africa de Nord. 170 Boicus, pitigoi pungas Remiz pendulinus L. (Pl. 30) L ~ 1011 cm. Cuib mare, construit cu migala* in forma de caciula, din puf de salcie si plop; sta agatat de-asupra apei (este unul dintre cele mai maiestrite si tot odata cele mai solide cuiburi facute de pasarile de la noi). Are D = 1317/710 cm, cu o gaura laterala de 23 cm. El adaposteste 510 oua mici care sint clocite de femela 1314 zile. Puii pot zbura dupa 1618 zile. Masculul sta In apropiere, in alt cuib, care este prevazut cu 2 iesiri. Se hraneste cu insecte si paianjeni. Striga plingator saiih-ssiih". Oaspete de vara (IIIXI) sau sedentar, frecvent pe Dunare si in delta, ca si de-a lungul riurilor mai importante si al lacurilor mari. Sudul si estul Europei, Asia pina in Japonia. 171 Pescarus negru Cinclus cinclus L. (Pl. 30) L = 18 20 cm. Cuib rotund, din muschi, captusit cu plante acvatice uscate, asezat intr-o adincitura a solului, pe malul apei sub radacini de pomi sau pe polite de stinca. Femela depune de doua ori pe

an cite 5 oua pe care le cloceste 16 zile. Puii stau in cuib 23 zile. Sta pe pietre in riurile de munte cu pietris si bolovani, privind in apa; face scurte plecaciuni repezi, apoi se scufunda brusc dupa larve de insecte, cu care se hraneste. Striga zrrb-zrrb". In toate riurile de munte. Europa, Asia temperata, Africa de nord-vest. 172 Codobatura galbena Motacilla jlava L. (Pl. 30) L== 1619 cm. Cu mare variabilitate in coloratia penajului. Cuib la sol, camunflat in vegetale, alcatuit din ierburi uscate si captusit cu par. Femela depune de 2 ori pe an cite 56 oua, pe care le cloceste 1213 zile. Puii ramin in cuib 12 zile. Se hraneste cu insecte, paianjeni, melci, viermi. Striga psuip". Oaspete de vara (IVIX), se intilneste in zone umede si cimpii strabatute de cursuri de apa; mai rar urca spre munte. Europa, Asia, Africa de Nord. CLASA MAMIFERE (MAMMALIA) 173 Chitcan de apa Neomys fodiens (Pennant) (Pl. 27) L =-810 cm, G = 1020 g. Cel mai mare chitcan de la noi. Labele mari-soare, pe margini cu un tiv de peri lungi, aspri. Agil, activ ziua si noaptea, inoata, se scufunda usor. Permanent infometat, se hraneste cu pestisori si broaste (pe care dupa ce le prinde, le zdrobeste ceafa), dar si cu larve de insecte si scoici. Social, face in maluri un cuib in care isi creste puii. Animal daunator. Prezent pe malul lacurilor si riurilor, din delta pina la 2 000 m altitudine (indeosebi in vestul tarii). Europa (lipseste din U.R.S.S., Grecia, Spania, Irlanda). 174 Sobolan de apa Arvicola terrestris L. (Pl. 27) L = 1218 cm, G = sub 300 g. Asemanator sobolanului cenusiu, dar mai mic. Scoate 34 rinduri de cite 6 7 pui pe an. Traieste 24 ani. Se hraneste cu plante verzi (toamna si iarna cu radacini, rizomi, tuberculi, scoarta verde a pomilor, carora le provoaca uscarea). Are ca dusmani rapitoarele cu par si pene. Sapa galerii complicate (L = 80 m) in solul afinat si umed de la marginea lacurilor si riurilor de ses cu multa vegetatie, ori in lunci, finete, pasuni, livezi, cuiburi cu mai multe iesiri, din care cel putin una este sub apa, restul pe sol tare. Activ ziua si noaptea. In toata tara, pina la l 200 m altitudine. Europa. 175 Bizam Ondatra zibethica L. (Pl. 27) L = 3035 cm, G = pina la 1,5 kg. Cel mai mare sobolan de la noi, total dependent de apa. Blana cu puf des. Coada turtita, cu fire de par rare. Degetele cu ghiare ascutite, cele din spate unite printr-o pielita inotatoare redusa. Scoate de 34 ori pe an cite 612 pui. Atinge maturitatea sexuala la 4 luni. Traieste 35 ani. Se hraneste cu partile aeriene ale tuturor plantelor acvatice, cu muguri si lastari tineri, fructe, plante de cultura si legume, mai rar peste, raci, scoici. Iarna consuma radacini si rizomi. Este activ noaptea. Are ca dusmani mamiferele si pasarile rapitoare mari, ca si pe om (care duce impotriva sa o campanie activa de combatere). Sta mai mult in apa. Sapa galerii in maluri, cu iesiri in apa si pe uscat (ultimele cu suri astupate), galerii care dauneaza grav constructiilor hidrotehnice. In delta cuibul este construit pe gramezi de stuf si pe plauri. Poate roade plasele de pescuit. Originar din America de Nord. a patruns

la noi din 1938, iar in delta din U.R.S.S., in 1952. De-a lungul Dunarii, In Delta, pe Prut si Siret, in nordul si vestul tarii. America de Nord, Europa. 176 Vidra Lutra lutra L. (Pl. 27) L = 7090 cm. Corp lung, picioare cu degetele prinse intr-o membrana inotatoare, cap turtit, bot scurt, urechi mici (care cind inoata se inchid cu doua pliuri). Coada groasa la baza, care serveste la inot. Vede bine si in apa. Se imperecheaza tot anul, dar indeosebi In II. Naste 24 pui dupa 810 luni de gestatie. Poate trai 18 ani. Se hraneste mai ales cu pesti, dar si cu pasari si mamifere de apa, raci, larve de insecte, moluste. Nu prea are dusmani, incoltita de ciini, se apara vitejeste. In apa este de o agilitate deosebita, foarte jucause. Iarna vineaza sub pod de gheata. Animal de noapte, cu simturi foarte dezvoltate. Vizuina este sapata in maluri inalte si are intrarea sub nivelul apei; poseda galerii aeriene si guri de aerisire. Este considerata animal daunator. Blana valoroasa. In toate apele tarii, din delta pina in zona pastravului. Europa, Asia, America de Nord. Alte animale care pot fi intilnite in acest mediu de viata sint cele descrise la numerele 33, 43, 44, 49, 50, 51, 53, 55, 56, 57, 62, 66, 68, 71, 187, 189, 205, 228, 306, 307, 308, 311, 315. 342, 360, 372, 373, 380, 381, 382,;393, 440 si 495.

4. CIMPIA Cuprinde teritorii aflate sub altitudinea de 300 m, zone in care terenul este plan sau usor ondulat, in care vegetatia lemnoasa cedeaza locul celei ierboase. In prezent majoritatea cimpiei a fost destelenita, astfel incit flora si fauna naturala, autohtona, este tot mai redusa, pe cale de disparitie si totodata afectata de formele cosmopolite venite odata cu extinderea terenurilor agricole. Cimpiile ocupa vestul (cimpia Tisei), sudul (Cimpia Romana sau a Dunarii si cea Dobrogeana) si sud-estul tarii (sudul Moldovei) (Pl. 31). In cadrul cimpiilor naturale se disting pasunile din silvostepa, stepa propriu-zisa, saraturile si nisipurile. In toate predomina vegetatia ierboasa; cea lemnoasa este rara, reprezentata prin petice mici de paduri (si acelea situate indeosebi in silvostepa si de-a lungul apelor). Pajistile din silvostepa sint partial degradate; ele ocupa numai islazurile. Compozitia lor floristica este saraca, urmare a pasunatului excesiv la care sint supuse. Stepa actuala, ca si disparuta, este cantonata in zonele cu cernoziom in care predomina vegetatia xerofila de paius si colilii. Pe cuprinsul stepei se intilnesc zone de crovuri cu vegetatie ierboasa si tufarisuri caracteristice. Saraturile apar pe suprafete mai mici sau mai mari (acestea indeosebi in apropierea litoralului), in special in zona de stepa. Se disting 3 categorii de saraturi: solonceacuri (situate pe soluri bogate in saruri solubile), soloneturi (situate pe soluri spalate de saruri) si solodii (pe soluri total lipsite de saruri hidrosolubile). Aci se dezvolta o vegetatie reprezentata printr-un numar redus de plante halofile de culoare rosie-tica, distribuita neuniform, cu chelituri, pe care sarurile formeaza cristale chiar la suprafata solului. Nisipurile sint situate pe litoral, pe linga riurile mari din stepa si silvostepa, in Oltenia de sud, in apropierea zonelor de varsare in Dunare a principalelor riuri din Baragan si sudul Moldovei. Ele sint slab soli-ficate, retin extrem de putin apa si au un relief caracteristic de dune. Au o vegetatie saraca, care acopera solul partial (distributie mozaicata) ca urmare a varietatii microstatiumlor determinate de dune si de umiditate. Caracteristice pentru vegetatia cimpiei sint gradul avansat de xero-filie, inaltimea mica (se disting 3 etaje de vegetatie, cel mai inalt fiind cel al tufisurilor). Plantele poseda radacini care patrund adinc in sol. Suprafata frunzelor este redusa. Ciclurile de dezvoltare, perioadele de inflorire si coacere sint scurte, majoritatea avindu-le primavara si la inceputul verii. In iulie-august doar putine plante mai sint verzi. Toamna o parte dintre plante inverzesc si chiar unele infloresc, dar ele fructifica in primavara urmatoare.

Fauna cimpiei este saraca, caracterizata prin o mare rezistenta la deficitul de apa si la actiunea temperaturilor ridicate. Ea este dominata de formele fitofage si granivore. Animalele sint adaptate la alergat, sarit si ingropat, poseda culori care le permit sa se confunde usor cu solul sau cu vegetatia marunta de stepa. Formele tipice cimpiei naturale regreseaza, sau se adapteaza vietii de pe terenurile agricole. A. PLANTE CIUPERCI (FILUM MYCOPHYTA) 108 Ciuperca de cimp Agaricus arvensis Schaeff. (Pl. 32) H = 720 cm L picior = 813 cm. Palaria ovoida sau globuloasa, hemisferica, alba. Lamele strinse, la inceput albicioasa, apoi roz si brun negricioase. Picior alb, prevazut cu un inel dublu. Carnea comestibila, are gust placut si miros de migdale. Prin finete, pajisti, poieni de cimpie. Vara si toamna. 109 Ciuperca de gunoi Agaricus campestris Fries (Pl. 32) D = 515 cm, L picior = 37 cm. Palarie la inceput globuloasa, apoi hemisferica sau intinsa, neteda, alba. Lamele distantate, la inceput albicioase, apoi roz si brun-purpurii, chiar negricioase. Picior alb plin, in interior prevazut cu un inel rasfrint In jos. Pe cimpii, prin locuri ingrasate din pajisti, pasuni, peluze, gradini. Vara si toamna. Comestibila. 110 Leucoagaricus excoriatus Schaeff et Fr. (Pl. 32) L picior = 612 cm. Palarie la inceput sub forma de clopot, apoi intinsa, brun roscata, neteda in centru si cu scame brune spre margine. Lamele largi, albe-crem. Picior albicios, neted, prevazut cu un inel rasfrint de culoare alba. Carnea cu gust dulce, miros placut, spongioasa. La cimpie si deal, prin pasuni, pajisti, la marginea padurilor de foioase, vara si toamna. Comestibila. 111 Agrocybe praecox Pars et Fr. (Pl. 32) D = 36 cm, L picior = 48 cm. Palaria convexa, neteda, alba, alteori usor galbuie. Lamele inegale ca lungime, sinuoase, de culoare cenusie, apoi ruginii. Picior alb prevazut cu un inel. Carne alba, dulce, comestibila. Cu un miros caracteristic de faina. La cimpie, prin pajisti luminoase, primavara, mai rar in timpul verii. 112 Besica porcului Lasiosphaera gigantea (Pers) F. Smarda (Pl. 32) Corp de fructificare sferic sau ovoid, cutat la partea inferioara. D == 3040 cm. La inceput alb, apoi galbui sau brun. Carne alba, ulterior prafoasa, galben-verzuie, cu miros urit. La cimpie, prin finete, pasuni, livezi, vara si toamna. Comestibila numai in stadiul tinar. 113 Caciula sarpelui, bureti popenchi Coprinus comatus (Muller in Fl. Dan ex. Fr.) S. F. Gray (Pl. 32) D = 36 cm, H = 5 15 cm. Palarie cu solzi imbricati, lamele libere albe sau roz, ulterior negre; care in final se transforma intr-un lichid negru. Picior cu inel alb mobil. Carnea cu miros si gust placut, este comestibila in stadiul tinar. Creste pe sol in grupuri numeroase in locuri ingrasate, in paduri, poieni, cimpii, parcuri, gradini, pe linga drumuri, din primavara pina toamna.

114 Palaria sarpelui, burete serpesc Lepiota procera Fries S. F. Gray (Pl. 32) D = 1030 cm, H picior = 1535 cm. Ciuperca mare, spectaculoasa, palaria cu solzi bruni, dispusi concentric. Lamele carnoase, largi. Picior cu solzi dispusi in benzi transversale, inel mobil, paros spre exterior. Carne alba, ulterior bruna, cu gust de aluna si miros placut. Comestibila (se consuma numai palaria). Pe sol, in locuri inierbate, pajisti, dar si in culturi ori in paduri deschise, izolat sau in grupuri. Vara si toamna. ANGIOSPERME (FILUM ANGIOSPERMAE) 115 Iarba vinatoasa Kochia prostrata L. Schrader (Pl. 33) H = 60 cm. Perena, paroasa, adesea rosiatica. Tulpina erecta sau culcata, cu o baza lignificata, din care pornesc numeroase ramuri. Frunze lineare, inguste (l mm). Flori mici verzi sau rosietice, adunate cite 35 in glomerule laterale si terminale. Fruct globulos, comprimat, infloreste in VIIIX. Vegeteaza in locuri uscate, stepice, pe coaste insorite, pe substrat nisipos sau loess. In sudul si sud-estul Europei, Asia temperata si centrala, Africa de Nord. 116 Saricica, ciorlan, rostogol Salsola kali L. (Pl. 33) H = 10 60 cm. Anuala, scurt paroasa, bogat ramificata, formind tufe globuloase. Frunze filiforme, spinoase la virf. Flori mici, alburii sau roze, dispuse cite una la baza frunzelor, insotite de 2 bracteole. Fruct globulos, , inflorire VIVIII. In regiunile stepice, pe substrat nisipos sau de loess, j pe linga drumuri, in pirloage si prin culturi. Europa, Asia Centrala, China de nord. 117 Gusa porumbelului Silene vulgaris (Mnch.) Garcke (Pl. 33) H = 30 100 cm. Perena, ca o tufa. Frunze eliptic lanceolate sau ovate. Inflorescenta-dichaziu, compus din flori albe sau roze. Fruct capsula globuloasa, inflorire VIIVIII. De la cimpie pina in regiunea alpina, prin finete, pe coaste insorite, maracinisuri, prin parcuri, uneori si in culturi. Europa, Africa boreala, America de Nord. 118 Garofita Dianthus carthusianorum L. (Pl. 33) H = 30 40 (100) cm. Tufa perena laxa. Frunze plane, lineare, fara petiol, opuse. Flori purpurii sau rosu inchis, dintate. Fruct capsula alungita. De la cimpie, pina in zona alpina, prin finete, poieni, pajisti, paduri, stinci, stepe nisipoase. Europa. 119 Laptele ciinelui Euphorbia nicaeensis A11. (Pl. 33) H = 2060 cm. Perena, rizom cu mai multe capete, din care pornesc tulpinile. Frunze fara petiol, lanceolat ovate sau invers ovate. Inflorescenta umbele cu 713 ramuri (pleiocaziu umbeliform). Fruct capsula, inflorire VIVII. La cimpie, in stepe si pe coline uscate, pe locuri pietroase. In sudul Europei. 120 Bujor de cimp Paeonia tenuifolia L. (Pl. 33) H = 10 50 cm. Perena cu tuberculi mari pe radacina, de obicei goi in interior. Tulpina uniflora. Frunze sectate de 34 ori in segmente lineare. Flori purpurii intunecate. Fruct-folicule catifelat paroase, inflorire IVV. In stepa, prin pajisti insorite. In Peninsula Balcanica si partea europeana a U.R.S.S.

121 Oita Anemone sylvestris L. (Pl. 33) H = 1530 (45) cm. Perena, cu rizom dezvoltat. Tulpina paroasa. Frunzele pornesc din un rizom, sint lung petiolate cu lamina sectata de 35 ori, paroase. Frunzele de pe tulpina (involucrale) cu petiol scurt si lamina adinc trisectata, paroase. Floare solitara cu peduncul lung, paros. Fruct nucula, inflorire in VVI. Prin finete de stepa, pajisti, tufisuri, la marginea padurilor si in raristi; prefera soluri nisipoase sau calcaroase. Europa, Asia. 12.2 Clocotei Clematis integrifolia L. (Pl. 33) H = 1570 cm. Perena cu rizom noduros. Tulpina cu muchii. Frunze opuse, lipsite de petiol, ovate sau ovat lanceolate, pe fata inferioara paroasa. Floare albastra-violacee. Fruct nucula, inflorire in VVI. La cimpie si dealuri, frecventa prin finete, tufisuri, la margini de padure. Europa si Asia. 123 Galbenele, piciorul cocosului, boglari Ranunculus polyanthemos L. (Pl. 34) H = 2060 cm. Perena, rizom scurt, cu numeroase radacini fibroase. Tulpina paroasa, ramificata. Frunze bazale petiolate, palmat 35 sectate sau fidate. Segmentele mai sint divizate in 3 parti cu lacinii ingust lanceolate. Frunzele tulpinale lipsite de petiol. Flori galbene-aurii, cu sepale paroase. Fructe-nucule turtite lateral, inflorire in VIX. Comuna de la cimpie pina in munti, prin finete, tufisuri, la marginea padurilor. In centrul si sud-estul Europei. 224 Rutisor Thalictrum minus L. (Pl. 34) H = 30120 (150) cm. Perena, polimorfa, cu tulpina ramificata. Frunze petiolate (cele superioare sint sesile), cu lamina de 23 ori penata. Foliolele frunzei sint pieloase, ovate sau rotunde, cu 23 lobi la virf. Flori pendule mici, grupate intr-o inflorescenta paniculiforma. Fruct nucula, infloreste in VVIII. De la cimpie pina in regiunea subalpina, prin finete, locuri stincoase, tufisuri, la marginea padurilor. Europa si Asia. 125 Ruscuta primavarateca Adonis vernalis L. (Pl. 34) H = 1040 cm. Perena, cu numeroase radacini fibroase. Frunze sesile 24 penat sectate, cu lacinii filiforme. Flori solitare, mari. Fructe nucule, inflorire in IVV. Cu actiune diuretica, calmanta, usor hipotensiva. Se recomanda in pleurite, ascite de natura hepatica, in tahicardie si extrasistole de natura nervoasa, tulburari neuro-vegetative. De la cimpie pina in regiunea montana, prin pasuni si finete uscate, pe coaste abrupte. Centrul si sudul Europei, Asia de vest. 126 Mac de cimp Papaver dubium L. (Pl. 34) H = 3060 cm. Anuala, cu tulpini paroase, frunze sectate sau dublu penat-sectate. Flori (D = 26 cm) de culoare rosu-aprins, uneori albe sau roze. Fruct capsula. La cimpie si pe dealuri, prin pasuni uscate, pe linga drumuri, cai ferate, pe pirloage, mai rar in terenurile agricole. Europa centrala si sud-vestul Asiei. 127 Giscarita Arabis hirsuta L. Scop. (Pl. 34) H = 1570 cm. Bianuala sau perena, paroasa, obisnuit pufoasa. Frunzele bazale dispuse in rozete cu limb alungit oval. Inflorescenta-racem dens cu flori albe. Fruct-silicva cu valve bombate deasupra semintelor, inflorire VVII. De la cimpie pina in etajul subalpin, prin finete, pasuni

asternute pe locuri uscate si insorite, pe locuri stincoase, linga drumuri si paduri. In zona temperata nordica. 12.8 Drobusor Isatis tinctoria L. (Pl. 34) H = 50100 (140) cm. Bianuala sau perena, cu radacina pivotanta. Frunzele bazale petiolate, alungit lanceolate, cele superioare sesile, amplexicaule. Inflorescenta corimbiform-paniculata cu flori galbene. Fruct silicua. inflorire VVIII. Folosita in tratarea ranilor, ca remediu antiscorbutic si pentru icter. La cimpie si dealuri, prin locuri ierboase si pietroase, linga drumuri. Europa, vestul Asiei. 129 Traista ciobanului Capsella bursa-pastoris L. Medicus (Pl. 34) H 660 (100) cm.Anuala sau bianuala, cu radacina pivotanta. Tulpina simpla sau ramificata. Frunzele bazate dispuse in rozeta, oblong-lanceolate, sectate, cele tulpinale intregi sau dintate. Inflorescenta racem compusa din numeroase flori albe. Fruct silicula triunghiulara, inflorire IIIXI. Comuna. Folosita ca hemostatic, hipotensiv, analgetic, in tratarea anghinei pectorale, hemoragiilor uterine si hipertensiunii arteriale. Pe pajisti, prin livezi, locuri cultivate, pe linga drumuri, de la cimpie pina in etajul subalpin. Pe tot globul. 130 Bechie Reseda lutea L. (Pl. 34) H = 3060 (70) cm. Anuala, rar perena, cu tulpina ramificata de obicei la baza. Frunze variabile, adesea sectate, rar intregi. Inflorescenta racem terminal compus din flori verzi-galbene. Fruct capsula, inflorire VIIX. Diuretica, sudorifica. La cimpie si dealuri pe coaste insorite, pe margini de drumuri, prin semanaturi. Sudul si centrul Europei, Africa de Nord. 131 Pojarnita Hypericum perforatum L. (Pl. 34) H = 20 100 cm. Perena. Tulpina la baza lemnoasa. Frunze sesile, ovale, eliptice, cele inferioare la baza rotunjite, cele superioare ingustate, pe margini cu multe puncte transparente, pe fata cu puncte negre, infloreste in VI IX. Flori galbene cu puncte negre, grupate in dichazii. Fruct capsula. Folosita contra viermilor, astmei, tensiunii, sciaticii, la vindecarea ranillor s.a. Este toxica pentru animalele domestice tinute in soare. In locuri uscate, in paduri, finete, ogoare neingrijite, linga ape si drumuri. Comuna. Eurasia, Africa boreala, America, Australia. 132 Trandafir de cimp Rosa gallica L. (Pl. 34) H = 20 150 cm. Arbust mic cu tulpini ramificate, adesea tiritoare. Poseda ghimpi mari (46 mm) si ghimpi mici, aciculari. Frunze penate cu 35 foliole. solitare, mari, de culoare rosu-deschis pina la purpuriu, inflorire in VIVII. De la cimpie pina pe munti, in locuri insorite, pasuni, finete, linga drumuri; prefera soluri calcaroase. Sudul si centrul Europei, Africa de Nord. 133 Porumbar Prunus spinoasa L. (Pl. 35) H = l5 m. Arbust spinos cu o tulpina foarte ramificata. Frunze eliptice pina la alungit-obovate, cu marginea crenat serata. Flori albe, lung pedicelate. Fructe drupe globuloase mici, albastru negricioase, brumate, astringente, inflorire IVV. Florile si fructele sint folosite ca diuretic, depurativ, sedativ, antidiareic. La cimpie si pe dealuri, prin pasuni, finete, pe coaste insorite, stincarii, la marginea padurilor. Holarctica.

134 Visinei Prunus fruticosa Pallas (Pl. 35) H = l (4) m. Arbust des ramificat. Frunze eliptic obovate, cu marginea crenata. Flori albe. Fructe drupe globuloase rosii-brunii, comestibile, inflorire IV V. La cimpie, in stepa si silvostepa, la margini de paduri, pe coaste insorite, pe grohotisuri, linga drumuri. Europa, Caucaz. 135 Migdal pitic Primus tenella Batsch (Pl. 35) H = 50 150 cm. Arbust cu aspect de tufa lemnoasa. Frunze alterne, lanceolate sau obovat lanceolate, usor pieloase, cu marginea fin serata. Flori solitare roze sau rosu deschis, lipsite de petiol, sau cu un petiol foarte scurt. Fruct drupa paroasa, inflorire IVV. In stepa, prin poieni, pe coaste insorite, tufisuri, la marginea stejeretelor. In Dobrogea, Baragan, Cimpia Transilvaniei. Sudul si centrul Europei, centrul si vestul Asiei. 136 Culbeceasca, lucerna galbena Medicago falcata L. (Pl. 35) H = 30 80 cm. Perena, cu radacina pivotanta, tulpina ramificata, adesea culcata. Frunze trifoliare, obovat cuneate sau liniare, dintate spre virf. Inflorescenta este un racem scurt; florile galben-aurii, rar albicioase. Fruct pastaie, inflorire VIX. De la cimpie pina in etajul subalpin, in locuri uscate, pajisti, tufisuri, la marginea drumurilor, in santuri. Europa, Asia. 137 Trifoi marunt Medicago lupulina L. (Pl. 35) H = 10 60 (75) cm. Bianuala sau perena. Tulpina foarte ramificata, aseendenta sau culcata. Frunze trifoliate, eu foliole obovate pina la eliptice; foliola mijlocie este putin mai lunga decit cele laterale. Flori mici, galben-aurii, grupate capituliform. Pastaie fara tepi, reniforma. infloreste in V IX. Comuna la cimpie si pe dealuri, prin finete si pasuni, pajisti uscate. Europa, Asia, Africa de Nord (a fost introdusa si in America de Nord). 138 Trifoias Trifolium campestre Schreber (Pl. 35) H = 530 (50) cm. Bianuala, cu tulpina ramificata. Frunze trifoliate, scurt petiolate. Foliola mijlocie cu petiolul mai lung decit cele laterale. Flori galbene, grupate cite 2030 in capitule globuloase. inflorire in VIX. Antidiuretica. Prin pajisti, de la cimpie la munte. Europa, vestul Asiei, Africa. 139 Unghia gainii rosie, iarba dulce Astragallus monspessulanus L. (Pl. 35) Perena. Radacina pivotanta, tulpina foarte scurta si ramificata, paroasa. Frunze penat compuse, din 820 perechi de foliole eliptice, paroase pe fata inferioara. Inflorescenta capituliforma din 815 flori rosii purpurii mai rar albe. Fructe pastai, inflorire IVVI. In Transilvania si in Dobrogea, prin finete, pajisti, tufarisuri, pe grohotisuri, in locuri pietroase. Sudul Europei, Caucaz, nordul Africii. 140 Mazariche Vicia villosa Roth (Pl. 35) H = 3070 (100) cm. Anuala sau bianuala, ramificata, paroasa, agatatoare prin circei. Frunze simplu penat compuse, cu 610 perechi de foliole alungit lanceolate. Flori albastrui violacee grupate in raceme. Fruct pastaie, inflorire VVIL Prin maracinisuri, pe margini de padure, pe linga garduri. Europa, vestul Asiei.

141 Crasnita Lathyrus tuberosus L. (Pl. 35) H = 50100 cm. Perena, cu rizom lung si radacina ingrosate tuberculiform, tulpina muchiata, agatatoare. Frunze formate dintr-o pereche de foliole eliptice si circei ramificat. Flori rosii carmin. Fruct pastaie, inflorire VI VIII. De la cimpie pina in regiunea montana mijlocie, prin finete, tufisuri, in locuri cultivate, pe miristi. Europa si Asia. 142 Camileac Althaea cannabina L. (Pl. 36) H = 100 200 cm. Perena. Tulpini ramificate, aspru paroase. Frunze palmat partite sau palmat sectate, cu marginea serat dintata, lung petiolate. Flori rosii purpurii. Fructe ca un disc, cu o adincitura in partea centrala, inflorire VIIIX. Prin finete, tufisuri, la marginea padurilor, in luminisuri, pe coaste, de la cimpie pina pe munti. In sudul si sud-estul Europei, Asia Mica. 143 Frasinel Dictamnus albus L. (Pl. 36) H = 50120 cm. Perena, tulpina paroasa. Frunze imparipenat compuse, pieloase, glan-dulos punctate, cu foliole oval lanceolate, marunt serate pe margine si paroase pe nervuri. Flori roze, liliachii, cu nervurile petalelor purpurii. Fruct capsula, inflorire VIVII. La cimpie si deal, prin tufisuri, maracinisuri, poieni, linga paduri, coaste inierbate insorite. Europa si Asia. 144 Corn Cornus mas L. (Pl. 36) H = 48 m. Arbore sau arbust. Frunze ovate sau ovat eliptice. Flori galbene. Fructe drupe rosii, infloreste inainte de infrunzire, in IIIIV. Frunzele, scoarta si fructele sint folosite ca antidiareice si febrifuge. Lemnul folosit la fabricarea suveicilor. Pe cimpii si dealuri, este elementul constitutiv al tufarisurilor. Pe soluri calcaroase, uscate. Centrul si sudul Europei, Asia Mica. 145 Scaiul dracului, rostogol Eryngium campestre L. (Pl. 36) H =3050 cm. Perena, cu rizom fuziform. Tulpina ramificata formind tufe globuloase. Frunze rigide, 23 penat sectate, cu foliole tepoase. Flori mici, grupate in capitule ovoidale, cu foliole involucrale, lanceolate, tepoase la baza. Fruct elipsoidal cu scvame. inflorire VII VIII. Cu actiune diuretica, recomandat in calculoza renala si vezicala. In stepa, prin finete, pasuni, la margini de drumuri, pe terase aluvionare, pe substrat pietros, nisipos, pe loess. In sudul si centrul Europei, vestul Asiei. 146 In mare Linum hirsutum L. (Pl. 36) H = 60 cm. Perena, neramificata, scurt paroasa. Frunze alterne, cele inferioare alungit ovate, cele superioare eliptice pina la linear lanceolate, scurt paroase. Flori mari, azurii, foarte rar albe, spre baza galbene. Fruct capsula sferica, inflorire VIVII. In toata tara, prin finete de stepa si luminisuri de padure din silvostepa. Europa centrala si de sud-est, Asia Mica. 147 Morcov salbatec Daucus carota L. (Pl. 36) H = 5080 (200) cm. Planta anuala, uneori perena, cu radacina pivotanta. Tulpina muchiata obisnuit ramificata, paroasa. Frunze 24 penat sectate, cu contur triunghiular, petiolate, prevazute cu peri setiformi. Inflorescenta umbela compusa din numeroase flori lung pediculate. Fructe dicariopse elipsoidale sau ovoidale, cu ghimpi, inflorire VI IX. Folosita la tratarea litiazei renale, reumatismului, artritei sau sub forma de cataplasme in tratarea arsurilor si a unor boli de piele. Recent s-a identificat si un principiu hipoglicemiant. De la cimpie

pina in regiunea de munte. Comuna prin finete, poieni, pe coaste insorite, semanaturi. Europa, Asia, Africa de Nord. 148 Pastirnac Pastinaca sativa L. (Pl. 36) H = 100150 cm. Bianuala, cu radacina pivotanta, cu miros caracteristic. Tulpina costata, ramificata. Frunze mari, penat sectate. Inflorescenta, umbela din flori galbene. Fructe lat elipsoidale, aripate, brungalbui. Inflorire VIIVIII. Se cultiva pentru radacinile sale ingrosate folosite in alimentatie. Comuna in intreaga tara, de la cimpie la munte, prin finete, pasuni, margini de drumuri. Tot globul. 149 Rusinarita Orlaya grandiflora L. Hoffm. (Pl. 37) H = 1080 cm. Anuala, hibernanta, cu radacina pivotanta. Tulpina glabra, erecta, adesea ramificata, cu frunze paroase 34 sectat penate, cu foliolele terminale lineare. Inflorescenta umbela compusa. Fructe dicariopse ovoidale, acoperite cu peri. inflorire VVII. La cimpie si dealuri, prin finete uscate, luminisuri de padure, rar prin semanaturi. Prefera soluri argiloase si calcaroase. In sudul tarii. Sudul si centrul Europei, Caucaz. 150 Coada vacii Echium italicum L. (Pl. 37) H = 40100 (150) cm. Bianuala, paroasa, cu aspect cenusiu. Radacina pivotanta, de culoare rosie. Tulpina usor muchiata, uneori ramificata. Frunze lanceolate. Inflorescenta scorpioida, cu flori albe sau palid rosietice. Fructe nucule, inflorire VIVIII. In stepe, pe coaste, locuri nisipoase, dune fixate. Europa, sud-vestul Asiei. 151 Papalau Physalis alkekengi L. (Pl. 37) H = 2560 (100) cm. Perena, rizom perent, tulpina simpla sau ramificata, usor paroasa. Frunze ovate, paroase pe ambele fete. Flori solitare alb-verzui sau alburiu murdar. Fruct baca sferica, rosieportocalie. inflorire VI VIII. Fructele se folosesc ca diuretic, calmind durerile de rinichi si vezica; favorizeaza eliminarea nisipului. Utilizata in afectiunile hepatice si ca laxativ. La cimpie si deal, prin tufisuri, la margini de paduri., pe locuri stincoase. Europa si Asia. 15.2 Luminarica Verbascum blattaria L. (Pl. 37) H 30 120 cm. Bianuala, radacina pivotanta. Frunzele bazale lat eliptice, cele mijlocii alungit eliptice, cele superioare ovat triunghiulare, cu marginea crenata. Inflorescenta racem simplu cu flori galbene. Fruct capsula globuloasa, inflorire VVII. La cimpie si pe dealuri, prin finete, pasuni, la margini de drumuri, santuri si terasamentul cailor ferate. Europa, Asia, nordul Africii. 153 Coada mielului Verbascum phoeniceum L. (Pl. 37) H = 30100 cm. Perena sau bianuala, radacina pivotanta. Frunze bazale dispuse in rozeta, romboidal ovate sau alungit ovate, frunze tulpinale alungit ovate, usor paroase. Inflorescenta racem lax, cu flori violete. Fruct capsula, inflorire VVII. Utilizata ca infuzie in tratarea inflamatiilor acute ale bronhiilor si pentru cresterea sudoratiei. In toata tara, de la cimpie la munte. In finete, pasuni, poieni, livezi, tufarisuri, la margini de padure, de drumuri. Europa centrala si de sud-est, vestul Asiei.

154 Suliman Ajuga genevensis L. (Pl. 37) H = 1040 cm. Perena, rizom scurt, oblic, cu tulpini neramificate, paroase. Frunze ovate, cu marginea dintata sau crenata. Flori albastre, rar roze sau albe, paroase, dispuse in verticile la subtioara frunzelor. Fruct tetramicula. inflorire VVII. Astringenta si cicatrizanta. In toata tara, prin finete. Europa si Asia Mica. 155 Sugarei alb Teucrium polium L. (Pl. 37) H = 10 40 cm. Perena, cu radacina pivotanta, tulpini ramificate de la baza, alb paroase, cu frunze sesile, alungit lineare, cu marginea crenata alb paroase pe ambele fete. Flori alb-galbui sau albe purpurii, grupate in capitule densiflore. Fructe nucule brune. Planta are un miros placut,, stimulent. La cimpie, in locuri aride. Sudul Europei, Asia Mica, nordul Africii. 156 Unguras, baltatura Marrubium vulgare L. (Pl. 38) H = 3080 cm. Perena, tulpina adesea ramificata, linat paroasa. Frunze paroase, cu lamina aproape rotunda si petiol lung, fapt ce o deosebeste de M. peregrinum care are petiolul scurt iar lamina ovat lanceolata. Flori albe, fin paroase dispuse cite 2050 in verticile globuloase. Fructe nucule, inflorire VIIX. Cu gust amar si miros neplacut. Cu proprietati emoliente, expectorante, febrifuge. Cu efecte pozitive in aritmia cardiaca. La cimpie si munte, prefera zona stepica, arida din sudul tarii. Pe marginea drumurilor, in pasuni, linga sate. Europa, Asia, Africa de Nord, mai recent si America de Nord. 157 Jales de cimp Salvia nemorosa L. (Pl. 38) H = 20 60 cm. Perena, tulpina erecta, simpla sau ramificata. Frunze petiolate opuse, lanceolate sau ovat lanceolate, pe margine eronate, scurt paroase in lungul nervurilor. Frunzele bractee de la baza florilor sint sesile, ovate si de culoare violeta sau roz. Florile bilabiate albastruviolete, mai rar roze sau albe. Fructe nucule, inflorire VIX. De la cimpie pina pe munti, pe locuri uscate, In pajisti, tufisuri. Europa centrala si de sud-est, sud-vestul Asiei. 158 Serlai Salvia aethiopis L. (Pl. 38) H = 20100 cm. Bianuala, rar perena, cu tulpina erecta, linos-paroasa, puternic ramificata. Frunzele de la baza tulpinii sint ovate sau eliptice, crestate pe margini, linos paroase pe ambele fete. Cele din partea superioara a tulpinii sint sesile, ovat lanceolate. Inflorescenta ramificata, cu flori albe. Fructe nucule elipsoidale, inflorire VIVII. Vegeteaza in regiunea de cimpie, prin finete, pasuni, pe coaste aride, pe marginea drumurilor. Lipseste in nordul tarii. Europa, Asia Mica, Africa de Nord. 159 Urechea porcului Salvia verticillata L. (Pl. 38) H = 3080 cm. Planta perena cu rizom gros si scurt. Tulpina erecta, in general ramificata la partea superioara, acoperita cu peri scurti si aspri. Frunzele din partea inferioara sint cordat triunghiulare, cu petiol lung, pe care sint asezate opus cite l2 perechi de foliole. Frunzele din partea superioara a tulpinii sint scurt petiolate sau sesile. Fata superioara a frunzelor este acoperita cu peri rari, cea inferioara cu peri desi. Marginea inegal dintata. Flori violacee, foarte rar albe, grupate intr-o inflorescenta cu verticile globuloase compacte. Fructe nucule, inflorire VIVIII. Vegeteaza de la cimpie la munte, in finete, pe marginea drumurilor si ogoarelor. In Europa si sud-vestul Asiei.

160 Jales de stepa Salvia nutans L. (Pl. 38) H = 20120 cm. Perena, cu rizom din care pornesc 12 tulpini paroase. Frunze radicale cordat-ovate, cu peri desi pe fata inferioara, cu marginea simplu sau dublu crenata. Frunzele tulpinale (cind exista) sint lanceolate si scurt petiolate. Flori albastru-violacee, rar albe, grupate in verticile, in inflorescenta cu 23 ramuri. Fruct-nucule elipsoidale, inflorire V VII. In stepe, prin finete, tufarisuri, coaste aride, pe locuri calcaroase. Sud-estul Europei. 161 Izmusoara de cimp Acinus arvensis (Lam.) Dandy (Pl. 38) H = 10 30 (40) cm. Planta anuala hibernanta, rar perena, ramificata la baza, formind tufe. Frunze rombice sau alungit-ovate. Flori trilabiate, albastru-liliachii pina la roz-violete, rar roze sau albe, dispuse in verticile la subtioara frunzelor. Fructe nucule elipsoidale, inflorire V VIII. Antireumatica. intilnita din regiunea de stepa pina in etajul alpin, pe locuri aride, pe marginea drumurilor, preferind substratul nisipos sau pietros. Europa, Asia Mica, nord-vestul Africii. 162 Siminoc, flori de paie Helichrysum arenarium L. Moench (Pl. 38) H = 1030 (50) cm. Perena, paroasa, cu radacina lemnoasa. Frunze lineare. Inflorescenta calatidii globuloase, alcatuite din flori galbene. Fructe achene. inflorire VIIX. Inflorescentele folosite la tratarea afectiunilor vezicii biliare, colicistitelor cronice, gutei, reumatismului si viermilor intestinali. La cimpie, pe locuri nisipoase sau stincarii. Europa, Caucaz. 163 Floare galbena Inula hirta L. (Pl. 38) H = 1015 cm. Perena, cu rizom lemnos. Tulpina paroasa. Frunze alungit-ovate, lanceolate, paroase pe ambele fete. Flori galbene aurii, grupate in calatidii mari. Fructe achene. inflorire VIIX. Comuna la cimpie si pe dealuri, prin finete, coaste cu tufisuri. Sudul si centrul Europei, Siberia, Caucaz. 164 Scai ghimpos, maturi Centaurea calcitrapa L. (Pl. 39) H = 3060 cm. Bianuala, cu tulpina erecta, ramificata, in tufa imbracata in peri aspri si creti. Frunze sectate, spinoase, cu lobi lanceolati. Calatidii mici (L = 10 cm, D = 56 cm), formate din numeroase flori de culoare palid purpurie (rosii-roze). Foliolele involucrale de la marginea calatidiului sint spinoase. Fructe achene fara papus. inflorire VIIX. Tonic si febrifug. Pe cimpii, prin pasuni, pe marginea drumului, pe coline aride. Europa, Asia Centrala. 165 Scai rasaritean Centaurea orientalis L. (Pl. 39) H = 100150 cm. Perena, rizom gros, scurt. Tulpina ramificata, acoperita cu peri aspri. Frunze penat sectate (L = 1530 cm). Cele de la partea inferioara a tulpinii petiolate, cele din partea superioara sesile. Calatidiile sint aproximativ sferice (D = 2025 mm). Foliolele involucrale galben-verzui, ovate si fimbriate. Florile grupate in calatidii galben-aurii, inflorire VIX. In cimpiile din sudul tarii, prin pajisti, finete, pe marginea drumurilor, prin tufisuri, uneori si prin araturi. In sudul Europei. 166 Scai galben Centaurea solstitialis L. (Pl. 39) H = 10 100 cm. Anuala sau bianuala, tulpina ramificata, tufoasa. Frunze sinuat penat fidate, cu lacinii

alungite. Calatidii solitare, globuloase, fiecare cu foliole involucrale, tepoase, cu flori galbene. Fructe achene cu si fara papus. inflorire VIX. Are aceleasi utilizari medicale ca si scaiul ghimpos. Pe cimpii, pasuni, pe marginea drumurilor si in araturi. Europa, vestul Asiei. 167 Cicoare Cichorium intybus L. (Pl. 39) H = 30120 <200) cm. Perena, cu radacini groase si tulpina ramificata. Frunze bazale in rozeta, cu lamina lanceolata, adinc sectata, cele tulpinale din partea superioara intregi, sesile, ovat lanceolate. Inflorescenta calatidii cu numeroase flori ligulate marginale de culoare albastra. Fructe achene. inflorire VII-IX. Partea aeriana si radacinile sint folosite pentru tratarea angiocolitei, dischineziei biliare, constipatiei cronice, in hepatite cronice, furunculoze, acnee. Din radacini se prepara surogatul de cafea. De la cimpie pina in munti, prin finete, pasuni, pe linga drum, in locuri necultivate si inierbate. Europa si Asia. 168 Iarba soarelui, tita caprei Tragopogon orientalis L. (Pl. 39) H = 30 70 cm. Bianuala sau perena, cu radacina pi votanta si tulpina simpla sau ramificata. Frunze linear lanceolate, sesile, ample-xicaule. Inflorescenta calatidiu cu flori ligulate galben-portocalii. Fructe achene cu papus alb-murdar. inflorire VVIII. La cimpie pina pe munti, prin finete, pasuni, linga drumuri, cai ferate. In centrul si estul Europei, Asia. 169 Balusca Ornithogalum pyramidale L. (Pl. 39) H = 50 80 cm. Perena cu bulb. 47 frunze lineare sau linear lanceolate. Inflorescenta racem alungit, din flori albe pe fata, pe dos cu o dunga rosie. Fruct capsula, inflorire VIVII. In stepa si silvostepa, prin finete, pajisti, tufarisuri, poieni, pe terasamentul cailor ferate, in semanaturi. Europa, Africa de Nord. 170 Negara, bucsa Stipa capillata L. (Pl. 39) H =40-80 (100) cm. Planta perena care creste in pilcuri, cu frunze inguste (l mm), rasucite la uscaciune si desfasurate cind este umiditate mare (pe ploaie). Inflorescenta panicul inchis la baza in teaca frunzei superioare (10 15 cm). Aristele spiculetelor (L = 825 cm) de forma unor fire de ata, aspre, sucite la baza. Inflorire VIVII (VIII). In regiunea de cimpie si deal, prin pajisti, pe coaste pietroase, nisipuri sau loess. Centrul si sudul Europei, vestul Asiei. 171 Colilie, fisca Stipa lessingiana Trin. et Rupr. (Pl. 39) H = 4080 cm. Perena, creste in pilcuri. Frunzele sint slab paroase, rasucite, terminate cu un virf subtire. Panicul alungit cu partea inferioara cuprinsa in vagina frunzei superioare. Paleea ce imbraca fructul (L = 711 mm) este uniform acoperita cu peri desi. Sub virf poate exista un inel scurt, galbui. Arista (L = 1520 (25) cm) este brusc indoita. Partea de arista de deasupra indoi tuni este puternic paroasa, inflorire VVI. Pe pajistile stepice si pe coaste insorite uscate. In centrul si sud-estul Europei. 172 Obsiga Bromus L. (Pl. 40) H = 2080 (120) cm. Anuala sau bianuala, pufos ramificata, paroasa. Frunze plane, paroase. Inflorescenta panicul ovoidal format din spiculete alungit ovoidale, inflorire VVI. De la cimpie la munte, in finete, tufisuri, pe margini de drumuri. Europa, Asia.

173 Fulfuca Vulpia myurus L. C.C. Gmelin (Pl. 40) H = 2550 cm. Anuala, hibernanta, tufos ramificata. Frunzele ingust lineare. Inflorescenta panicul (L = 3050 cm), din spiculete cu 45 flori. Fruct cariopsa. Inflorire VVIII. La cimpie si pe dealuri, prin locuri uscate, pe locuri aride, preferind soluri podzolice, sarace in calcar, nisipoase, pietroase. Pe tot globul. 174 Pir cristat Agropyron pectiniforme Roemer et Schultes (Pl. 40) H = 4060 (80) cm. Perena, creste in pilcuri dese. Rizom scurt. Tulpini aeriene erecte. Frunze late (34 mm) rasucite. Spicul (L = 68 cm) din 4050 spiculete asezate apropiat unele de altele, inflorire VVI. La cimpie si dealuri, prin pajisti stepice, coaste insorite, marginea drumurilor, preferind nisipurile calcaroase sau loess. Sudul si estul Europei, vestul si centrul Asiei. 175 Papadie Taraxacum officinale Weber (Pl. 40) H = 15 20 cm. Perena. Rizom vertical, continuat cu o radacina pivotanta. Tulpina capiforma cu o rozeta de frunze la baza. Flori ligulate, aurii, grupate intr-un calatidiu mare. Inflorire IVX. De la cimpie pina pe munti, comuna. Contine un suc laptos. Decoctul din radacina constituie un vechi remediu tonic, folosit in calitate de stomahic si in afectiuni hepatobiliare. Pe tot globul. 176 Paius Festuca valesiaca Schleicher (Pl. 40) H = 20 50 (70) cm. Perena, cu crestere in pilcuri. Tulpina subtire, cu 2 noduri. Frunze filiforme cu 5 nervuri (D = 0,40,6 mm). Teaca si lamina frunzei, ca si nodurile tulpinii sint albastrui ceroase. Panicul erect, din spicu-lete lungi de 5,57,0 mm, nuantate, palid verzui sau violacee, inflorire VVII. La cimpie si dealuri, prin pajisti din locuri stepice uscate, insorite, pe nisipuri si stincarii. Europa si vestul Asiei. 177 Paius alb Festuca pseudovina Hackel (Pl. 40) H = 10 40 cm. Perena, creste in pilcuri dese. Tulpina subtire, cu 2 noduri spre virf, mai mult sau mai putin muchiata. Frunze inguste, filiforme, scurte si groase. Panicul ovoidal, uneori spiciform, din spiculete (L = 46 mm) ingust eliptice sau ovate, nuantate verde sau violaceu. Spiculetul este format din 47 flori, inflorire VVII (VIII). La cimpie si pe dealuri, in pajisti uscate, insorite. Europa centrala si de est, Asia. 178 Ciucure Aegilops cylindrice Host (Pl. 40) H = 15 50 cm. Planta anuala, tufos ramificata. Frunze plane, paroase. Spic cilindric si ingust, din 511 spiculete. Aristele spiculetelor de la baza sint mai scurte decit cele superioare, inflorire VVI. Vegeteaza din regiunea de cimpie pina in cea montana, prin pasuni pe soluri nisipoase sau pietroase, linga drumuri uscate. Italia, Peninsula Balcanica si sudul U.R.S.S. 179 Tremuratoare Briza media L. (Pl. 40) H = 2050 (100) cm. Perena, rizom si stoloni subterani scurti. Frunze lineare plane>> panicul lat si lax (L = 15 cm) din spiculete ovat cordate cu 410 flori fiecare nuantate violaceu, inflorire VVIII. In toata tara, de la cimpie pina in etajul subalpin, prin pajisti, margini de padure, pe soluri fertile. Europa, Asia.

Alte plante care pot fi intilnite in acest mediu de viata sint cele descrise la numerele 15, 22, 21, 24, 27, 30, 418, 468 si 495. B. ANIMALE INCRENGATURA MOLUSTE (MOLLUSCA) CLASA MELCI (GASTROPODA) 177 Zebrina varnensis Pfeiffer (Pl. 41) H = 20-26 mm. Cochilia cu 10 anfracte usor curbate, terminata cu un apex bont. In zone deschise, ierboase si nisipoase, pe maracini si alte plante, formind colonii. Comuna in Dobrogea, pe falezele marii. Sudestul Europei, vestul Asiei. 178 Jaminia microstragus Rossm (Pl. 41) H = 10 mm. Cochilie cornoasa, putin transparenta, din 7 anfracte usor curbate, peristom putin evazat, cu o buza puternica prevazuta cu 4 dinti. Formeaza colonii pe ierburi, sub pietre, in tufisuri. In zone aride din Dobrogea. In Balcani. 179 Helicella candicans Pfeiffer (Pl. 41) H = 8,2 mm, D = = 16 mm. Cochilie tare, cu 5 anfracte, cele superioare putin curbate. Peristom ascutit. La cimpie, in poieni si pe coline uscate, pe ierburi, pietre, de la ses pina la l 400 m. Transilvania, Banat, Muntenia, Dobrogea. Europa centrala si de sud. INCRENGATURA ARTHROPODE (ARTHROPODA) CLASA PAIANJENI (ARACHNIDA) 180 Atypus muralis Bertkan (Pl. 41) L = 918 mm. Paianjen care isi construieste galerii in care sta ascuns. In paduri de stepa, pe teren accidentat, la baza si marginea arbustilor, in iarba deasa, in locuri calde, relativ uscate, pe nisip, argila, calcar, ghips, in prundis. In Dobrogea, Moldova si Transilvania. Specie est-europeana si persana. 181 Heliophanus cupreus Walckenaer (Pl. 41) L = 46 mm. Paianjen comun prin vegetatia scunda de stepa, pe lemne, in locuri deschise, prin iarba si pe arbusti sau pietre. Iubeste caldura, este vioaie (evita totusi lumina prea puternica). In sezonul cald, in toata tara, pina la 500 m altitudine. CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA) 182 Cromatojulus unilineatus Koch (Pl. 41) L = 2029 mm. Corp alcatuit din 4350 segmente si 7589 perechi de picioare. Pe terenuri calcaroase, uscate, sarace in vegetatie. Foarte frecventa. Europa centrala si de sud-est. CLASA CHILOPODE (CHILOPODA)

183 Scolopendra cingulata Latreille (Pl. 41) L = 60140 mm. Cu 21 perechi de picioare. In locuri deschise cu mult bolovanis, pe plaja marii, in cimpii, prin crapaturi. In IVVI. Nu suporta o uscaciune prea mare. In sudul tarii nai frecventa In Dobrogea. Circummediteraneana, Iran. CLASA INSECTE (INSECTA) 184 Lacusta italiana Calliptamus italicus L. (Pl. 41) L 15 40 mm. Femela mai mare decit masculul, de culoare variabila; ea depune primavara 150200 oua. Larvele acestui ortopter stau in cirduri si maninca frunze, scoarta puietilor. Cu doua faze: una solitara, termofila, in VIIIX, alta gregara mai mare (cind este numeroasa devine daunatoare), primavara. Pe pajisti, cimpii si terenuri cultivate, la ses si la deal. In toata tara. Europa, Asia, Africa de Nord. 185 Lacusta cu rit Aerata ungarica Herbst. (Pl. 41) L = 30 65 mm. Femela mai mare decit masculul. Ortopter asemanator cu un betisor, cu capul prevazut cu un rostru lung, caracteristic. Picioare lungi, foarte subtiri, ce o ajuta sa sara departe. Depune ouale intr-o spuma intarita, pe ramurile copacilor. Consuma seminte. In VIIIX, pe cimpii uscate, calde, in sudul tarii. 186 Greierul de cimp Gryllus campestris L. (Pl. 41) L = = 1929 mm. Corpul ortopterului indesat, cap maciucat, elitre fumurii, de lungimea corpului. Masculul striduleaza linga gura galeriei in care femela depune ponta; el isi face alaturi o galerie proprie. Se hraneste noaptea cu plante ierboase, seminte incoltite, plantule, omizi etc. Cu numerosi dusmani. Comuna in VVIII in stepe, pajisti si culturi. In toata tara, la ses. Sudul Europei. 187 Graphosoma lineatum L. (Pl. 41) L = 812 mm. Hete-ropter prezent in VIII pe flori de umbelifere, pindind insecte mici, pe care le prinde si suge. Vine din mlastini in finete si gradini, dar si in paduri pe flori si fructe de padure. Ierneaza ca adult in frunzar. In toata tara, comuna. Sudul Europei. 188 Cercopis sanguinolenta L. (Pl. 41) L = cca 10 mm. Hete-ropter ale carui aripi amintesc de elitrele coleopterelor. Femelele depun ouale pe iarba. Larvele si adultii sug sucuri de plante. Ca sa se protejeze, larvele secreta o spuma rosietica in care se ascund. In VIVIII in toata tara. In sudul Europei. 189 Cicadella viridis L. (Pl. 41) L == 68 mm. Heteropter comun in pajisti umede, pe plante ierboase si amfibii. Nu este daunator. In toata tara. 190 Tetramorium caespitum L. Llucrat. = 2,33,5 mm. Cea mai raspindita si abundenta furnica. Comuna de la ses pina pe culmile muntilor, cu o mare variabilitate de construire a cuibului. Poate suporta inundatii temporare. Omnivora, mai ales nocturna. Lucratoarele sint agresive. Pe terenuri virgine, in zone argiloase sau nisipoase, dar si in culturi, paduri, la munte sub pietre, in locuinte. In toata tara. Holarctica.

191 Viespe de nisip Ammophyla sabulosa L. (Pl. 43) L = = 2028 mm. Himenopter al carui abdomen este cu peduncul din 2 articole, posterior mai ingrosat. Face cuiburi in terenuri nisipoase, adinci de 25 cm. Prinde omizi defoliatoare, pe care le paralizeaza, le duce in cuib si depune alaturi un ou, apoi iese si astupa intrarea. Larva va minca omida de vie. In toata tara. Europa. 192 Bonzar Bambus hortorum L. (Pl. 43) L = 1923 mm. Himenopter cu un polimorfism colonial: femele, lucratoare si masculi. Corp paros. Formeaza colonii de 300400 indivizi in pamint, in cuiburile unor mamifere sau la baza copacilor batrini. In aceste cuiburi construieste faguri in care depune miere si oua. Adultii se hranesc cu polen si nectar. Toamna mor aproape toti indivizii; ramin mai ales femelele tinere, fecundate, care primavara incep construirea unui nou cuib. Ele fac citeva celule din ceara pe care le umplu cu polen si depun oua. Ele ingrijesc larvele pina ce ies primele lucratoare, care fac ulterior toata munca. In toata tara. Europa, Siberia. 193 Carabus granulatus L. (Pl. 42) L = 1420 mm. Adultul si larva acestui coleopter sint pradatori, distrug multi daunatori agricoli. La ses si pe munte, sub pietre sau muschi, pina la altitudini de 2 000 m. In toata tara. Europa, Asia. 194 Scarabeus affinis Brulle (Pl. 42) L = 2430 mm. Coleopter cu picioarele anterioare fara tarse. Fruntea cu o carena transversala intrerupta la mijloc. Din balega proaspata a cornutelor mari face un cocolos pe care il cara in galerii sapate in pamint si pe care depune un ou ce se va dezvolta consumind aceasta hrana. In sudul tarii, in stepe cu graminee, pe litoral. Sudul Europei. 195 Carabusul de stepa Anoxia villosa F. (Pl. 42) L = 24 28 mm. Coleopter asemanator cu carabusii de mai. Adultii traiesc cca 30 zile in VIIVIII. Ziua stau ascunsi, noaptea ataca majoritatea plantelor de cultura. Larva se dezvolta in sol in decurs de 23 ani, consumind partile subterane ale plantelor de cultura (popular sint numiti viermi albi). In sudul tarii. Franta, U.R.S.S. 196 Carabusul marmorat Polyphylla phulo L. (Pl. 42) L = 2234 mm. Cel mai mare carabus de la noi. Adultul si larva seamana cu carabusul de mai. Adultii ataca frunzele copacilor, larvele partilor subterane ale plantelor. Larvele se dezvolta in sol 34 ani, atingind L = 7080 mm. Poate provoca uscarea puietilor si arborilor tineri. Adultii rod frunzele de foioase si vita de vie. In zonele cu soluri-nisipoase din sudul tarii. Europa. 197 Croitor vargat Dorcadion pedestre Poda (Pl. 42) L = = 1117 mm. Cu mare variabilitate de culoare. Antene groase, mai scurte decit corpul. Pe locuri inierbate, insorite. Larvele se hranesc cu radacinile plantelor ierboase. In toata tara, In zona de stepa si in paduri de fag, in IVVI. Estul Europei. 198 Fluture cu coada de rindunica Papilio machaon L. (Pl. 42) A = 40 80 mm. Cap si antene negre. Zboara bine. Suge nectarul-florilor. Cu 2 generatii pe an: in IV (cind fluturii sint mai mici, cu corp mai negru si fondul aripilor galben-palid) si in VII

VIII. Larva traieste pe umbelifere. Din stepa dobrogeana pina pe munti. Europa, Africa de Nord, Siberia. Asemanator acestuia este Iphiclides podalirius L., fiind si mai comun. 199 Fluturele de rapita Pieris rapae L. (Pl. 42) A = 40 50 mm. Larvele traiesc pe crucifere salbatice si cultivate. Zboara in IVV si VII. Foarte comun, in toata tara. Europa, Africa de Nord, Siberia, acum si in America. 200 Colias croceus Fourcroy (Pl. 42) A = 3144 mm. Cu 2 feluri de femele: unele asemanatoare masculului, altele cu un fond alb. Cu 4 generatii pe an in IVV, VIVII, VIIIIX si (mai rar) XXI. Larva traieste pe leguminoase. In toata tara. Europa centrala si de sud, Africa de Nord, Asia de vest. 201 Lamiita, fluturele galben Gonepteryx rhamni L. (Pl. 42) A = 5560 mm. Masculul cu fondul aripilor galben, femela cu el albicios. Prezent in VIIX, dar unii adulti care ierneaza, zboara si in IIIIV. Larvele traiesc pe Rhamnus. Europa, Africa de Nord, Siberia. 202 Hyles euphorbiae L. (Pl. 42) A = 6777 mm. In VIIX. Larva traieste pe Euphorbia, Fuchsia, Plantago. Comuna de la malul marii pina In zona de dealuri. Europa, Asia; a patruns si in Canada. 203 Zygaena filipendulae L. (Pl. 42) A = 3742 mm. In VI VII. Larva traieste pe Trifolium, Plantago, Hieracium s.a. Comuna in toata tara. Sta pe flori in locuri insorite. Europa, vestul Asiei. 204 Syrphus lunulatus Meigen (Pl. 42) L = 10 mm. Dipter care traieste pe flori de umbelifere, pindind alte insecte pe care le prinde si le suge. In pajisti de stepa. Europa. 205 Taun Tabanus autumnalis L. (Pl. 42) L = 1721 mm. Dipter cu zbor rapid. Cap mare, trompa scurta cu un ac care inteapa puternic vitele mari, pe care le urmareste si ataca cu insistenta. Poate transmite dalacul si tularemia. Femela depune 300 600 oua. Larvele sint rapitoare, se dezvolta pe malurile nisipoase ale apelor de stepa. Europa, restul Asiei, Africa de Nord. INCRENGATURA VERTEBRATE (VERTEBRATA) CLASA AMFIBII (AMPHIBIA) 206 Broasca de pamint bruna Pelobates fuscus Laur. (Pl. 44) L = 58 cm. Corp indesat, umflat in parti, pupila verticala, timpan invizibil. Piciorul posterior cu un tubercul osos ca o lopatica. Fara calozitati nuptiale. Se reproduce in IVV, depune ponta in balti sub forma de cordoane groase, pe plante. Metamorfoza dureaza 120140 zile. Ziua adultul sta ingropat. Se hraneste noaptea cu melci, rime, insecte. Striga cotcot-cot". Se ingroapa uimitor de rapid in sol nisipos, argilos sau loess cu ajutorul picioarelor posterioare. Ierneaza in gauri adinci de pina la l m. Este vinata de pasarile de

balta si de rapitoarele de noapte. Prezenta pretutindeni pina la altitudini de 600 m, oriunde gaseste un sol favorabil. In centrul si sud-estul Europei, Caucaz, stepa kirghiza. CLASA REPTILE (REPTILIA) 207 Broasca testoasa de uscat Testudo hermanni Gmelin (Pl. 44) Lcarapace = 1112 cm. Carapace ovala, coada cu o unghie tare, cornoasa. Se imperecheaza la sfirsitul primaverii. Femela depune 1112 oua albe, sferice. Puii (L = 4 cm) ies dupa 3 4 luni. Se hraneste cu vegetale, mai rar cu melci si rime. Nu are dusmani. In locuri deschise, inierbate, la liziera padurilor, pe vaile riurilor. Hiberneaza in XIV in pamint sau in pesteri. OCROTITA DE LEGE. Numai in Banat si vestul Olteniei, dar indeosebi in zona Portilor de Fier si pe valea Cernei, pina la altitudinea de 300 m. Nordmediteraneana. 208 Sopirla de stepa, sopirla dobrogeana Lacerta taurica Pallas (FI. 44) L = sub 20 cm. Cap mare, masculii dorsal verzi, femelele bat in cafeniu cu pete brune sau negre. Reproducerea in IVV. Femela depune 34 oua intr-o galerie sapata in pamint. Se hraneste cu insecte, paianjeni, miriapode. Are numerosi dusmani, indeosebi pasari rapitoare si serpi. Traieste in populatii dense pe bolovanisuri invadate de vegetatie, dune de nisip, pe loessuri, la liziera de padure, chiar si in culturi agricole. Dobrogea, Banat, Oltenia de sud, izolat in Cimpia Dunarii. In Balcani. 209 Sarpe rau Coluber jugularis L. (Pl. 44) L = pina la 2 m. Bot rotunjit, cap oval, ochi mari, coada lunga si subtire. Se reproduce in V. In timpul imperecherii masculul tine cu gura ceafa femelei. In VIVII sint depuse 512 oua. Se hraneste cu sopirle, hirciogi si po-pindai, pe care ii prinde si ii ucide prin incolacire, apoi ii inghite. Este cel mai rapid sarpe de la noi; fuge iute pe sol, se urca in copaci sau pe stinci. Poate musca oile si vacile la pascut. Cind este atacat devine agresiv. Are o muscatura dureroasa, neveninoasa, dar care se poate infesta. Iubitor de caldura si locuri uscate. La liziera padurilor, linga tufisuri, pe coaste, viroage, stincarii, in zone cu vegetatie arbustiva. In sudul tarii. OCROTIT DE LEGE. In sud-estul Europei, Asia Mica, pina la Golful Persic. 210 Balaur Elaphe quatuorlineata Lacepede (Pl. 44) L = = pina la 1,5 (rar 2,5) m. Cap mare, bot rotunjit, coada moderat alungita. Se reproduce in VIVII. Depune 616 oua in VII, din care in IX ies puii. Se hraneste cu rozatoare, oua si pasari (pe care intii le sugruma, apoi le inghite). Se misca lent, se catara bine in copaci. Cind este in pericol, musca. OCROTIT DE LEGE. In stepe, pe dealuri stincoase, la liziera padurilor, in lucerniere, dar si pe linga locuinte, (unde vineaza soareci si porumbei). In Dobrogea si la vest de Galati, rar. In sudul Europei. CLASA PASARI (AVES) 211 Potirniche Perdix perdix L. (Pl. 43) L = 2630 cm. Sta in perechi. Cuibareste in IVV. Cuib la sol, din iarba si frunze, ascuns in vegetatie. Specie monogama. Femela depune 1217 oua pe care le cloceste 24 zile. Puii pleaca din cuib la

citeva ore dupa iesirea din ou. Este una dintre speciile cele mai prolifice de la noi. Se hraneste cu plante, si seminte, vara si cu insecte, paianjeni, melci. Formeaza cirduri, stoluri reprezentate de o singura familie, care zboara jos, deasupra pamintului, cu mare zgomot. Prin vii, tufe, maracinisuri, in stepa, pe ogoare, dar poate urca si spre munte. Striga kirr-hek" de mai multe ori. Sedentara. La noi acum este rara (este mai numeroasa in Banat, Hunedoara si in jurul Bucurestiului). In restul tarii doar izolat. OCROTITA DE LEGE, desi este cautata de vinatori. Europa si Asia centrala. 212 Dropie Otis tarda L. (Pl. 43) L = 80110 cm, G = 12 15 kg. Mare cit un curcan. Cea mai robusta pasare europeana de uscat. Poligama; masculii au jocuri nuptiale in IV. Femelele depun 1-2-3 (6) oua intr-o groapa pe sol. Cloceste 30 zile. Puii parasesc cuibul dupa 34 zile. Familiile se reunesc formind cirduri. Se hraneste cu insecte, moluste, seminte, bucati de plante, rapita. In cimpii si pe ogoare in Dobrogea, Baragan si Crisana. Din ce in ce mai rara, este OCROTITA DE LEGE. Sedentara, eratica. In Europa centrala si de sud, Africa de Nord. 213 Prigoare, albinarel Merops apiaster L. (Pl. 43) L = 25 28 cm. Frumos colorat, bun zburator, cuibareste sub forma de colonii in ripe, maluri, dune, in care sapa galerii adinci de l2 m, la fund cu o camera cu D = 1525 cm. Cele 5-6 oua sint depuse direct pe pamint sau pe resturi vechi de hrana si sint clocite de ambii parinti timp de 20 zile. Puii stau in cuib 30 zile, fiind hraniti de parinti. Consuma insecte, mai ales viespi si albine. Poate provoca daune apicultorilor. Striga prurrr". Oaspete de vara (IVIX), mai numeros in delta, Dobrogea, Muntenia si Moldova. Mai rar in Transilvania (doar pe valea Muresului). In Africa de nord-vest si sudul Europei, in ultimul timp si in Suedia, Danemarca, Olanda. 214 Ciocirlie Alauda arvensis L. (Pl. 43) L = 1520 cm. Cuib simplu, din ierburi, asezat direct pe pamint si ascuns in vegetatie. Femelele depun de 2-3 ori pe an cite 3-4 oua pe care le clocesc 11 zile. Puii stau in cuib 10 zile. Masculii isi marcheaza teritoriul inaltindu-se spre cer sus de tot, cintind melodios si variat, pentru a se lasa apoi spre pamint, frinind in trepte. Pe sol este tacuta si inainteaza pe furis. Se hraneste cu plante si seminte; puii maninca insecte, paianjeni, viermi. Oaspete de vara si de pasaj, nu prea numeros. Poate ramine si iarna. In cimpiile din estul tarii, dar si in vaile largi. Europa, Asia, Africa de Nord. 215 Vrabie de cimp Passer montanus L. (Pl. 43) L 14 16 cm. Cuib sferic, din paie si pene, in scorburi, gauri in ziduri sau maluri de lut. Scoate 23 (4) rinduri de cite 57 pui, care ies dupa 13-14 zile de clocit. Se hraneste cu insecte si seminte. Striga tett" sau tecc". Sedentar, in teritorii deschise, dar si in gradini si livezi, la marginea oraselor si a padurilor. Nu prea frecvent, in Baragan si Dobrogea. Europa, Asia. CLASA MAMIFERE (MAMALIA) 216 Orbete mare Spalax leucodon Nordmann (Pl. 44) L = = 1827 cm. Rozator subteran, foarte specializat, cu pleoapele lipite (simte" lumina, nu o vede),

urechi foarte mici, coada rudimentara, pi-eioare adaptate la sapat. Pe fata si labe cu peri teposi. Naste anual 24 pui. Se hraneste cu radacini, rizomi, tuberculi, cepe, in cautarea carora sapa neincetat cu incisivii si ghiarele noi galerii (ce pot atinge 100 m lungime). Are camere pentru rezerve de hrana. Iese rar la suprafata, de obicei noaptea, in perioada de reproducere. Animal solitar, agresiv cind se apara, pagubitor. Numeros in stepele din Dobrogea, sudul Moldovei, Crisana si Transilvania. Est-european, vest-asiatic. 217 Popindau Citellus citellus L. (Pl. 44) L = 2022 cm, G =- 150 300 g. Obrajii mari permit acumularea de hrana in cele doua buzunare. Consuma plante verzi, dar prefera boabe de cereale; primavara, ocazional si insecte sau oua de pasari. Sapa galerii simple sau complicate, lungi de pina la 6 m. Hiberneaza. Are dusmani numerosi printre pasari si mamifere. Supravegheaza imprejurimile, stind ridicat pe picioarele din spate. Speriat, scoate un tipat ca un fluierat. Este mai activ dimineata si seara. In stepa uscata, la ses, evita padurile; mai rar In culturi. Nu suporta frigul si umezeala. Numeros in afara arcului carpatic, mai rar in Trasilvania, Banat si Crisana. In peninsula Balcanica, Cehoslovacia, Polonia. 218 Sobolan de cimp, soarece vargat de apa Apodemus agrarius Pallas L = 1012 cm, G = 1825 g. Castaniu, cu o dunga neagra pe spate. Se hraneste mai mult cu insecte. Nu face provizii. Nocturn si diurn, mai putin agil ca alti soareci. In terenuri umede, cu vegetatie bogata, In zavoaie. Iarna vine pe linga case. Comun, in toata tara. Est-european, pina in centrul Europei. 219 Soarecele de cimp Microtus arvalis Pallas (Pl. 44) L = 912 cm, G = 1540 g. Cel mai comun mamifer din Europa. Se reproduce tot anul. Naste de pina la 13 ori pe an cite 48 pui. Se inmulteste enorm, devenind pagubitor. Activ seara si noaptea, consuma plante de cimp, trifoi si lucerna, dar si insecte si omizi (cind ajunge in numar prea mare devine canibal). Iarna se hraneste cu radacini, tuberculi, seminte; face rezerve de pina la 4 kg. Are multi dusmani printre rapitoare, este decimat de epizootii, moare de pneumonie, de foame sau inghet, ploile il ineaca in cuib. Cind formeaza o colonie numeroasa, galeriile sale pot ciurui pamintul. Comun in toata tara, pe terenuri inte-lenite, pasuni si finete, de la cimpie pina pe pasunile montane, pe terenuri cultivate cu specii perene. Palearctic. 2.20 Iepure Lepus capensis L. (Pl. 44) L = 4570 cm, G pina la 6,6 kg. Cel mai mare rozator de la noi. Buze groase, mobile, ochi mari, picioare posterioare cu 5 degete, cele anterioare cu 4; talpa acoperita cu par des, incisivii sint dublati in spate de altii mai mici. Culoare diferita vara si iarna. Mustati lungi, tepoase. Cu 4 generatii de pui (a cite 24) pe an, pe care ii naste in cimp, intr-un culcus primitiv. Traieste pina la 12 ani. Animal de seara si de noapte, putin sociabil, maninca vegetale variate: graminee, trifoi, rapita, varza (iarna dezgroapa semanaturile culturilor de toamna si pe cele perene), dar si boluri alimentare incomplet digerate. Are dusmani numerosi, sufera de epizootii. Odata cu extinderea agriculturii, cu mecanizarea si chimizarea, a intrat in regresie. In fuga atinge 70 km/h. Auz foarte bun, miros si vaz slabe. Comun In toata tara, de la cimpie pina in zona alpina, preferind insa cimpiile intinse cu maracinisuri si zonele de deal cu vii. Evita mono-culturile. Europa, Asia.

Alte animale care pot fi intilnite in acest mediu de viata sint cele descrise la numerele 42, 67, 172, 326, 327, 341, 342, 359, 362, 421, 426, 448, 452, 454, 465, 473, 489, 490, 498, 499, 5Q2, 503, 505, 528.

5. PADUREA SI POIENILE Padurea reprezinta teritoriul ocupat de vegetatia lemnoasa (arbori si arbusti). Ea se intinde de la nivelul marii (padurile de salcii din delta si cele de pe grindurile marine de la Letea si Caraorman), pina la altitudinile maxime la care pot creste formatiunile lemnoase compacte (pina la l 500 m altitudine). Distributia padurilor este limitata la altitudini mici de cantitatea de apa disponibila, iar la altitudinile inalte de conditiile climaterice vitrege. In functie de arborii dominanti, pot fi distinse altitudinal , urmatoarele tipuri de paduri: de foioase, de amestec si de rasinoase. Padurile de foioase pot fi de salcii si plopi din lunci, paduri de stejari (pufos, pedunculat, cer si girnita) in silvostepa si pe dealuri, paduri de gorun pe dealuri si podisuri, paduri de fag pe dealuri si munti. Padurile de amestec pot constitui sleaurile (amestecuri de stejar, gorun, tei si carpen) care se afla in zonele de cimpie si de deal, iar in zonele de munte amestecuri de foioase cu rasinoase (fag cu brad si molid). Padurile de rasinoase sint de brad, larice, molid; ele se caracterizeaza de cele mai multe ori prin monodominanta specifica. In paduri plantele sint dispuse pe trei straturi principale: a. Stratul arborilor. Acesta da inaltimea maxima a padurii, determina intensitatea iluminarii celorlalte strate vegetale si determina valoarea economica a padurii. Stratul arbustiv (care uneori poate lipsi) este alcatuit tot din plante lemnoase si constituie adaposturi si sursa de hrana pentru numeroase animale (indeosebi pasari si mamifere). Stratul ierbos prezent in padurile de foioase de la ses (dar si el este ades absent), in padurile de foioase si in cele de rasinoase din zona montana. Are o dezvoltare variata in functie de lumina si umiditate si ramine singurul strat vegetal in poieni. O caracteristica a sa este faptul ca isi schimba in mod evident aspectul de la primavara la vara. El adaposteste cea mai variata gama de plante si animale.

b.

c.

In afara celor trei straturi vegetale vii, deasupra solului din padure se acumuleaza o patura de frunze moarte aflata in grade diferite de descompunere (implicit ea este de grosimi diferite), care constituie litiera sau patura vegetala moarta a padurii. Ea este populata de o fauna extrem de bogata si mobila de animale marunte, a caror activitate duce la crearea solului de padure. In cadrul padurilor se mai poate face o distinctie intre padurile naturale, regenerate singure din seminte sau lastari si padurile plantate, care sint rezultatul

activitatii constiente, orientate a omului. Acesta poate crea paduri noi, care nu preexistau pe teritoriul tarii noastre, asa cum sint padurile de salcim, plop canadian, duglas si pin strob. Poienile sint spatii naturale din paduri, lipsite de vegetatie lemnoasa; pe ele se dezvolta indeosebi graminee, alaturi de care apar numeroase plante cu flori, multe dintre ele care nu se intilnesc in padurea inchegata. Pasunile si finetele sint un rezultat al actiunii omului, de defrisare a padurilor, care se efectueaza in scopul obtinerii unor terenuri care sa poata fi utilizate pentru procurarea hranei animalelor domestice. Finetele sint zonele de pe care iarba este cosita o data sau de mai multe ori pe an, finul recoltat fiind folosit ca nutret in perioadele reci ale anului. Pasunile servesc ca loc de hranire directa a animalelor domestice. Ambele sint alcatuite numai dintr-un singur strat vegetal, cel ierbos, sint dominate de graminee si rogozuri si prezinta compozitii specifice in functie de altitudine. Cele mai productive sint pasunile de firuta, iarba vintului, paius rosu si teposica. La altitudini joase domina pajistile uscate, la altitudini mai inalte cele potrivit de umede. Padurile si poienile constituie biotopul terestru cel mai bine si mai variat populat, in care traieste cea mai bogata fauna de vertebrate si nevertebrate. Ele sint adaptate variatelor conditii de mediu existente in copaci, pe frunze si flori, pe si sub scoarta copacilor, in lemnul viu sau mort al acestora, in litiera, pe sol sau in subsol, in viziuni, in vegetatia ierboasa, in si pe muschii sau lichenii de pe pietre si copaci. Aceste animale se hranesc cu parti ale plantelor (flori, polen si nectar, frunze, fructe, scoarta sau lemn viu), cu lemn putred sau frunzar, cu substante organice aflate in diferite grade de descompunere, sint carnivore, pradatoare, parazite sau hiperparazite. Animalele sint adaptate fiecare mediului in care traiesc si hranei pe care o utilizeaza. Prin relatiile trofice in care intra, ele asigura echilibrul ecologic al acestui biom complex, stabilitatea sa, echilibrul sau dinamic (Pl. 45). A. PLANTE CIUPERCI (FILUM MYCOPHYTA) 180 Iasca fagului Fomes fomentarius (L. ex. Fr.) Gill. (Pl. 46) D = 10 40 em. Corpuri fructifere perene, mari, izolate sau etajate, cu forma de polita sau copita, cenusii sau brune-inchis pe partea superioara si albicioase, ulterior brune, pe partea inferioara. Tuburile sporifere sint stratificate. Tot anul, pe trunchiuri vii sau moarte de fag, ulm, carpen, stejar, frasin, salcim, plop si castan. 181 Iasca bradului Phellinus robustus (Karst.) Bourd. et Galz. (Pl. 46) D = 530 cm. Corpuri fructifere perene, etajate, de forma unei copite, cenusiu-bruna, ulterior aproape neagra si crapata. Marginea de fructificatie este de culoare bruna. Tuburile sporifere stratificate; fiecare strat este gros de 35 mm. Tot anul, pe conifere dar si pe foioase.

182 Lingurita Zinei Ganoderma lucidum (Leyss.) Karst. (Pl. 46) Palaria convexa, rosie-bruna sau rosie-neagra, zenata. Se fixeaza pe substrat printr-un picior lateral, cilindric, de aceeasi culoare cu palaria. D = 610 cm, L picior =58 cm. Tuburi sporifere cenusii brune. Tot timpul anului, la baza trunchiului, pe cioturi si radacini de stejar. Mai rar pe alti arbori. 183 Iasca stejarului Polyporus frondosus Fries et Vahl. (Pl. 46) H = 15 30 cm. Picior gros, din care se desfac ramuri numeroase, scurte, terminate cu cite o palarie mica, bruna, ca un evantai, de 4 5 cm, rugoasa. Pe fata inferioara a palariilor sint pori (D = 0,5 cm). Carne fibroasa, alba, cu miros de faina. Vara si toamna in paduri de stejar, pe tulpina, jos. 184 Iasca de brad Lenzites saepiaria Fries et Wulfen (Pl. 46) D = 310 cm. Palarie orbiculara, cu alte palarii suprapuse, cu zone netede si tomentoase, a caror coloratie trece de la galben-portocaliu la brun-roscat, maro-inchis si negru. Lamele subtiri, strinse, ramos anasto-mozate, ades reunite in peri rigizi, galbeni, apoi bruni. Prezenta tot anul pe lemnul coniferelor si pe lemne taiate; formeaza un putregai rosu. 185 Burete pastrav Polyporus squamosus (Huds.) Fr. (Pl. 46) D =1060 cm. Corp carnos, ca o palarie, cu picior lateral. Palaria este usor adincita pe fata superioara, cu numeroase scvame triunghiulare brune. Pe fata inferioara palaria are numerosi pori rotunzi. Picior gros, galbui la partea superioara, brun-intunecat la baza. Carne cu gust si miros de faina. Creste vara si toamna pe arbori foiosi. Comestibila la tinerete. 186 Iasca mesteacanului Piptoporus betulinus (Bull. et Fr.) Karst (Pl. 46) D = 26 cm. Corp fructifer. (D = 820 cm) sferic sau reniform, cu fata superioara convexa, iar mai tirziu plana, bruna-cenusie, fata inferioara este albicioasa sau usor cenusie. Cel mai des se fixeaza de substrat printr-un peduncul lateral scurt. Tuburi sporifere alb-galbui pina la brune, cu porii rotunzi. Vara si toamna pe trunchiuri vii de mesteacan. 187 Burete tepos, flocosel, burete spinos Hydnum repandum (L.) Fr. (Pl. 46) D = 545 cm, Hpicior = 312 cm. Palarie galbena-albicioasa sau crem-rozee, sferica sau hernisferica, cu marginea ondulata. Picior cilindric, carnos. Carnea la inceput dulce, ulterior devine amara si piparata. Comestibila In stadiul tinar. Miros placut. Vara si toamna in paduri de conifere si foioase. 188 Burete solzos, buretele cerbilor Sarcodon imbricatus (Fr.) Karst (Pl. 46) D = 630 cm. Palarie cu partea centrala putin adincita si marginea ondulata, brunacenusie, acoperita cu numerosi solzi. Pe partea sa inferioara cu numerosi dinti albicenusii, ulteror brunii. Picior carnos, tare (L = 38 cm) mai deschis la culoare decit palaria. Carnea are gust amarui si miros placut. Comestibila in stadiu tinar. Toamna in padurile de conifere.

189 Creasta cocosului Sparassis crispa (Wulf. et Fr.) Fr. (Pl. 46) D = 20 60 cm. Corpuri fructifere foliacee, ondulate, crem-albe sau galbene-deschis, prinse pe un trunchi comun. Carnea are gust placut si miros aromat. Comestibila in stadiu tinar. Creste toamna In jurul arborilor batrini din padurile de conifere, mai ales pe pin. 190 Buretii veveritei, creasta cocosului Ramalina botrytis (Pers et Fr.) Rick. (Pl. 47) H = 715 cm. Ciuperca cu ramurele bogat ramificate, carnoase. Carne alba cu gust dulce si miros de fructe. Comestibila in stadiul tinar. Vara si toamna in paduri de foioase si conifere. 191 Bureti galbiori Cantharellus cibarius Fr. (Pl. 47) D = = 510 cm, H = 34 cm. Palarie sferica, apoi ca o pilnie, galbena, ulterior albicioasa. Lamele bifurcate, groase. Picior carnos, ingustat la baza. Carnea cu gust dulce si miros de caisa, culoare galbena. Comestibila. Prezenta primavara, vara si toamna in padurile de foioase si conifere. 192 Trimbita piticilor, trimbita mortilor Cratellerus cornuco-pioides (L. et Fr.) Fers. (Pl. 47) H = 620 cm. Palarie infundibuliforma, foarte putin carnoasa (mai mult membranoasa), cu marginea sinuos ondulata, cenusie-inchis sau bruna-negricioasa. Lamelele apar sub forma de mici riduri. Piciorul are culoare asemanatoare cu cea a palariei. Carnea cu gust placut, fara miros. Comestibila numai in stadiul tinar. Vara si toamna prin padurile de foioase. 193 Pastrav de fag Pleurotus ostreatus (Jacq. et Fr.) Kumpo (Pl. 47) H = 5 cm, D = 515 cm. Palarie in forma de scoica sau ureche neteda, cu marginea rasucita, bruna-cenusie la inceput, ulterior decolorata, cenusie-deschis. Lamele albicioase sau usor galbui. Picior rnai mult lateral, albicios. Carnea cu gust dulce si miros placut. Comestibila, foarte gustoasa proaspata sau murata. Creste toamna pina aproape de iarna pe trunchiurile vii sau taiate ale arborilor foiosi. 194 Burete de mai Calocybe gambosa (Fr.) Sing. (Pl. 47) H = 48 cm. Palarie convexa, apoi plana, neteda, carnoasa, de culoare alba sau crem. Lamele sinuoase, albicioase. Picior alb, compact. Carnea cu miros de faina si gust dulce. Comestibila, apreciata. Creste primavara si vara in luminisuri de padure, la margini de padure, in poieni, pajisti. 195 Gheba Armillaria mellea (Vahl.) Quel. (Pl. 47) Palaria brunagalbuie, cu numerosi solzi cafenii. Lamele albe la inceput, apoi crem. Picior cilindric, drept sau curbat, elastic (H = 1215 cm), cu inel alb, patat cu galben la margine. Carnea cu gust amar cind este cruda, dar cu miros placut. Comestibila. Toamna, ca tufe in paduri de conifere si foioase. 196 Craita Amarata caesarea (Scop.) Pers. (Pl. 47) D = 10 20 cm, H picior = 812 cm. Palarie portocalie sau galbena-aurie, lucioasa. Lamele inegale galbene-aurii. Picior carnos galben-auriu, cu un inel jos. Carnea cu miros si gust placut.

Comestibila, foarte apreciata culinar. Vara si toamna, in paduri de foioase, luminisuri, in sudul si vestul tarii. 197 Craita cu solzi Amarata rubescens (Pers.) Quel. (Pl. 47) Palarie globuloasa, convexa, ulterior intinsa, carnoasa, bruna-roscata. Variabila. Partea sa superioara este acoperita cu solzi turtiti, caduci, cenusii sau rosietic. Lamele inegale, libere, albe sau cenusii; mai tirziu devin putin rosietice. Picior alb la partea superioara, roz sau rosietic spre baza (H = 814 cm), cu inel striat lasat in jos. Carne dulce, ulterior acra si amara. Miros placut. Comestibila, apreciata in arta culinara. Vara si toamna in padurile de conifere si foioase. 198 Palaria sarpelui, muscarita Anumita muscaria (L. ex Fr.) Pers ex. Cooke (Pl. 47) H = 25 cm, D 820 cm. Palaria la inceput convexa, ulterior intinsa, cu marginea striata, rosie sau rosie-portocalie, prevazuta cu solzi albi sau alb-galbui. Lamele inegale, libere, albe, uneori cu o usoara tenta galbuie. Picior dilatat la baza, cu inel membranos lasat in jos. Sub inel, pina la baza piciorului, resturi de vulva in cercuri concentrice. Carne cu gust dulce si miros placut. Otravitoare. Vara si toamna in luminisurile padurilor de conifere, mai rar in cele de foioase. 199 Burete pestrit, burete bulbos Amanita pantherina (D.C. ex FT.) (Pl. 47) H = 1518 cm, D = 610 cm. Palaria la inceput convexa, ulterior intinsa, cafeniecenusie cu solzi caduci, albi, dispusi in cercuri concentrice. Lamele albe, picior bulbos la baza, gol in interior, cu inel membranos la jumatatea piciorului. Deasupra inelului piciorul prezinta striuri longitudinale. Gust dulceag sau acru. Otravitoare. Vara si toamna in padurile de foioase si conifere. 200 Macrolepiota rhacodes (Witt.) Sing. (Pl. 48) Palarie la inceput sferica sau ovoida, ulterior hemisferica, de culoare bruna-cenusie sau ochracee. Partea centrala a palariei este neteda, restul suprafetei este acoperit cu solzi bruni, grosi, asezati concentric. Lamelele albe, cenusii sau galbui; spre batrinete patate cu rosu, indepartate. Picior cilindric (H = 1025 cm), cenusiu, bulbos la baza, neted; poseda un inel alb-cenusiu, galbui, care apoi devine brun-rosietic. Carne alba ce se inroseste in ruptura, cu gust dulce si miros placut. Comestibila; se consuma numai palaria, piciorul fiind tare si fibros. Vara si toamna, izolat sau in grupuri in paduri de conifere si foioase, gradini si locuri cultivate. 201 Nicoreti, salcioare Clitopilus prunulus (Scop. ex Fr.) Kunim. (Pl. 48). Palaria la inceput convexa, apoi intinsa, in final ca o pilnie. Alba, cenusie sau galbuie. Lamele la inceput albe, apoi roz sau galbui. Picior excentric. Carne comestibila, dulce, cu miros de faina proaspata. Vara si toamna, in padurile de foioase si conifere, in luminisuri, prin pajisti. 202 Hrib, minatarca, mitarca Boletus edulis Bull. ex Fr. (Pl. 48). Palaria bruna-deschis sau brun-cenusie, pe timp umed cu suprafata viscoasa. Pe fata inferioara palaria poseda tuburi sporifere la inceput albicioase, ulterior galbene sau galbene-verzui. Picior gros, prevazut la partea de sus cu mici adincituri (retea). Carne comestibila, gust si miros placut. Din primavara pina toamna, in padurile de foioase si conifere.

203 Hrib tiganesc, buretele dracului Boletus satanas Lenz. (Pl. 48) D = 30 cm. Palarie mare, alba, cenusie, patata usor cu galben, verzui sau roz. Tuburile sporifere de pe fata inferioara a palariei sint galbui. La atingere se coloreaza in albastru. Picior gros, inferior foarte dilatat, ornamentat cu o retea rosie. Carnea isi schimba culoarea la contactul cu aerul (devine albastra sau verde), are miros placut si gust dulce. Otravitoare, produce gastroenterite. Vara si toamna, in paduri de foioase. 204 Piinea padurii, riscov Lactarius deliciosus L. ex Fr. (Pl. 48) H = 15 cm, D = 516 cm. Palarie convexa, ce ia apoi forma de pilnie. Galbena-portocalie, cu siruri concentrice mai inchise. Lamele portocalii, adesea se bifurca la baza. La atingere se pateaza in verde. Picior tare, plin. Carne comestibila, cu gust dulce si miros aromat. In contact cu aerul carnea devine portocalie, ulterior verde. La ruperea piciorului sau palariei apare un latex rosu-portocaliu. Vara si toamna, in paduri de conifere, rar si de fag. 205 Burete laptos, burete iute Lactarius piperatus (L. ex Fr.) F. Gray (Pl. 48) H = 515 cm, D 1020 cm. Palarie alba, intinsa sau ca o pilnie. Lamele aproape alipite unele de altele, albe, uneori bifurcate la baza. Picior usor ingustat bazal. Carne comestibila, cu miros placut, gust piparat, usturator. La ruperea piciorului sau a palariei se scurge un latex alb usturator. Vara si toamna, in paduri de foioase si conifere. 206 Riscov de mesteacan, parusei Lactarius torminosus (Schaeff. ex Fr.) S.C.-Gray (Pl. 48) Palarie la inceput sferica, apoi intinsa si adincita in centru, rosiedeschis sau rosie-albicioasa, cu intreaga suprafata linoasa si cu marginile rasucite spre partea inferioara. Lamele subtiri, strinse intre ele, roz-galbui sau albicioase. Picior cilindric (H = 9 cm). Carne alba-galbuie, comestibila, cu gust acru si miros fin de terebentina. Cind este rupta secreta un latex alb. Vara si toamna, in paduri de conifere si foioase (in jurul pinilor si al mestecenilor), 207 Hulubita Russula virescens (Schaeff ex Zanted) Fr. (Pl. 48) H == 5 10 cm, D = 814 cm. Palarie verde-cenusie, uneori verde-deschis, concava in partea centrala. Lamelele sint libere, inegale, albe. Picior gros, alb. Carne comestibila, fara miros, cu gust dulce. Vara si toamna, in paduri de foioase. 208 Piinisoare Russula cyanoxantha (Schaeff. ex Schw.) Fr. (PI, 48) H = 510 cm, D = 612 (20) cm. Palarie globuloasa, apoi plana si concava, adincita central, la inceput cu marginea usor rasucita, apoi intinsa, striata. Este colorata diferit: purpuriuviolaceu, violet-inchis, verde sau oliv. Lamele albe sau alburii. Picior cilindric, alb, H = 8 cm. Imediat sub cuticula are o carne roz, apoi este complet alba, cu gust de alune, fara miros. Este comestibila, foarte apreciata. Vara si toamna, in paduri de foioase si conifere. 209 Sbirciog Morchella esculenta (Pers. ex St.) Amans (Pl. 48) H = 8 15 cm, D = 26 cm. Palarie ovoida sau conica, cu numeroase alveole pe toata suprafata sa, separate intre ele prin creste si muchii. In alveole se formeaza in stratul himenial asce cu ascospori (spori). In interior palaria este goala si comunica cu piciorul, care este de asemenea gol in interior. Picior albicios, neted, mai dilatat la baza (H = 6 cm). Carne

alba, comestibila, cautata. Cu gust si miros placut. Creste in FVVT in paduri si la marginea drumurilor. LICHENI (FILUM LICHENOPHYTA) 210 Brinca Lobularia pulmonaria (L.) Hoffm. (Pl. 49) D = = 40 cm. Tal mare incretit adinc sinuos, lobat, cu sinusurile rotunjite cu capetele usor colturoase. Fata superioara este reticulat-lacunoasa (faveo-lata) mai mult sau mai putin verde-brunie sau verde. Partea inferioara este pisloasa, bruna-deschis sau bruna, partile convexe sint nude, albe. Marginile lobilor si reticulatiilor formeaza de regula sorale alb-galbui. Apoteci mari (28 mm) pe suprafata sau la marginea talului. Medula lichenului tratata cu o solutie de KOH se coloreaza in galben. Utilizat la tratarea astmului bronsic, a tusei si altor afectiuni pulmonare. Din regiunea de dealuri pina in cea subalpina, pe scoarta copacilor, mai rar pe lemne, putregaiuri sau piatra. De obicei pe fag, artar, accidental pe molid. 211 Puriceasca Lecanora subfusca (L.) Ach. (Pl. 49) Tal mal mult sau mai putin rugos, cu marginea continua, subtire, fin compartimentat, cu mici ridicaturi. Cenusiu-albicios sau galbui, cu o margine neagra. Apoteci rotunde, ovale sau colturoase, cu un bord, pot fi ru-goase, netede sau bombate, mate sau lucioase, galbene-roscate pina la brune-roscate. Pe scoarta copacilor (ades pe fag), pe lemn, stinci, pietre. 212 Lichen de stejar Everina prunasteri (L.) Ach. (Pl. 49). Tal fruticos (ca o tufa mica), erect, flexibil, L = 10 cm, cu lobi ca benzi inguste, ramificate dichotomic. Se prinde de substrat cu un disc adeziv. Fata superioara, cu scoarta neteda cenusie-verzuie, rar galbuie; cea inferioara nuda, incretita, alburie. Pe marginea lobilor (rar pe suprafata lor) se formeaza soredii si izidii. Cu proprietati antibiotice, inhiba tuberculoza si difteria. Uleiul volatil scos din tal este folosit la parfumuri. Pe scoarta copacilor, de la cimpie pina in regiunea de dealuri, pe stejar, fag, anin, mesteacan, frasin, tei si pomi fructiferi batrini. Si pe lemne sau pietre. 21.3 Matreata bradului Usnea barbata Mot. (Pl. 49) - L = 15 20 cm, G = ll,5 mg. Tal moale, filiform, ramificat dichotomic, cu ramuri numeroase, inghesuite; peduncul opac, de culoare verde-cenusie in ierbar, verde in natura. Apotecile ca discuri mari, fixate terminal pe ramuri. Contine acid usnic. Pe molid, brad, pin, zimbru si larice. 214 Ramalina fraxinea (L.) Ach. (Pl. 49) Tal tufos (fruticulos) pendul, fixat cu un crampon de substrat. Lobii ca benzi (L = 20 cm, l = 25 cm), ramificati inegal, verde cenusii sau verde-albiciosi, cu adincituri neregulate. Apoteci ca niste cupe, pe suprafata lobilor sau lateral, D = l cm, cu discul galbui. De la cimpie pina pe munti (altitudine l 400 m), pe scoarta stejarilor, fagului si paltinului. 215 Physcia stellaris Nyl. (Pl. 49) Tal ca o rozeta (D = 2 5 cm), intins pe substrat. Lobi divizati, lineari, cu fata convexa, radiari si confluenti spre centrul talului. Fata superioara cenusie-albicioasa, cea inferioara albicioasa, adesea cu rizine. Apoteci dese, sesile, cupuliforme, cu marginea rasfrinta; disc brun. De la cimpie pina pe munti, pe

plop, mesteacan, nuc, paducel, verigariu (Rhamnus cathartica) si stejar (Quercus robur, Q. ceris). 216 Peltigera canina (L.) Willd. (Pl. 49) Tal cu numerosi lobi (D = 20 cm), cu marginile putin ridicate, alipita de substrat. Fata superioara este acoperita cu o pisla fina (mai ales spre periferie); cea inferioara cu o nervatiune ca o retea. Udat, talul devine gri-verzui. Apoteci brun-roscate, sint dispuse vertical, cu marginile recurbate, D = 4 10 mm, mai ridicate de pe suprafata talului. Contine metionina (este de aceea folosit in tratarea ficatului). La munte, pe lemne, putregaiuri si muschi. 217 Lichen galben Xanthoria parietina Beltr. (Pl. 49) Tal foliaceu, ca o rozeta (D = l20 cm), alipit, intins si fixat de substrat Prin rizine. Fata superioara galbena, galbena-verzuie sau galbena-portocalie, cu lobi marginali plani (1=1,5 mm), putin incretiti; fata inferioara albicioasa. Apoteci discoidale (D = l5 mm), galbeneaurii. De la cimpie pina in zona montana superioara, pe copaci, lemne, ziduri si stinci. 218 Cladonia fimbriata (L.) Sandst (Pl. 49) Tal primar fixat de substrat, ca scvame rotunjite, emarginate sau putin sectate, verzi-cenusii sau maslinii superior, albe inferior, uneori spre baza brune sau negricioase. Podetii (G = l3 mg, H l2,5 cm) ca niste trompete latite superior (l = l5 mm) cu marginea intreaga sau dintata, sau cu apotecii prinse pe un pedicel scurt. Gust amar. De la cimpie pina in zona subalpina, pe trunchiuri de arbori batrini, pe lemne vechi, sol. 219 Cladonia pyxidata Fr. (Pl. 49) Talul primar scvamos, fidat lobat, pe fata superioara verde-cemisiu sau cenusiu-albastrui, inferior alb. Pe suprafata sa se formeaza podetii (L = l4 cm), cu pereti grosi ce se largesc la partea superioara, formind cupe cu forme regulate, cu marginea neteda, dintata sau proliferata. Apotecile ce se formeaza pe marginea cupei sint brun-intunecate, rar palid-brune, sesile sau usor pedunculate. Gust amar. De la cimpie pina in etajul subalpin, pe sol, uneori pe copaci. 220 Cladonia sylvatica Hoffm. (Pl. 49) Podeti alburii-galbui sau galbenverzui (L = 10 cm), inegali, verticali, grosi la baza, subtiri, ramificati la partea superioara. Capetele ultimelor ramificatii subtiri, curbate in jos. Apotecile, asezate terminal, sint brune, hemisferice (D = 0,5 l mm). La munte, in paduri; in regiunea alpina pe sol. 221 Parmelia acetabulum (Neck.) Duby (Pl. 49) Tal pielos-membranos, mai mult sau mai putin circular, D = 525 cm. Lobii mari, apropiati, confluenti si imbricati spre centrul talului (Liobi 510 mm). Fata superioara verde-intunecat pina la albastriu sau brun (dar umezita devine verde-viu), cea inferioara bruna-deschis, acoperita cu rizine scurte (la periferie lipsesc). Apotecile, D = 2 cm, sesile, cu un disc rosu-purpu-riu pina la brun. La ses, pina in munti, pe scoarta diferitelor specii de stejari, pe carpen, tei, fag. 222 Parmelia caperata (L.) Ach. (Pl. 49) Tal circular sau neregulat (D = 25 cm), alipit de substrat. Formeaza rozete cu lobi mari, lati, confluenti, aproape imbricati, pielosi si sinuat lobati. Fata superioara galbena sau galbena-verzuie, fin incretita, mata sau usor lucioasa, nuda; cea inferioara este neagra-bruna, cu rizine scurte si dese

(exceptie partea marginala care este nuda, lucioasa). Apoteci discoide, D = 38 mm, brune. Marginea discului la inceput neteda, ulterior soredioasa. De la cimpie pina pe munti, pe diferite specii de stejari, pe carpen, fag, tei, anin negru si alb, pin, mesteacan, pe lemne, muschi si pietre. 223 Lichen de conifere Parmelia jurfuracea (L.) Ach. (Pl. 49) Tal ca o tufa ce atirna de crengile copacilor; sta fixata in unul sau mai multe puncte. Lobi alungiti, ramificati, repent furcati (L12 cm, G = 0,525,0 mm) cu marginile curbate spre fata inferioara, cu sinusurile dintre lobi ascutite apoi rotunjite. Fata superioara cenusie, cenusie-albicioasa sau albastrie, este nuda sau partial acoperita cu izidii simple sau ramificate. Fata inferioara este plana sau caniculata, neagra, neagra-albastrie (la partile tinere este neagra-roscata, rosie-carnee sau chiar albicioasa). Apoteci pedunculate, cu disc plan sau concav, brun-deschis. Asce clavate. Rezinoidele si uleiul volatil din tal sint utilizate in industria parfumurilor si a sapunurilor. De la cimpie pina in etajul subalpin, pe conifere si fag, lignicola, mai rar saxicola. MUSCHI (FILUM BRYOPHYTA) 224 Muschi de padure Dicranum scoparium (L.) Hedw. (Pl. 50) H = 10 cm. Tulpina dreapta, imbracata in frunzisoare ca niste seceri. Seta rosietica, H = 24 cm. Capsula cilindrica, slab incovoiata, bruna, cu un capac rosietic, lung, ca un cioc. Invelisul trece de la capac peste capsula. In paduri de conifere, pe pamint, trunchiuri de copaci, stinci. Foarte frecvent. 225 Muschi de pamint Hypnum cupressiforme Hedw. (Pl. 50) H = 15 cm. Tulpina inalta, ramificata, cu ramurile spre virf incovoiate in jos. Frunze mici, larg oviforme, convexe, incovoiate la margine spre interior. Pe tulpina frunzele sint mari, pe ramuri ceva mai mici, dispuse ca tiglele pe acoperis. Dioic; fructifica rar. Seta rosie, subtire, incovoiata. Capsula alungita, incovoiata. In paduri de conifere si amestec, pe pajisti, povirnsuri ierboase, stinci, pe pamint, ziduri. 226 Muschi de pamint Hylocomium splendens (Hedw.) Bry. (Pl. 50) H = 20 cm. Formeaza tufe putin lucioase. Tulpini ramificate in alte 23 tulpinite. Frunze mici, oviforme, ascutite la virf, cu marginea fin dintata in treimea superioara. Pe tulpina ele sint dispuse asemanator tiglelor de pe casa. Dioic. Exemplarele feminine poseda o seta rosie si o capsula oviforma, aplecata. In paduri de conifere si de amestec, dar si in zona alpina. Pe pajisti, poieni, povirnisuri ierboase, stinci cu vegetatie lemnoasa sau ierboasa, pe pamint foarte umed. 227 Muschi de pamint Rhyridiadelphus triquetus (Hedw.) Warnst. (Pl. 50) H = 15 cm. Tulpina erecta sau intinsa pe pamint, ramificata. Ramurile si tulpina sint acoperite de frunzisoare ascutite, fin dintate in jumatatea superioara, indreptate in toate directiile. Dioica. Seta (H = 25 cm) arcuita. Capsula rosie-purpurie, scurt oviforma, cu un capac cu cioc scurt. In locuri umbroase, mai ales pe substrat calcaros, in paduri mixte si de amestec, in pajisti si poieni, pe povirnisuri ierboase.

228 Radula complanata (L.) Dum. (Pl. 50) Frunze bilobate, rizoizi fasciculati. Ca tufe comprimate, pe arbori, la deal si pe munti. 229 Eurhynchium striatum (Hedw.) Schimp. (Pl. 50) Tulpina de obicei intinsa pe substrat, cu ramificatii dendroide. Frunze foarte cutate, in lung. Capsula mai mult sau mai putin oblic-orizontala; opercul cu rostrum lung. Seta papiloasa. In paduri de deal si munte, comuna pe pamint si lemne. 230 Anomodon viticulosus (Hedw.) Hook et Tayl. (Pl. 50) Cu tulpini secundare ramificate. Frunze putin cutate transversal. In toate zonele, pe scoarta copacilor, pietre si stinci. 231 Abietinella abietina (Hedw.) C. Miill. (Pl. 50) Formeaza tufe laxe. Tulpini divizate, penate, cu doua feluri de frunze. Capsula curbata. Xerofita, comuna, de la ses pina pe munti, pe pamint, stinci, in paduri si poieni. 232 Polytrichum commune (Hedw.) (Pl. 50) H = pina la 50 cm. Muschi inalt, tulpina rigida, neramificata, seta lunga (H = 12 cm), groasa, cu capsula bruna. Comuna, de la ses pina in zona alpina, pe sol umed. FERIGI (FILUM PTERIDOPHYTA) 233 Bradisor Huperzia selago (L.) Bernh. (Pl. 51) H = 335 cm. Perena cu tulpina ramificata dichotomic. Frunze liniar lanceo-late, foarte dese pe tulpina. Sporangi reniformi la baza frunzelor, se formeaza in VIIX. Utilizata in tratamentul alcoolismului si tabacismului cronic. In paduri umbroase si turbarii din zona submontana, in regiunea subalpina si alpina in locuri inierbate, deschise si pe stincarii. Pe tot globul. 234 Cornisor Lycopodium annotinum L. (Pl. 51) Perena, tiritoare, cu numeroase ramuri erecte. Frunze plane lanceolat-liniare, fin dintate pe margine. Spic sporifer, H = 4 cm. Formeaza sporangi in VIIIX. Se utilizeaza la tratarea alcoolismului si nicotismului cronic. Sporii se folosesc in tratarea exemelor si in cosmetica. In paduri de rasinoase din regiunile montana si subalpina, pe locuri stincoase. In emisfera nordica, temperata. 235 Feriguta de stinca Cystopteris fragilis (L.) Bernh. (Pl. 51) H' = 10 40 cm. Perena, cu rizom scurt. Frunze 23 penat sectate, prinse de rizom. Sporangii se formeaza in VIIX pe fata inferioara a frunzelor. Folosita impotriva guturaiului. In padurile si vaile umbroase umede, prin crapaturile de stinci. Pe tot globul. 236 Feriga Dryopterix jilixmas (L.) Schott (Pl. 51) Perena, rizom gros, acoperit cu resturile petiolilor de frunze din anii precedenti. Frunze mari (L = 140 cm); cele tinere sint rasucite ca o cirje. In VIIIX se formeaza sporangii pe partea inferioara a frunzelor. In padurile din zona montana si subalpina, mai rar in padurile colinare. Larg raspindita.

237 Navalnic, limba cerbului Phyllitis scolopendrium (L.) Newman (Pl. 51) Perena, cu rizom. Frunze intregi, lanceolate, L = 2060 cm. Sporangiile se formeaza in VIIIX. Utilizata in tratarea tusei, ranilor si febrei. Cu proprietati calmante, diuretice si astringente. In regiunea montana, pe coaste umbrite, calcaroase. Larg raspindita. 238 Scarita muntelui Blechnum spicant (L.) Roth. (PL 51) H = 3080 cm. Perena, cu rizon gros. Frunze simplu penat sectate, care formeaza tufe. Frunzele fertile sint mai lungi, situate in centrul tufei. Sporangiile se formeaza in VIIX. In regiunea montana, in paduri, pe terenuri silicioase, umede sau prin mocirle cu tufisuri. In zona temperata a emisferei nordice. 239 Feriguta, iarba dulce Polypodium vulgare L. (Pl. 51) Perena, rizom orizontal gros cit un creion, cu gust dulce. Frunze simplu penat sectate, L = 1030 cm. Sporangiile se formeaza pe fata inferioara a frunzelor in VIIIIX. Se foloseste in tratarea icterului cataral, a dischineziilor biliare insotite de constipatie. In regiunile montana si submontana, pe stinci umbrite, pe ripi argiloase. Larg raspindita. 240 Brad Abies alba Miller (Pl. 52) H = pina la 50 m. Arbore cu coroana piramidala, ramuri asezate in unghi drept. Frunze aciculare, cu 2 dungi albe pe fata inferioara, sint dispuse pe doua siruri (pectinat). Conuri cilindrice necazatoare, (L = 8 16 (30) cm), inflorire-in VVI. Uleiul volatil extras din planta se foloseste la bai, in tratarea sistemului nervos, a nevralgiilor si reumatismului, ca expectorant, slab diuretic. Lemn utilizat in constructii, la fabricarea mobilei, scoarta in tabacarie, rasina la fabricarea terebentinei. In etajul montan, formeaza paduri curate, sau in amestec cu fagul sau molidul. In sudul si centrul Europei. 241 Molid, brad rosu Picea abies (L.) Karsten (Pl. 52) H = pina la 50 m. Arbore cu coroana piramidala, tulpina cilindrica. Frunze aciculare in 4 muchii, prinse de jur imprejurul lujerului. Conurile femele, L== 1015 (20) cm, sint cazatoare, inflorire in IVVI. Lemn folosit in constructii, la constructia instrumentelor muzicale, in industria celulozei si hirtiei. Scoarta, rasina si uleiul volatil au aceleasi utilizari ca la brad. In etajul montan superior si subalpin; formeaza paduri pure (molidisuri) sau in amestec cu bradul si fagul. In nordul si centrul Europei, Asia, America de Nord. 242 Larice, zada Larix decidua Miller (Pl. 52) H = 50 m. Arbore cu coroana rasfirata si luminoasa. Ramuri aproape orizontale. Frunze aciculare moi, de culoare verde deschis, prinse cite 3040 pe o ramura scurta. Conuri cu L = 4 cm. Inflorire in VVI. Cu utilizari ca si bradul. In regiunea montana superioara si subalpina, in paduri. In toti Carpatii. 243 Pin Pinus sylvestris L. (Pl. 52) H = pina la 4050 m. Coroana piramidala la tinerete, cu forma neregulata la batrinete. Scoarta rosie-caramizie, ce se exfoliaza in foite. Frunze aciculare (L = 46 cm), prinse cite 2. Conuri brune cenusii, L = 7 cm. Inflorire VVI. In etajul montan si subalpin (uneori pe dealuri inalte), pe soluri sarace, stinci, in mlastini de turba. Europa, Siberia.

244 Ienupar Juniperus communis L. (Pl. 52) Arbust foarte ramificat, cu frunze aciculare, L = 1015 mm, dispuse cite 3 in verticil. Fruct pseudobaca negrualbastruie, brumata in interior, cu 3 seminte, inflorire IVV. Fructe folosite la tratarea edemelor renale, gutei, reumatismului, bronsitei acute si cronice, pentru balonari abdominale, edeme cirotice, dispepsie de fermentatie, anorexie. In pilcuri sau ca forme izolate la margini si in raristi de padure, poieni, mlastini de turba. Europa, nordul Asiei si Africii, America de Nord. ANGIOSPERME (FILUM ANGIOSPERMAE) 245 Carpen Carpinus betulus L. (Pl. 53) H = pina la 28 m. Scoarta neteda si coroana subpiramidala. Frunze ovat eliptice, cu marginea dublu serata. Amenti suri-rosietici; cei masculi L = 46 cm, cei femeii L = 2 cm. Fructe nucule insotite de bracteole trilobate, inflorire IVV. In paduri, de la cimpie pina in etajul montan inferior. Sudul si centrul Europei, nordul Asiei Mici, Caucaz, Iran. 246 Alun Corylus avellana L. (Pl. 53) H = pina la 5 nr. Arbust cu frunze invers ovate, cu marginea dublu serata, petiol L l2 cm. Amenti masculi grupati cite 24 pe ramuri, scurti. Fructele (alune), cu o cupa, stau grupate cite 24 la un loc. Inflorire in III. Extractul de frunze este utilizat in periflebite, ca hemostatic, cel al amentilor ca sudorific si astringent. Fructele utilizate la remedierea anemiei hemolitice. Intilnit ca tufisuri la marginea padurilor sau in paduri rare, prin pajisti. De la cimpie pina in etajul montan mijlociu, indeosebi la dealuri. Europa, Asia Mica, America. 247 Mesteacan Betula pendula Roth. (Pl. 53) H = pina la 30 m. Arbore cu scoarta neteda si albicioasa, ramurile coroanei subtiri, flexibile, pendule. Frunze rombice sau triunghiulare ovate, cu margine dublu serata. Amenti cilindrici. Fruct samara, inflorire IVV. Infuzia de frunze folosita la tratarea edemelor cardiace sau renale, hipertensiunii-arteriale, nefritei cronice, reumatismului articular, gutei, hipercolestero-lemiei (elimina colesterolul). De la deal pina in zona subalpina, in raristi de padure, taieturi, coaste insorite. Prefera soluri silicioase scheletice-Europa, Asia. 248 Fag Fagus sylvatica L. (Pl. 53) H = pina la 35 m. Arbore inalt, impunator, cu scoarta neteda, cenusie-albicioasa. Muguri fusiformi, ascutiti. Frunze ovate, pina la eliptice. Flori unisexuate. Fruct nuca, protejata de o cupa tepoasa (jir), inflorire, V. Scoarta folosita ca febrifug si tonic amar (in locul chininei). Gudronul de fag folosit in dermatite si la vindecarea sau ameliorarea afectiunilor cailor respiratorii. Lemn folosit in constructii, la fabricarea mobilei. In etajul montan si la dealuri; formeaza paduri curate (fagete) sau e in paduri de amestec. Europa. 249 Stejar Quercus robur L. (Pl. 53) H = pina la 50 m.. Arbore inalt, cu ramuri noduroase si coroana larga. Scoarta bruna negricioasa, adinc brazdata. Frunze obovate, pina la ingust obovate, cu 48 perechi de lobi, petiol scurt (48 cm). Flori femeiesti cite 25, lung pedunculate. Fruct achena (ghinda), inflorire V. Lemn pretios, cu intrebuintari variate (constructii grele, traverse, mobila); scoarta este folosita in

tabacarie. La cimpie si pe coline joase, formind paduri curate (stejarete) si paduri de amestec cu alte foioase (paduri de sleau). Europa, Asia Mica, Africa de Nord. 250 Gorun Quercus petraea (Mattuschka) Liebl (Pl. 53) H = pina la 40 m. Arbore cu frunze rombic ovate pina la eliptic lan-ceolate, cu marginea sinuat lobata pina la penat fidata, cu 58 perechi de lobi ce descresc catre virful frunzei. Fruct achene ovoide (ghinde), grupate cite 15, sesile sau aproape sesile. Inflorire V. In zonele de dealuri si montana inferioara, formind paduri curate sau de amestec (mai ales cu fag) dar sporadic si la cimpie. Sudul si centrul Europei. 251 Cer Quercus cerris L. (Pl. 53) H = pina la 30 m. Scoarta negricioasa, adinc crapata (fundul crapaturii este roscat caramiziu). Muguri ovoizi si parosi. Frunze eliptice sau oblong-ovate, la baza brusc ingustate, cu marginea sinuat-dintat-lobate, pina la penat sectate (49 perechi de lobi). Fruct achena ovoida (ghinda), sesila sau scurt pedunculata. Inflorire V. La cimpie, pe dealuri si podisuri, formind paduri curate (cerete) sau de amestec. In sudul si sud-estul Europei, Asia.Mica, Siria. 252 Plop tremurator Populus tremula L. (Pl. 54) H = pina la 20 m. Arbore sau arbust. Tinar cu scoarta neteda, bruna-galbuie, ulterior crapata, cenusiunegricioasa. Frunze subrotunde pina la ovate, cu baza trunchiata si marginea sinuatdintat-crenata. Petiol L = 8 cm, Amenti cu L = 511 cm, acoperiti la inceput cu peri cenusii, inflorire IIIIV. La deal si munte, prin paduri si tufarisuri. Europa, Asia, nordul Africii. 253 Ulm Ulmus minor Miller (Pl. 54) H = pina la 30 m. Arbore inalt, cu scoarta negricioasa, adinc brazdata. Frunze eliptice, asimetrice, cu cca 12 perechi de nervuri laterale, cu marginea dublu serata. Flori hermafrodite cu invelis verde-roszietic, grupate in manunchiuri. Fruct, samara, cu o saminta excentrica, infloreste inainte de infrunzire, in IIIIV. Extractul apos din scoarta se utilizeaza in bolile de piele, ca revulsiv, in sciatica, e sudorific, depurativ si astringent. Lemn tare, elastic, greu, rezistent. La cimpie si deal, prin paduri de amestec, la margini de padure, cultivat in parcuri ca arbore ornamental. Europa, Asia, nordul Africii, Japonia. 254 Ulm de munte Ulmus glabra Hudson (Pl. 54) H = pina ia 35 m. Arbore cu frunze lat eliptice pina la obovate, asimetrice, cu 1518 perechi de nervuri laterale, pe margine dublu serate, cu fata inferioara mai mult sau mai putin aspra. Flori grupate in fascicule dese. Fruct samara lat-eliptica, cu saminta asezata central, inflorire IIIIV. La deal si munte, prin paduri, in exemplare izolate sau pilcuri. Prezent si la cimpie. Europa, nordul Asiei si Africii. 255 Frasin Fraxinus excelsior L. (Pl. 54) H = pina la 40 m. Arbore cu frunze penat compuse, cu 11 foliole ovat lanceolate, pe margini serate, paroase pe nervuri. Flori nude, poligame, uneori hermafrodite sau unisexuate, monoice. Fruct samara, inflorire IVV, inaintea infrunzirii. Lemn folosit pentru mobila, schiuri, aparate de gimnastica, instrumente, muzicale. Infuziile de frunze utilizate in colicistite, angiocolite, ulcer gastric si duodenal, dismenoree, metroragii, enterocolite; extern in

exeme, acnee, leucoree, arsuri, plagi greu vindecabile, hemoroizi. Prin paduri de foioase, izolat sau in pilcuri, mai ales la cimpie si deal, pe soluri fertile, reavan-umede, bogate in calciu. Europa si U.R.S.S. 256 Visc Viscum album L. (Pl. 54) H = 3060 (100) cm. Perena, semiparazita, se fixeaza pe planta gazda prin haustori. Tulpina ramificata dichotomic. Frunze groase, pieloase, alungit invers-ovate pina la liniare, verzi in timpul iernii. Flori unisexuate, dioice, cele mascule mai mari decit cele femele. Fruct baca falsa, albagalbuie. Inflorire IIIIV. Frunzele si ramurile tinere utilizate la tratarea arterosclerozei, a afectiunilor cardiace, hipertensiunii arteriale, tumorilor canceroase, tahicardiei, in astm, tuse convulsiva, sughituri persistente (pentru asta se foloseste numai viscul crescut pe mar, par, brad, mesteacan, frasin si trandafir). In coroana foarte multor specii de plante lemnoase. Europa, Asia Mica, Asia Centrala. 257 Visc de stejar Loranthus europaeus Jacq. (Pl. 54) H = 2050 (100) cm. Planta perena, parazita, cu aspect de tufa. Tulpina ramificata dichotomic. Frunze alungit invers ovate, pieloase, cazatoare iarna. Flori unisexuate, dioice, cele mascule dispuse in raceme spiciforme, cele femele in spice laxe. Fruct baca galbena acoperita de o materie cleioasa, inflorire IVV. In coroana speciilor de Quercus, mai rar pe alti arbori. Europa, Asia Mica, Iran. 258 Macris Rumex acetosella L. (Pl. 54) H = 40100 cm. Perena, tulpina erecta. Frunze alungit lanceolate, cele bazale cu petiol, cele superioare sesile, cu gust acrisor. Inflorescenta alungita, simpla sau ramificata. Flori dioice cu foliole perigonale rosietice. Fruct nucula, inflorire VVI. Cu efecte antiscorbutice, diuretice, usor laxativa, depu-rativa, stimulatoare a digestiei. La cimpie pina in zona subalpina, in poieni si finete relativ umede. Europa, Asia, America de Nord. 259 Steluta Stellaria nemorum L. (Pl. 54) H = 2050 cm. Perena, tulpina ramificata superior. Frunze petiolate la partea inferioara, sesile la partea superioara a tulpinii. Flori cu petalele de doua ori mai lungi decit sepalele, dispuse in dichazii rare. Fruct capsula, inflorire VIX. In paduri, sub stinci umede. Europa, Caucaz. 260 Opaita rosie Silene dioica (L.) Clairv. (Pl. 55) H-= 60100 cm. Perena, paroasa. Frunze obovate, cele inferioare petiolate, cele superioare sesile. Flori rosii inchis cu coronula roza sau alba. Fruct capsula, inflorire IVIX. Pe dealuri si munti, in poieni, finete, la marginea padurilor. Europa, Asia temperata, Africa de Nord. 261 Garoafa de munte Dianthus superbus L. (Pl. 55) H = 3060 cm. Perena, cu tulpina furcat ramificata la partea superioara. Frunze liniar lanceolate, cu nervura mijlocie proeminenta. Flori albe sau roze. Fruct capsula, inflorire VIVIII. Prin poieni, la munte. Europa, Asia. 262 Bujor romanesc Paeonia peregrina Miller (Pl. 55) H = 5080 cm. Perena, cu o parte din radacini tuberizate. Tulpina uniflora. Frunzele inferioare lung

petiolate. cu limb compus din foliole ovat-sec-tate, cele superioare tot mai putin sectate. Flori mari, cu 711 petale singerii. Fructe folicule. Inflorire VVI. La cimpie, prin poieni si la margine de padure. Balcani. 263 Spinz Helleborus purpurascens Waldot et Kit. (Pl. 55) Perena, cu rizom. Tulpina florifera apare inaintea frunzelor, care sint mari, palmat sectate. Flori cu sepale mari, verzi, uneori rosietice. Petalele sint reduse la cornete nectarifere. Fructe folicule, concrescute cite 46 la un loc. Inflorirea IIIIV. Radacina uscata se foloseste la tratarea pestei porcine si ovine, prin introducerea unei mici portiuni intr-o perforatie a urechii. Din rizom se obtin produse farmaceutice cu efect cardiotonic. La deal si munte, prin paduri si tufisuri. Estul Europei. 264 Caldaruse Aquilegia vulgaris L. (Pl. 55) H = 1080 cm. Perena, cu tulpina ramificata la partea superioara. Frunze mari, trifoliat sectate. Flori mari, albastre, violacee-albastre, roze sau albe, pintenate. Fruct din 58 folicule acoperite cu peri desi. Inflorire VI VII. In regiunile montana si subalpina, prin poieni, la marginea padurilor. Centrul si sudul Europei. 265 Omag galben Acanitum anthora L. (Pl. 55) H = 15 100 cm. Perena, cu baza tulpinii tuberizata. Frunze palmat sectate, cu foliole liniare. Flori galbene, paroase, grupate intr-o inflorescenta simpla sau ramificata. Fruct polifolicula paroasa, inflorire VIIX. Otravitoare (l mg substanta ucide un om adult). In zonele montana si alpina, prin finete, pasuni, poieni, la soare. In Transilvania coboara la podis; este prezenta in taieturi de padure si tufisuri. In sudul si centrul Europei. 266 Pastita Anemone ranunculoides L. (Pl. 55) H = 730 cm. Perena, cu rizom brun, tulpina cu frunze bracteiforme, palmat tri-sectate, sesile. Floare galbenaaurie la virful tulpinii. Fructe nucule, scurt paroase, inflorire IIIV. Contine substante cu efecte narcotice. De la cimpie la munte, prin paduri, tufisuri, poieni. Europa, Asia. 267 Floarea pastilor Anemone nemorosa L. (Pl. 55) H = 630 cm. Perena, rizom tiritor. Frunze bracteriforme, involucru trifoliat, alungit ovate sau lanceolate, adinc sectate. Flori albe sau slab roz-liliachii, solitare. Fructe nucule ovate, scurt paroase, inflorire IIIV. Utilizata impotriva paraliziei, ca remediu antireumatismal si antigutos. De la cimpie la munte, prin paduri, tufisuri, taieturi de padure. Europa, Asia. 268 Curpen de padure Clematis vitalba L. (Pl. 55) H = pina la 610 m. Perena, lemnoasa, volubila (liana), cu rizom puternic. Scoarta se exfoliaza in fibre lungi. Frunze imparipenat compuse, lung petiolate. Flori albe, des paroase, adunate in inflorescente cimoase. Fructe acnene. Inflorire VIIX. Sucul frunzelor este utilizat in dureri reumatismale si nevralgii. Cu infuzie de planta uscata se trateaza paraliziile si tusea; extern stimuleaza cresterea parului. Pe dealuri si la cimpie, prin paduri, tufisuri, zavoaie. Europa, Asia Mica, Africa si America de Nord. 269 Untisor, salatica Ranunculus ficaria L. (Pl. 56) H = 1530 cm. Perena, cu radacini tuberizate. Frunze carnoase, lucioase, rotund sau triunghiular cordate.

Flori galbene, lucioase. Fructe nucule, inflorire IVV. Folosita pentru tratarea bolilor de piele, hemoroizilor si scorbutului. Frunzele tinere se folosesc in alimentatie, ca salata. De la cimpie pina pe munti, prin paduri, tufisuri. 270 Brebenel Corydaiis solida (L.) Swartz (Pl. 56) H = 830 cm. Perena, cu tubercul aproape sferic, brun-roscat, cu radacini firoase. Tulpina neramificata. Frunze compuse, cu lacinii ovate sau liniar lanceolate. Inflorescenta-racem simplu, cu flori violet-rosii. Fruct capsula ovat lanceolata. Inflorire IIIIV. De la cimpie pina pe munti, prin paduri, tufisuri, poieni. Sudul si centrul Europei, vestul si nordul Asiei. 271 Coltisor Bentaria bulbifera L. (Pl. 56) H = 3565 cm. Perena, rizom lung, alb. Tulpina neramificata. Frunze imparipenat compuse, cu marginea foliolelor dintata, cu bulbi la subtioara frunzelor (servesc inmultirii vegetative). Inflorescenta racem, cu flori violet-albu-rii. Fructe silicva. Inflorire IVV. Rizomii se folosesc contra diareii. In paduri de fag si stejar. Europa, sud-vestul Asiei. 272 Toporasi Viola suavis Biet. (Pl. 56) H = 1530 cm. Perena, rizom ingrosat, stoloni scurti, subterani. Frunze ingust sau lat cordat ovate, cu marginea fin crenata; stipele ingust lanceolate. Flori violete sau la baza albe, frumos mirositoare, cu un pinten scurt si gros. Fruct capsula globuloasa, inflorire IIIIV. De la cimpie la munte, in paduri, tufisuri. Europa. 273 Toporasi albi Viola alba Besser (Pl. 56) Perena, rizom gros, stoloni subtiri, frunze lat ovate, la baza adinc cordate, cu marginea slab crenata, cu peri lungi, rigizi, albiciosi. Stipele liniar lanceolate. Flori albe violete sau pestrite, frumos mirositoare. Fruct capsula cu peri. Inflorire IIIIV. In regiunea colinara si montana, prin paduri. Europa, sud-vestul Asiei. 274 Coacaz rosu Ribes rubrum L. (Pl. 56) H = l m. Arbust ca o tufa. Frunze lung petiolate, cu 35 lobi lati biseriati pe margine. Inflorescenta racem din 38 (10) flori cu sepale verzi-brunii, uneori cu puncte rosietice, mai lungi decit petalele (care sint galbene). Fructe bace rosii cu gust acru. Inflorire IVV. Fructele se coc in VIII; se folosesc la dulceata, compoturi, siropuri. In paduri si poieni; prefera locuri stincoase. Se poate cultiva. Nordul Europei, Siberia, Mongolia. 275 Coacaz de munte Ribes alpinum L. (Pl. 56) H = 1.5 m. Arbust cu ramuri subtiri, nespinos. Scoarta se exfoliaza in fisii. Frunze cu 3 (rar 5) lobi adinc serati pe margine; fata superioara acoperita dispers cu peri glandulosi. Inflorescenta racem cu flori dioice, galbene-verzui. Cele mascule lungi, (L = 6 cm), cu 830 flori, cele femele, scurte, din 25 flori. Fructe bace sferice, rosii, cu gust neplacut, inflorire VVI; fructifica in VIII. In paduri montane, pe locuri pietroase. Europa, Asia. 276 Coacaz negru Ribes nigrum L. (Pl. 56) H = pina la l2 m. Arbust nespinos, tulpina erecta, puternic ramificata. Scoarta ramurilor tinere e cenusie-galbuie, a celor batrine negricioasa. Frunze cu 3 lobi ascutiti, neregulat dublu serati pe margine. Pe fata inferioara dispers pubescente, mai ales in lungul nervurilor, cu glande galbene,

stralucitoare, punctiforme. Inflorescenta racem din 510 flori verde-galbui la exterior si rosietice la interior. Fructe bace sferice negre, cu puncte galbene, inflorire IVV, fructifica in VII. Frunze utilizate ca diuretic, in reumatism, guta, afectiuni cardiace. Din fructe se face sirop, vin, gem. Principiile active din fructe maresc acuitatea vizuala, previn accidentele vasculare. La munte, prin paduri, tufisuri, pe soluri umede, la umbra. Suporta geruri puternice. Europa si Asia. 277 Par paduret Pyrus pyraster Burgsd (Pl. 57) H = pina la 20 m. Arbore cu tulpina puternic ramificata, cu ramuri spinoase. Frunze ovate, cu baza rotunjita sau usor cordata, la virf ascutite, cu marginea fin dintata. Flori dispuse in corimbe. Fructe poame, inflorire IVV. De la cimpie la munte, in paduri, tufisuri, cringuri, in stejerete. Europa si Asia temperata. 278 Mar paduret Malus sylvestris Miller (Pl. 57) H = pina la 15 m. Arbore puternic ramificat, cu scoarta solzoasa si ramuri spinoase. Frunze ovate sau eliptice, cu virf ascutit si baza rotunjita, simplu sau dublu crenate pe margine. Flori mari albe, usor roze, grupate in raceme umbelate. Fructe poame, inflorire IVV. De la cimpie la munte, in paduri de foioase, la margini si in raristi. Europa. 279 Paducel, maracine Crataegus laevigata (Poir.) D. C. (Pl. 57) Arbust sau arbore cu spini bruni la virf. Frunze obovate pina la ovate, cu lamine mai putin sectate decit C. monogyna. Florile cu 2 stile dispuse in corimbe erecte. Fructe drupacee ovoide, rosii, inflorire IVV. Cu aceleasi utilizari farmacodinamice ca si C. monogyna (miocardita, hipertensiune arteriala, tahicardie, tulburari neurovegetative). In estul tarii, prin luminisuri de paduri (mai ales stejerete), tufisuri, pe coaste insorite. Sudul si centrul Europei. 280 Zmeura Rubus idaeus L. (Pl. 57) H = pina la 2,5 m. Arbust ca o tufa la baza cu ghimpi. Frunze penat compuse, cu 57: foliole ovate, adinc serate pe margine, surie-albicioasa pe fata inferioara datorita perilor. Flori cu inflorescente pauciforme. Fructe polidrupe, rosii, foarte cautate, inflorire VVII. Folosit la tratarea diareii, gastritei hiperacide, in afectiuni faringiene. De la deal pina in zona sub-alpina, in luminisuri de padure, taieturi, tufisuri. In toata emisfera , nordica. 281 Fragi de padure Fragaria vesca L. (Pl. 57) H = 5_20 (30) cm. Perena, rizom. Cu stoloni supraterestri ce pornesc de la axele frunzelor bazale. Frunze trifoliate, dispuse in rozete, cu marginea foliolelor dintata, lung petiolate, cu stipele lanceolate, brune-roscat la baza. Inflorescenta cima pauciflora; flori albe. Fructe aeriene infipte intr-un receptacul carnos, rosu, comestibil, inflorire VVI. Frunzele se folosesc in emerite acute, diaree, diabet zaharat, guta. Prin poieni, pajisti, finete, paduri, tufisuri, de la deal pina pe munti. Europa, Asia, Africa de Nord; in America. 282 Turtita mare Agrimonia eupatoria L. (Pl. 57) H =-= 30100 cm. Perena, rizom scurt, simplu sau ramificat. Tulpina neramificata, paroasa. Frunze mari, intrerupt penat sectate, cu foliole mici printre cele mari, cu marginea dintata paroasa. Inflorescenta racem spiciform cu numeroase flori galbene. Fructe nucule, care ramin cite

2 in receptacul, inflorie VVIII (X). Folosit pentru cresterea apetitului, lizarea calculilor biliari, in diaree. De la cimpie pina in etajul montan, in paduri, tufisuri si luminisuri de padure, pe liziere, in poieni, pajisti. In toata emisfera nordica. 283 Macies Rosa canina L. (Pl. 57) H = 23 m. Arbust ca o tufa, cu tulpini numeroase, ramificate, cu ghimpi. Frunze penat compuse, cu 57 foliole ovale, dintate pe margine, cu petiolul la baza cu stipele.^Flori mari, solitare sau grupate, la virful ramurilor, de culoare roz, rosu inchis, mai rar albe. Fructe nucule inchise in receptaculul de culoare rosie stacojie (fruct fals), inflorire V-VI. Fructe folosite in avitaminoze, enterocolite, calculoza renala si tulburari de circulatie periferica. In paduri de foioase, la margini de paduri, poieni, pasuni, finete, pe coaste. Europa, Asia, Africa. 284 Drobita Genista tinctoria L. (Pl. 57) H = 30100 cm. Subarbust cu radacina pivotanta. Tulpini abundent ramificate sau nera-mifieate. Frunze lanceolate pina la eliptice. Inflorescenta racem din flori galbene-auni. Fruct pastaie liniara, inflorire VI VII. Partile inflorite servesc la stimularea secretiilor gastrice, in afectiunile ficatului si splinei, in hipotiroidie, in eliminarea toxinelor din corp. De la cimpie la munte, prin poieni la margini de paduri, in finete, pe coaste abrupte Europa, Asia de sud-vest. 285 Mazariche de padure Vicia sylvatica L. (Pl. 58) H = lUUloO cm. Perena, agatatoare; frunze penat compuse, cu 68 perechi ae foliole eliptice sau alungit eliptice, cele terminale fiind transformate in circei. Inflorescenta racem cu 520 flori albe-liliachii, vexil albastru. Tuct pastaie, inflorire VIVII. La deal si munte, prin paduri umede umbroase. Europa, Asia. 286 Borceag Vicia pannonica Crantz (Pl. 58) H = 40 60 (100) cm. Anuala, paroasa. Frunze penat compuse, cu 49 perechi de foliole ovale sau alungit ovale, cu foliolele terminale transformate in circei. Stipele brune, inguste, cu pete nectarifere. Flori albe-galbui, cu vexilul alipit, paros, grupat in inflorescente acilare scurte. Fruct pastaie, alipit paroasa, inflorire VVI. In paduri, tufisuri, finete, pe linga drumuri si in culturi de cereale. Sudul Europei, sud-vestul Asiei. 287 Mazaroi salbatic, nautul iepurelui Vicia sepium L. (Pl. 58) H = 30 50 (100) cm. Perena, rizom ramificat, stoloni rosiatici. Frunze penat compuse, cu 48 perechi de foliole eliptice sau alungit eliptice, ultimele terminate in circei. Inflorescenta axilara din 25 flori violacee deschis. Fruct pastaie scurt paroasa. De la cimpie la munte, prin paduri, tufisuri, linga drumuri, pe locuri cultivate. Europa, Asia. 288 Pupezele, lintea cucului Latliyrus vernus (L.) Bernh (Pl. 58) H = 20 30 (60) cm. Perena, rizom si tulpina ramificata. Frunze penat sectate, cu 3 perechi de foliole ovate sau ovat-lanceolate. Inflorescenta racem lax cu 38 flori la inceput purpurii violacee, apoi albastrii. Fruct pastaie, inflorire IVV. De la cimpie pina in zona subalpina, In paduri, tufisuri. Europa, Asia. 289 Mazarichea cucului Lathyrus venetus (Miller) Wohlf (Pl. 58) H = 20 40 cm. Perena, rizom noduros, tulpina cu muchii. Frunze paripenate, cu 23 perechi

de foliole ovate. Inflorescenta racem cu 612 flori purpurii, palide la inceput, apoi albastru-liliachii. Fruct pastaie. De la cimpie la munte, prin paduri de sleau, stejar, fag. In sudul Europei, Asia Mica. 290 Macrisul iepurelui Oxalis acetosella L. (Pl. 58) H = pina la 15 cm. Perena, rizom ramificat, din care pornesc numeroase radacini adventive. Frunze trifoliate cu petiol paros. Flori albe, rar liliachii, purpurii sau albastre. Fruct capsula, inflorire V VI. Folosita In afectiuni ale ficatului, ca antidot in intoxicatii cu arsen si mercur, in scorbut si diaree. In paduri de fag, brad, molid sau in paduri de amestec. In emisfera nordica. 291 Palaria cucului Geranium phaeum L. (Pl. 38) H = 3040 cm. Perena, rizom gros, oblic, acoperit la virf cu scvame brune. Tulpina paroasa, superior ramificata. Frunze palmat lobate, cu lobi dintati. Flori violet inchis pina la rosiatic violet, prinse cite 2 pe un pedun-cul. Fruct paros, inflorire VVI (VII). De la cimpie pina in zona subalpina, prin paduri rare, in luminisuri de padure, la margini de padure, cu sol organic, gras. Europa. 292 Fratele priboiului Geranium sylvaticum L. (Pl. 58) H = 3070 cm. Perena, rizom gros (L = 610 cm). Tulpini paroase, ramificate superior. Frunze palmat lobate, cu peri scurti pe partea superioara; pe cea inferioara perii sint numai pe nervuri. Petiol paros. Flori mari, rosii sau rosiatic-violacee. Fruct paros, inflorire VII-VIII. In etajele montan si subalpin, prin poieni umede, umbroase din preajma padurilor. Europa. 293 Singer Cornus sanguinea L. (Pl. 59) H = 34 m. Arbust cu frunze late, eliptice sau ovate, cu marginea intreaga, cu nervuri laterale arcuite. Inflorescenta corimbiforma cu flori albe-verzui. Fructe drupe globuloase, negre-albastrui, cu puncte albe la virf. Inflorire VVI. La cimpie si deal, prin paduri, tufisuri. Europa, Asia. 294 Crestata Aposeris joetida (L.) Less. (Pl. 59) H = 15 28 cm. Perena, rizom scurt si gros, cu suc laptos. Frunze erucinat penat fidate, in rozeta. Inflorescenta calatidiu cu flori ligulate galbene-aurii. Fruct achena fara papus. Inflorire V VIII. De la cimpie pina in etajul subalpin, in paduri umbroase (mai ales de fag). Europa. 295 Iarba impuscata, ruen negru Hypochoeris maculata L. (Pl. 59) H = 2090 cm. Perena, rizom carnos brun. Tulpina erecta simpla sau ramificata. Frunze bazale eliptice sau alungit ovate, surii-paroase pe ambele fete, obisnuit patate in violet, dispuse in rozeta. Inflorescenta calatidiu, cu flori galbene-aurii. Fructe achene cu papus alb murdar, inflorire VIVII. De la cimpie pina la etajul subalpin, prin finete, pasuni. Europa, Siberia. 296 Iarba vulturului Hieracium sabaudum L. (Pl. 59) H = 30100 (150) cm. Perena, paroasa, cu frunze ovate lanceolate, cu margini denticulate. Inflorescenta calatidiu cu involucru lung si flori galbene. Fruct achena bruna-neagra. In poieni, la margine de paduri, tufisuri. Europa, Asia Mica, Caucaz.

297 Clopotul caprei Campanula trachelium L. (Pl. 59) H 30100 cm. Perena, cu radacina ramificata. Tulpina erecta, cu peri aspri. rari. Frunze ovattriunghiulare, cu marginea dintata, petiolate (exceptie cele superioare care sint sesile, scurt paroase. Flori albastre-violet sau albastre deschis, grupate in racem. Fruct capsula. Utilizata in angine faringiene. In etajele montan si alpin, in paduri si tufisuri. Europa. 298 Clopotei Campanula persitifolia L. (Pl. 59) H 100 cm. Perena, cu rizom cilindric. Frunze bazale oval lanceolate, cele tulpinale linear lanceolate, pe margine fin dintate. Inflorescenta pauciflora, cu 45 flori albastre. Fruct capsula, inflorire VI VIII. De la cimpie pina in etajul subalpin, prin paduri, poieni, finete. Europa, Siberia, Caucaz. 229 Carbuni Phyteuma spicatum L. (Pl. 59) H = 30100 cm. Perena, radacina ingrosata napiform. Frunze lat ovate, cu baza cordata, marginea dintata sau dublu crenat serata, petiolata. Inflorescenta capitul globulos (care ulterior devine spiciform, cu flori albe sau albe-galbui Fruct capsula, inflorire VIVII. De la cimpie la munte, prin paduri de foioase, molidisuri, stufarisuri, stincarii, mai putin prin finete. Europa. 300 Coada soricelului Achillea millejolium L. (Pl. 59) H = 2080 cm. Perena, rizom si stoloni repenti, tulpina usor paroasa. Frunze penat compuse alungit lanceolate, usor paroase. Inflorescente grupate corimbiform, cu flori marginale albe, mai rar roze, cele ale discului, galbene. Fructe achene. Inflorire VIVII. Folosita intern in anorexie, enterocolite, colici gastrice si hepatice, gastrite, dismenoree, hemoroizi, balonari abdominale, cistite, bronsite. Extern in abcese dentare, exeme, arsuri, plagi supurente, ulcer varicos, hemoroizi. De la cimpie, in regiunea subalpina, prin paduri, poieni, pajisti, la margini de padure. Europa, Asia, America de Nord. 301 Napraznic Chrysanthemum corymbosum L. (Pl. 59) H = 4080 cm. Perena, rizom noduros, tulpina corimbiforma, ramificata la virf. Frunze sectate cu 7 12 perechi de lacinii dintate pe margine. Inflorescente calatidii, de obicei 311, grupate corimbiform, cu florile discului tubuloase, galbene, cele marginale albe. Fructe achene. Inflorire VIVIII. De la cimpie pina in zona alpina, prin paduri de foioase si rasinoase, tufisuri, poieni, stincarii inierbate. Sudul si centrul Europei, sud-vestul Asiei. 302 Arnica Anica montana L. (Pl. 60) H =1570 cm. Perena, rizom gros din care pornesc radacini fibroase. Frunze bazale in rozeta, eliptice, sesile, cele tulpinale eliptice, mici, sesile, opuse. Inflorescenta l2 calatidii cu flori galbene, cele marginale ligulate, cele din disc tubuloase. Fruct achene paroase, inflorire VIVIII. Folosita ca infuzie din flori ca antiseptic, cicatrizant, decongestiv, in tratarea plagilor si a laringitei acute. In zona montana si subalpina, in poieni si finete, pasuni. Europa, Siberia. 303 Albastrele de munte Centaurea scabiosa L. (Pl. 60) H = pina la 120 cm. Perena, rizom gros, tulpina ramificata superior. Frunzele din partea inferioara a tulpinii intrerupt penat fidate cu segmente dintate, petiolate; cele din partea mijlocie sint penat lobate, lipsite de petiol. Inflorescenta calatidii ovoidal globuloase, cu flori purpurii,

foarte rar albe sau galbui. Fructe achene, cu papus de lungimea achenei. Inflorire VIIX. La munte, prin poieni, pasuni, la marginea padurilor. Europa. 304 Degetarele, potirase Soldanella montana Vild. (Pl. 60) H = 25 cm. Perena, rizom noduros, frunze cu lamina rotunda, cordata la baza, pe margine crenata. Petiolul frunzelor si pedicelii florali sint acoperiti cu peri glandulosi scurti. Scapul florifer cu 26 flori. Flori campanulate, albastre sau albastre-violete, rar albe. Fruct capsula, inflorire VVI. Utilizat ca purgativ. In etajul montan si alpin, in paduri de conifere, la marginea padurii, in poieni. In Carpatii orientali si Alpi. 305 Ciubotica cucului Primula veris L. em. Huds. (Pl. 60) H = pina la 20 35 cm. Perena, rizom scurt, frunze ovate sau alungit ovate, cu marginea crenata sau ondulata, pe partea inferioara paroasa, dispuse in rozeta. Flori galbene-portocalii, cu miros placut, grupate umbeliform. Fruct capsula elipsoidala, inflorire IVVI. Utilizata in bronsite, pneumonie, extern la contuzii. La deal si munte, prin pajisti, pasuni, finete, poieni, la margini de padure, in luminisuri, tufarisuri, livezi. Europa si Asia. 306 Ciubotica cucului, tita vacii Primula elatior (L.) Hill. (Pl. L0) H = 1035 cm. Perena, rizom viguros, radacini albe. Frunze dispuse in rozeta, ovate sau alungit ovate, cu baza rotunjita brusc spre petiol, pe margine dintate neregulat. Tulpina poarta terminal mai multe flori de culoarea sulfului, grupate umbeliform. Corola este mai lunga decit caliciul; este prevazuta cu pete galbene la git. Nu este mirositoare. Fruct capsula cilindrica, inflorire IIIVI. Utilizata ca si P. veris. La deal si munte, in pajisti, pasuni, finete, luminisuri, la margini de padure. Europa, Caucaz. 307 Paraluta de munte Moneses uniflora (L.) A. Gray (Pl. 60) H = pina la 15 cm. Perena, cu radacini fibroase. Tulpina cu muchii, poarta o singura floare. Frunze bazale rotunde pina la spatulate, cu marginea marunt crenat dintata, cu petiol scurt. Flori albe, rar roscate. Fruct capsula. La munte, in paduri de conifere, tufisuri de jnepeni. Europa, Siberia, America de Nord. 308 Afin Vaccinium myrtillus L. (Pl. 60) H = pina la 50 cm. Arbust foarte ramificat, cu ramuri verzi, muchiate. Frunze ovate sau eliptice, cu marginea fin serata, petiolate. Flori solitare, roze palid. Fructe bace albastre-negricioase. Inflorire V VI. Utilizat in diaree, diabet, infectii urinare, uremie, reumatism, guta, enterocolite. In zonele montana si subalpina, uneori si alpina, ca tufisuri prin paduri de conifere, taieturi de padure. Europa, Asia, America de Nord. 309 Mierea ursului, cuscrisor Pulmonaria ojficinalis L. (Pl. 60) H = 10 20 (30) cm. Perena, rizom gros, tiritor, ramificat. Frunzele din rozeta eliptice sau cordat ovate, petiolate, paroase. Frunzele tulpinale spatulate si alungit ovate, pina la eliptice, paroase. Flori rosii violacee, care inainte de cadere devin albastre. Corola ca o pilnie. Fructe nucule. Se foloseste la tratarea bronsitei, laringitelor, afectiunilor renale, diaree, ulcer gastric si duodenal, reumatism. In paduri de foioase, la margini de padure, in poieni, finete. Europa.

310 Degetar galben Digitdlis grandiflora Miller (Pl. 60) H = 50100 cm. Perena, rizom scurt si oblic. Tulpina glandulos pubescenta in partea superioara. La baza tulpinii frunze alungit lanceolate, in restul tulpinii ovate sau eliptic lanceolate, glandulos pubescente pe ambele fete, mai ales pe nervuri, cu marginea marunt serata. Inflorescenta racem cu flori palid galbui, dispuse unilateral. Fruct capsula ovoida, paroasa, inflorire VIVIII. Se foloseste in bolile de piept, avind actiune cardiotonica. De la deal, pina in zona subalpina, in paduri, raristi, taieturi, poieni. Europa, vestul Siberiei. 311 Rotungioara Glecoma hederacea L. (Pl. 61) Perena, tulpina culcata, din care pornesc alte tulpini florifere ascendente, slab paroase. Frunze reniforme sau cordat ovate, cu marginea crenata, petiolate, pe fata inferioara glandulos punctata. Flori albastre-liliachii, mai rar rosii-liliachii sau albe, grupate in cime, la subtioara frunzelor din partea mijlocie si superioara a tulpinii. Fructe nucule brune, inflorire IVV. Folosita in tratarea litiazei renale, a bolilor aparatului urinar, digestiv, respirator, in afectiuni hepatice, ca vermifug pentru cai. In paduri, tufisuri, zone ierboase umbrite. Europa, America de Nord. 3.12 Dumbravnic Mellitis melissophyllum L. (Pl. 61) H = 2080 cm. Perena, rizom scurt si ramificat, tulpina in 4 muchii, paroasa. Frunze ovate, opuse, cu marginea serat dintata, paroase pe fata inferioara, mai ales pe nervuri. Flori cu corola tubuloasa, bilabiata, mai lunga decit caliciul, purpurie roza, rar alba. Inflorire IVV. Utilizata in hernie, paralizie, cefalee, amigdalita. Cu efecte antiseptice si diuretice. In paduri de fag si stejar. 313 Urzica moarta Lamium album L. (Pl. 61) H == 3070 cm. Perena, rizom si stoloni subterani. Tulpini In 4 muchii, neramificate, dispers paroase la partea superioara. Frunze cordat ovate, dispers paroase pe ambele fete, cu marginea serat dintata, petiolate. Flori cu corola tubuloasa, pubescenta, alba sau palid galbuie, cu un inel paros la interior. Fructe nucule trimuchiate. Inflorire IVVI. Utilizata in leucoree, hipertrofia prostatei, diaree usoara, bronsite, insomnie, pentru spalaturi vagi-nale, abcese. De la deal pina in zona subalpina, prin tufisuri, la margini de paduri, in poieni umbroase, pe linga ziduri si garduri. Europa. Asia. 314 Cistret Salvia glutinosa L. (Pl. 61) H = 40120 cm.. Perena, rizom gros. Tulpina paroasa, cleioasa (mai ales la partea superioara). Frunze opuse, sagitate, cu lobii bazali ascutiti, cu marginea dintata, petioli parosi. Flori cu corola bilabiata, de culoare galbena-sulfurie, cu exteriorul glandulos, pubescent, paroasa, lipicioase, adunate intr-o inflorescenta cu 1012 verticile. Fructe nucule ovoidale sau elipsoidale, brune, inflorire VIVIII. Utilizata In tratarea durerilor articulare, reumatice. In toata tara, preferential la munte, in paduri umbroase, pe linga ape curgatoare. Europa, Asia. 315 Roinita, busuiocul stupului Melissa officinalis L. (Pl. 61) H = 30 80 (120) cm. Perena, ramificata, cu miros aromatic, placut. Rizom lignificat, brun-galbui, din care pornesc radacini adventive si stoloni subterani scurti. Tulpina in 4 muchii, paroasa la partea superioara. Frunze ovate, paroase, pe margine crenat-serate, petiolate. Fiori la inceput galbui, apoi albe sau liliachii palid, cu caliciul si corola bilabiate, dispuse

verticilat cite 56 intr-o inflorescenta laxa. Fruct nucule ovoidale, inflorire VIVIII. Folosita in dischinezii biliare, colite cronice, spasme si colici gastrointestinali, voma, diaree, in tulburari neu-rovegetative, la cicatrizarea ranilor. In sudul si vestul tarii, in paduri de stejar, luminisuri, poieni, la deal pe locuri uscate, pietroase, umbroase. Europa, vestul si sud-vestul Asiei. 316 Ochinacea Gentiana cruciata L. (Pl. 61) H = 4060 cm. Perena, rizom gros (l 2 cm), din care pornesc radacini fascicu-late. Tulpina simpla, erecta alba-verzuie, cu nuante violacee. Frunze ovat lanceolate sau eliptice, opuse, cu 35 nervuri. Flori cu corola ca un clopot, albastra pina la verde, azurie in interior, de 3 ori mai lunga decit caliciul. Fruct capsula, inflorire VIX. Folosita in boli de stomac si rani. De la cimpie pina in zona subalpina, prin poieni, pajisti, pe soluri calcaroase. Europa sudica, Asia de vest. 317 Luminarica pamintului Gentiana asclepiadea L. (Pl. 61) H = 60 100 cm, G l cm. Perena, rizom puternic, noduros. Tulpina fistuloasa. Frunze ovat lanceolate, opuse, sesile, cu 5 nervuri, toate asezate in acelasi plan. Flori solitare sau cite 23, prinse la subtioara frunzelor superioare, campanulate, cu corola albastra-azurie, in interior cu pete mai intunecate. Fruct capsula cu 2 valve, inflorire VIII IX. Cu aceeasi raspindire ca si G. cruciata. Sudul si centrul Europei, vestul Asiei. 318 Saschiu, merisor Vinca minor L. (Pl. 61) L = l m, H == 20 cm. Perena, tulpina culcata, partial lemnoasa, din care se desprind tulpini florifere erecte. Frunze eliptice sau ovat eliptice, pina la eliptic lanceolate, scurt petiolate. Flori solitare de culoare albastru-vio-leta, roze sau albe. Fructe folicule. Inflorire IIIIV. Folosita in boli hipertensive si arteroscleroza. Pe soluri calcaroase, cu humus, in paduri, la liziere. Europa, Asia Mica. 319 Liliac Syringa vulgaris L. (Pl. 62) H = pina la 7 m. Arbust cu frunze lat ovate, cu marginea intreaga, petiolate. Flori albastre, liliachii, rosietice, violacee sau albe, grupate in panicule. Fructe capsule alungit ovale, inflorire V. Cultivat ca arbust ornamental. Folosit in calmarea colicilor hepatici si ca febrifug. La deal si munte, pe soluri calcaroase, in locuri insorite, ca tufisuri. Peninsula Balcanica, Asia. 320 Soc Sambucus nigra L. (Pl. 62) H = 45 (10) m. Arbust cu coroana tufoasa, cu scoarta crapata (ritidom) si maduva alba. Frunze imparipenat compuse, din 3 7 foliole eliptice sau ovat eliptice, cu marginea dreapta; pe fata inferioara cu peri rari de-a lungul nervurilor. Flori albe-galbui, grupate in inflorescente umbeliforme plane. Fructe drupe baciforme, rare. Inflorire VIVII. Flori folosite in afectiuni renale, gripa, raceala, constipatie, obezitate, la abcese si furuncule. La cimpie si deal, in paduri de foioase, luminisuri, tufisuri, pe liziere. Europa si Asia. 321 Leurda, usturoita Allium ursinum L. (Pl. 62) H = 1050 cm. Perena, cu un bulb ingust invelit intr-o tunica intreaga, subtire; din el pornesc 2 frunze lung petiolate, eliptice sau eliptic lan-ceolate, cu 1520 nervuri si o tulpina situata lateral fata de frunze, care poarta o inflorescenta umbeliforma cu 520 flori albe, ca o

stea. Fruct capsula, inflorire IVV (VI). Cu miros pronuntat de usturoi. Frunze folosite ca antiscorbutic, depurativ, diuretic, activator al peristaltismului intestinal. Poate fi consumata in loc de usturoi. Poate fi conservata pentru iarna. De la cimpie la munte, prin paduri de foioase, uneori in masa. Europa. 322 Crin de padure Lilium margaton L. (Pl. 62) H = 80150 cm. Perena, cu bulb ovoidal format din solzi carnosi. Tulpina erecta. Frunze ingust sau lat eliptic lanceolate, dispuse verticilat, cite 56 (10) catre mijlocul tulpinii, care spre virf devin alterne. Inflorescenta racem lax, formata din flori roze, rosii sau violacee, patate cu purpuriu. Fruct capsula ovoidala, inflorire VVI. Utilizat ca diuretic, emenagog, emolient, revulsiv. De la cimpie pina la munte, in paduri de foioase. Europa, Siberia. 323 Lalea pestrita Fritillaria orientalis Adams (Pl. 62) H = 2040 (80) cm. Perena, cu bulb format din 2 solzi carnosi de fiecare generatie. Cu 58 (12) frunze dispuse altern. Flori cu exteriorul purpuriu brun inchis pina la galben inchis, cu pete ca o tabla de sah; interiorul mai deschis la culoare, cu pete mai evidente. Flori solitare sau in numar de pina la 6, dispuse in racem. Fruct capsula ovoidala, inflorire IVV. PLANTA OCROTITA. In paduri de foioase, tufarisuri, coaste despadurite. Sudul Europei. 324 Maseaua ciutei Erythronium denscanis L. (Pl. 62) H = 1030 cm. Perena, bulb ovoidal cilindric sau ingust alungit. 2 frunze alungit lanceolate sau oval lanceolate. Floare solitara violacee, roza sau palid galbuie ori alba. La formele cu flori rosii, fata superioara a frunzelor este cu pete rosii sau purpurii, la restul cu pete galbui sau albicioase. Fruct capsula obovoidala. Inflorire IIIIV. In toata tara, prin poieni, paduri, raristi. Europa centrala si de sud. 325 Viorele Scilla bifolia L. (Pl. 62) H = 1020 cm. Perena, bulb ovoidal sau sferic, imbracat in tunici de culoare bruna. Frunze lat lineare, plane. Inflorescenta racem, din 26, rar mai multe flori albastre-azurii, rareori roze sau albe, dispuse unilateral. Fruct capsula globuloasa sau eliptica, inflorire IIIIV. In toata tara, prin paduri, tufisuri, pajisti. Europa, vestul Asiei. 326 Ghimpe Ruscus acuLeatus L. (Pl. 62) H == 2070 cm. Perena, lemnoasa (subarbust) cu rizom tiritor. Tulpina erecta, totdeauna verde. Frunze reduse, locul lor este luat de filocladii ovale, provenite din latirea ramurilor. Flori mici, ca o stea. Fructe bace rosii, inflorire IIIIV. OCROTITA DE LEGE. Recoltarea sa este interzisa. Se poate utiliza in scopuri diuretice si antihemoroidale. In paduri, raristi, poieni. Europa, nordul Africii. 327 Pecetea lui Solomon Polygonatum odoratum (Miller) Druce (Pl. 62) H = 50 cm. Perena, rizom alungit, din loc in loc cu cicatrici scufundate. Tulpina muchiata. Frunze eliptic ovoidale sau eliptic lanceolate, cu nervuri evidente. Inflorescenta racem cu l2 flori albe, asezate la subtioara frunzelor. Fruct baca sferica, neagraalbastrie. Inflorire VVI. Utilizat ca purgativ, revulsiv, in furunculoza, panaritiu, antrax; este antireumatismal. De la cimpie la munte, in paduri de foioase, raristi, tufarisuri. Europa, Asia.

328 Lacramioare Convallaria majalis L. (Pl. 62) H = 1520 cm. Perena, rizom alungit, repent, cu cicatricele frunzelor din anii precedenti. Frunze eliptic lanceolate pina la ovoidale, de obicei 2, lung petiolate. Inflorescenta racem simplu, unilateral, cu flori albe sau roze. Fruct baca rosie, inflorire VVII. Cu efect diuretic si cardiotonic. La cimpie si deal, prin paduri de foioase, tufisuri, dumbravi. Cultivata. Europa, Asia, America de Nord. 329 Ghiocel Galanthus nivalis L. (Pl. 62) H 1030 cm. Perena, bulb globulos sau ovoidal, invelit in tunici brune. Cele 2 frunze lineare, plane, apar odata cu florile. Tulpina florifera comprimata; cu flori albe. Fruct capsula ovoidala, inflorire II III. Utilizata in cardiopatii, miastenie, sechele provocate de poliomielita (ca solutii injectabile). De la cimpie pina in zona alpina, prin paduri, tufisuri, poieni, pajisti. Europa. 330 Flueratoare Tamus communis L. (Pl. 63) H = 24 m. Perena, dioica, volubila, cu radacina alungita, carnoasa. Frunze adinc cordat ovate, petiolate, alterne. Flori femele grupate intr-un racem scurt; cele mascule ca un racem lung. Fruct baca globuloasa, rosie, inflorire VVI. Utilizata in tratamentul reumatismului, gutei, contuziilor si echimozelor. In paduri umbroase, pe liziere, in tufisuri. Europa, Asia, nordul Africii. 331 Gasita Iris graminea L. (Pl. 63) H = 35 cm. Perena, cu rizom lung articulat. Tulpina la baza cilindrica, superior comprimata. Frunze lineare. Flori violacee. Fruct cu 6 muchii, inflorire VVI. In raristi de padure. Centrul si sudul Europei. 332 Brinduse de munte Crocus vernus (L.) Hiel (Pl. 63) H = 1535 cm. Perena, bulb carnos, tulpina inconjurata la baza cu numeroase teci. Cele 23 frunze sint liniar lanceolate si apar odata cu florile; inferior cu o nervura alba, mediana. Florile liliachiu violacee rar albe, cu dungi subtiri, inflorire IVV, la topirea zapezilor. De la cimpie pina in etajul subalpin (indeosebi la munte), prin poieni, pasuni, finete, Europa. 333 Buhai Listera ovata (L.) R. Br. (Pl. 63) H = 3050 cm. Perena, rizom tiritor, cu multe radacini subtiri. Tulpina la baza cu 4 muchii, in rest cilindrica, sub inflorescenta glandulos-paroasa. Frunze lat ovate, eliptice, cu 918 nervuri. Inflorescenta racem, cu flori verzi, galbui-verzi, uneori nuantat rosietice, inflorire V VII. La deal si munte, prin paduri, tufisuri, poieni. Europa, Asia, Africa de Nord. 334 Papucul doamnei Cypripedium calceolus L. (Pl. 63) H = 1550 cm. Perena, rizom tiritor acoperit cu solzi, din care pornesc numeroase radacini. Tulpina cilindrica. Frunze lat eliptice sau ovate, cu nervuri proeminente, dispuse altern pe tulpina. Flori solitare, uneori cite 2, cu labelul ca un papuc galben; celelalte foliole ale perigonului sint purpurii brune. Fruct capsula, inflorire VVI. PLANTA OCROTITA DE LEGE. In paduri, pe soluri calcaroase. Europa, nordul Asiei. 335 Trinji, buruiana de trinji Neottia nidus-avis (L.) L. C. M. Richard (Pl. 63) H = 2040 (60) cm. Perena, saprofita, cu rizom gros, acoperit de radacini carnoase incilcite. Tulpina erecta, striata. Frunze (45) reduse la scvame lanceolate.

Inflorescenta racem lax, cu flori brune deschis cu miros de miere. Fruct capsula, inflorire VVII. Utilizata in tratarea hemoroizilor. De la cimpie la munte, prin paduri de foioase. Europa. Transcaucazia. 336 Mlastinita Epipactis atrorubens (Hoffm.) Besser (Pl. 63) H = 20 60 cm. Perena, rizom gros, cu multe radacini. Tulpina erecta, purpuriu roscata, cu peri scurti, creti. Frunze ovate pina la ingust lanceolate, nuantate in rosu-violet, cu numeroase nervuri. Inflorescenta cu flori rosii, violacee, purpurii sau violet brune, care emana miros de vanilie. Fruct ovoidal. Inflorire VVIII. La deal si munte, prin raristi de padure, pe coaste insorite, pe soluri calcaroase. Europa, vestul Asiei. 337 Rodul pamintului Arum orientale Bieh. (Pl. 63) Perena, tubercul cilindric sau ovoidal. Frunze hastat sagitate, lung petiolate. Inflorescenta spic cu axa ingrosata (spadix) inconjurata de o frunza sub forma de cornet numita spata. Fructe bace rosii, inflorire IVVII. La cimpie si deal, prin paduri. Europa, Asia. Alte plante care pot fi intilnite in acest mediu de viata sint cele descrise la numerele 38, 39, 40, 41, 42, 43, 46, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 64, 69, 70, 72, 78, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 117, 118, 12:. 122, 123, 124, 125, 127, 129, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 142, 143, 144, 146, 147, 148, 149, 151, 152, 153, 154, 157, 158, 160, 163, 165, 167, 169, 175, 179, 342, 344, 345, 360, 365, 374, 459, 460, 463, 464, 465, 466, 467, 468, 492, 495, 496, 498. B. ANIMALE INCRENGATURA VIERMI INELATI (ANELLIDA) CLASA OLIGOCHETE (OLIGOCHAETA) 221 Rima rosie Denarobaena rubida Savigny (Pl. 64) L = 4080 mm. Clitelumul pe segmentele 2532. In soluri de padure, frunzar, sub scoarta copacilor care putrezesc, In mediul subteran. In toate padurile, in gunoaie si soluri cu substante organice in putrefactie. In toata tara. Cosmopolita. INCRENGATURA MOLUSTE (MOLLUSCA) CLASA MELCI (GASTROPODA) 222 Orcula dolium Brug (Pl. 64) H = 4,55,6 mm, l = 2,3 mm. Cochilie cu 8,59 anfracte, fin striata, cu coaste. Peristom puternic evazat. Cu variatie de culoare, dentitie si dimensiuni. In locuri umede si mlastinoase, sub frunze, pietre, pe tufuri calcaroase. In toate padurile, de la ses, la munte. Sudul Europei, Caucaz, Iran. 223 Laciniaria elata Rossm. (Pl. 64) H = 16 mm, l = 4,5 mm. Cu mare variatie de culoare si dimensiuni. Cochilie striata sau costata, fusiforma, cu 10 anfracte

relativ curbate. Apertura rotunjit-piriforma; peristom cu buza distincta. In frunzar din paduri de deal si munte. In Carpati. 224 Gontodiscus perspectivus Muhlfeld (Pl. 64) H = 2 mm. l = 5,56 mm. Cochilie turtita, cu 56 anfracte carenate spre exterior. Apertura romboidala. In paduri de munte, sub pietre si frunze uscate, pe terenuri calcaroase. In toti muntii. Sud-estul Europei. 225 Limax Limax cinereo-niger Wolf (Pl. 64) L = 120 150 mm. Corp masiv, piele intinsa, cu un scut cit 2/5 din lungime. In paduri de munte, in frunzar, sub pietre, stinci, sub scoarta copacilor. In toata tara. Europa. 226 Isognomostoma personata Lamarck (Pl. 64) H = 6 mm, D 10 mm. Cochilie turtit globuloasa, cu 5 anfracte acoperite cu peri. Apertura cu 3 adincituri. In frunzar umed de padure, sub pietre si lemne putrede, la altitudini de 600900 m. In toti Carpatii. Europa (Pirinei. Alpi. Jura, Carpati). 227 Cepaea vindobonensis Pfeiffer (Pl. 64) H = 1718 mm, l = 2021 mm. Cochilie globuloasa cu 55,5 anfracte. Mare variabilitate de colorit si structura. Foarte comuna in paduri, cringuri, pasuni, gradini. In toata tara. Europa. INCRENGATURA ARTROPODE (ARTHROPODA) CLASA CRUSTACEI (CRUSTACEA) 228 Ligidium hypnorum (Cuvier) (Pl. 64) L 710 mm. Izopod terestru. Traieste l an. Se reproduce in VIVIII; femela poarta cele 720 oua intr-o punga; puii eclozeaza dupa 4042 zile. Consuma detritus vegetal. Animal iute, traieste in locuri foarte umede, la marginea apelor, sub frunze, lemne putrede, in muschi. Comun. Europa centrala. CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA) 229 Polyxenus lagurus L. (Pl. 64) L = 2,13,2 mm. Cu 2 serii de cite 6 oceli. Pe spate cu smocuri de peri zimtati, terminal cu o tufa de peri ca o pensula. In frunzar, muschi, sub scoarta copacilor. Frecventa in toata tara. Europa, nordul Africii. CLASA PAIANJENI (ARACHNIDA) 230 Paianjenul cu casa in labirint Agelena labyrinthica. (Clerck) (Pl. 65) L = 812 mm. Masculul traieste impreuna cu femela. Animal sedentar. Tese o pinza ca o pilnie, cu o prelungire tubulara. Femela depune coconul in mijlocul plasei. Comuna in tufisuri, maracinisuri, pe arbusti. Abundent in paduri si poieni. In toata tara. Europa, Asia Centrala, Japonia.

231 Xysticus cochii Thorell (Pl. 65) L = 48 mm. Femela mai mare decit masculul. Cu un abdomen globulos, mai larg posterior. Nu tese pinza. In ierburi, pe arbusti, flori, uneori sub pietre. In toata tara, frecvent. Europa, nordul Africii, vestul Asiei. 232 Evarcha arcuata (Clerck) (Pl. 65) L = 57 mm. Adultii se intilnesc vara. Alearga repede, in salturi mici. Captureaza hrana cu o mare precizie. Iubitor de soare, prezent pe solul padurilor de ses, pe vegetatia marunta. Larg raspindita. Europa, Asia. 233 Neobisium carpathicum Beier (Pl. 65) L = 2,23,6 mm. Pseudoscorpion care isi face un cocon din resturi vegetale, sub pietre. Consuma larve si adulti de insecte (mai ales diptere) si acarieni. In frunzarul padurilor, in tot lantul carpatic. Romania, Iugoslavia. 234 Phalangium opilio L. (Pl. 65) L = 69 mm. Opilionid care are pe chelicere (picioare anterioare terminate cu clesti) niste coarne. Picioarele lungi, subtiri, fragile, care apucate se rup foarte usor. Nu tese pinza. Se hraneste cu resturi organice, cadavre. Femela depune ouale pe pamint. Din ele ies primavara puii In medii foarte variate, pe sub pietre, in litiera, pe plante, arbori, stinci. Din Delta Dunarii pina pe munti la altitudini de l 400 m. Holarctica. 235 Scorpion Euscorpius carpathicus L. (Pl. 65) L = 40 50 mm. Scorpion mic, rapitor, nocturn. Consuma insecte, viermi si crustacee, pe care le prinde cu picioarele din fata. Ziua sta pe sub pietre sau lemne cazute, in frunzarul padurilor de pe versantul sudic al Carpatilor Meridionali, indeosebi in Oltenia si jud. Buzau. Cu acul din capatul cozii poate provoca o intepatura neveninoasa pentru om. CLASA SIMFILE (SYMPHILA) 236 Scutigerella carpathica Juberthie, Jupeau, Tabacaru (Pl. 64) L= 5,57 mm. Simfil cu corp din 14 segmente si cu 12 perechi de picioare, fara ochi. Consuma frunze uscate, muschi, lemn putred. In paduri de foioase si amestec, in frunzar, sub lemne putrede, pietre. Numai in Carpatii romanesti. CLASA CHILOPODE (CHYLOPODA) 237 Lithobius forficatus (L.) (Pl. 64) L = 1835 mm. Coloratie variabila. Cu 15 perechi de picioare. In poieni deschise si impadurite, sub pietre, in frunzar, balegar, sub lemne, scoarta arborilor, in muschi, gradini, parcuri, terenuri necultivate, in pivnite si magazii. Comuna la intrarile in pesteri. Prezenta pina la 2 000 m altitudine. Se hraneste pe inserat si noaptea, indeosebi cu larve de fluturi. Evita umezeala. Traieste 6 ani. Alearga usor inainte si inapoi. In toata tara. Europa, Asia, America de Nord. 238 Polydesmus complanatus (L.) (Pl. 64) L1628 mm. Diplopod cu corpul alcatuit din 20 segmente si cu 2829 perechi de picioare. Consuma detritus

vegetal, frunze moarte, lemn putred. Foarte comun in litiera padurilor de fag. In toata tara. Europa centrala si de est. CLASA INSECTE (INSECTA) 239 Lepidocyrtus cyaneus Tullberg (Pl. 65) L 1,5 mm. Colembol comun in litiera, mai rar in humusul padurilor de foioase, unde consuma ciuperci inferioare si substante organice in descompunere. In toata tara. Europa. 240 Meconema thalassinum Kollar (Pl. 66) L = 1016 mm. Lacusta cu antene foarte lungi, fragile, cu ochi bulbucati si oviscapt lung. Nu zboara. Femela depune ouale in scoarta copacilor. Arboricola, comuna in padurile de foioase, mai ales pe stejar, tei, alun si fag. Frecventa,, indeosebi in Transilvania, in VIIX. Europa. 241 Ephippiger ephippiger Fieb. (Pl. 66) L = 2030 mm. Lacusta cu elitrele mici, intunecate, ascunse, fara aripi posterioare. Antene si oviscapt lungi. In arbori si arbusti, in zonele calde, in VIIIX. De la cimpie pina pe munti, frecventa, in vii si culturi forestiere. Europa. 242 Calusar, calusel Decticus verrucivorus L. (Pl. 66) L = 2545 mm. Lacusta cu aripi transparente. Prinsa, se apara muscind puternic si eliminind pe gura un suc castaniu acid. Se hraneste cu. insecte, plantule, frunze verzi de arbori si arbusti. Poate fi daunator. Frecventa in VIX in zonele de deal si podis, pe pajisti, poieni, in lanuri de cereale, pepiniere si paduri. In toata tara. Europa, Asia. 243 Calugarita Mantis religiosa L. (Pl. 66) L == 4275 mm. Dupa imperechere femela maninca masculul. Ea depune ouale in o capsula fixata in jurul unei crengute. Larvele ies din oua primavara, adultii in VIIX. Sta nemiscata pe plante si pindeste hrana rasucind numai capul in toate partile. Se misca incet. Apuca brusc prada care trece prin apropiere cu picioarele anterioare adaptate special pentru aceasta. Animal lacom, vorace. In paduri si poieni, mai ales in Transilvania, Dobrogea si Muntenia. Europa de sud. 244 Urechelnita Forficula auricularia L. (Pl. 65) L= 10 16 mm. Dermapter cu elitre de lungime variabila. Ca sa zboare isi ridica elitrele cu ajutorul furcii posterioare, pentru a-si putea elibera aripile posterioare lungi, membranoase. Clestii caudali, cu cite un dinte interior, sint incovoiati la capat. Femela depune in IVV in pamint, 90 oua pe care le pazeste (la nevoie le transporta in alt loc), isi ingrijeste puii. Larvele au 6 stadii de dezvoltare. Activa ziua si noaptea. Consuma vegetale, plante putrede, insecte, cadavre, resturi de animale, larve de insecte, purici de plante. Femelele ierneaza in sol. Pe sol umed, sub scoarta copacilor, in litiera padurilor si plantatiilor forestiere. In IV X in toata tara. Europa. 245 Furnica alba Reticulitermes lucifugus Rossi (Pl. 65) Isopter (termita) care formeaza state si colonii. Cu mai multe categorii de indivizi: larve indiferente (L = 2 mm), lucratoare (L = 6,5 mm), soldati (L = 5,56,3 mm), 2 feluri de

nimfe si adulti aripati (L = 6,87 mm) care parasesc colonia, se reproduc si intemeiaza noi colonii). Exista si indivizi nearipati, reproducatori. Formeaza colonii in pamint. Ouale si larvele tinere sint ingrijite de lucratoare. O femela poate depune cca 200 000 oua. Consuma lemn mort sau verde, radacini, lemne taiate, stilpi, pe care ii roade pe dinauntru. Gratie unor protozoare care traiesc in aparatul lor digestiv, consuma celuloza din lemn. In sudul tarii, de-a lungul Dunarii, cu tendinta de raspindire progresiva. Europa. 246 Musculita cu git lung Raphidia ophiopsis Schum. (Pl. 65) L =18 25 mm. Rafidiopter a carui femela depune ouale in crapaturile din scoarta copacilor cu ajutorul unui oviscapt lung, subtire. Larvele sint terestre, stau in copaci, pe tufe de muschi si licheni. Animal rapitor; consuma ouale si omizile insectelor defoliatoare, paianjeni. In paduri de foioase si rasinoase, pe ramuri si frunze, in IVX. In toata tara. Europa. 247 Leul furnicilor Myrmeleon formicarius L. (Pl. 65) L = 6575 mm. Adultii sint slab zburatori si traiesc putin; ei se intilnesc in VIVII. Femela depune ouale in nisip; larvei (247 b) sapa o groapa ca o pilnie cu ajutorul capului, cu care arunca nisipul afara. Ea sta in fundul gropii, lasind afara numai o pereche de mandibule. Cind o insecta ajunge pe marginea gropii, larva arunca asupra ei nisip, o dezechilibreaza si aceasta cade in pilnie, unde larva isi infige mandibulele in ea. Printr-un canal ce strabate aceste mandibule ea introduce in prada sucuri gastrice care ii lichefiaza continutul, pe care il suge apoi prin aceleasi canale. Prada golita de continut este aruncata apoi afara din pilnie. Larva se impupeaza in sol. In toata tara, in paduri de brad. Europa centrala si de sud. 248 Musca scorpion Panorpa communis L. (Pl. 65) L = 15 20 mm. Mecopter la care abdomenul masculului este asemanator cu cel al unui scorpion, dar se termina cu un cirlig. Femela depune 150 oua care seamana cu niste popice ce sint dispuse pe 23 rinduri in sol. Larvele, carnivore, traiesc in muschi. Adultii, rapitori, ataca larvele insectelor defoliatoare. In paduri. 249 Plosnita de cimp Palomena praxilla L. (Pl. 66) L = 12 14 mm. Heteropter, comun in VIIVIII in gradini, pe poame, lemne, urzici, in paduri pe frunzele copacilor. Suge sucurile plantelor. Ierneaza ca adult in frunzar. De la cimpie pina la munte, in toata tara. Sudul Europei, Asia. 250 Plosnita de padure, plosnita de pom Pentatoma rufipes L. (Pl. 66) L = 1316 mm. Heteropter cu picioare rosii. Emana un miros puternic, neplacut. Desi suge sucurile a numeroase plante, ataca ades si larvele viespilor de frunza, sugindu-le singele. Ierneaza ca adult pe scoarta copacilor in locuri insorite, prin paduri, livezi si gradini. In "toata tara, indeosebi in zona muntoasa. Europa, Siberia. 251 Himacerus apterus F. (Pl. 66) L = 910 mm. Cu 2 forme: unele brahiptere (aripile sub 1/2 din lungimea abdomenului) mai comune, altele macroptere (cu aripi ce depasesc lungimea abdomenului), mai rare. Cu o generatie pe an. Animal zoofag, se hraneste cu oua si larve tinere de insecte, fiind astfel un animal util. Ierneaza ca ou sau

ca adult. In paduri si livezi, pe copaci si arbusti. Frecvent in zonele inalte. Europa, Siberia. 252 Aradus betulinus Fn. (Pl. 66) L mascul = 6,37,1 mm, L femela = 8,5 9.1 mm. Plosnita fitofaga care suge bradul si molidul. In toata tara, la deal si munte. Europa, Siberia. 253 Cicada mare, cicoare Tibtcina haematodes (Scop.) (Pl. 66) L = 2631 mm. Homopter iubitor de caldura, care scoate un tiriit foarte puternic ce se aude de departe. Adultii traiesc 56 saptamini. Ouale sint depuse in ramuri uscate. In X ies larve care traiesc 4 ani in sol, sugind seva din radacini. In padurile de stejar. Europa. 254 Margica, stupitul cucului Phylaenus spumarius Amyot (Pl. 66) L = 5 6 mm. Antene mici abia vizibile. Adultii sar si zboara bine. Larvele produc cu saliva si alte secretii o spuma in care se ascund. Comun pe plante ierboase si arbusti, la marginea padurilor. In toata tara. Europa, vestul Asiei. 255 Centrotus cornutus L. (Pl. 66) L = 710 mm. Homopter cu larve pe plante spontane joase si cu adultii in VIVIII pe plante lemnoase din paduri umede. Cu o generatie pe an. Ierneaza ca ou. Polifaga. Frecventa in toata tara. Europa, Asia Mica. 256 Aphrophora alni Fallen (Pl. 66) L = 0,811 mm. Homopter ale carui larve cresc pe plante spontane joase si pe care produc o spuma ce formeaza un strat protector in jurul lor. Adultul in VIX pe anin, pin, plop, salcie, unde suge sucul plantei pe la baza frunzelor de pe crengile tinere. In toata tara. Europa, nordul Asiei pina in Japonia. 257 Viespoiul, viespea mare de lemn Sirex gigas L. (Pl. 67) L 12 45 mm. Zboara zgomotos in VIIX. Femela depune 350 oua. Larva, alba galbuie, sapa o galerie lunga de 40 cm pe axul tulpinii, apoi oblica, in care traieste 2 ani. Adultul se hraneste cu polen, seva, insecte. In toate padurile de rasinoase din tara (pe brad, molid, larice), mai rar pe frasin si plop. Datorita perioadei lungi de dezvoltare, adultul poate iesi si din lemn prelucrat. 258 Viespea de lemn Rhyssa persuasoria L. (Pl. 67) L = 2528 mm. Lovopozitor = 3031 mm. Are un simt deosebit care ii permite sa simta in lemn pina la adincimi de 30 cm locul unde se afla larva unei insecte. Introduce apoi ovopozitorul in lemn si reuseste sa-l infiga in omida si sa-si depuna in ea ouale. Larva care va iesi se va hrani cu carnea gazdei. Insecta folositoare. In padurile de conifere. Europa, Asia. 259 Diplolepis rosae L. (Pl. 67) L = 2,55 mm. Formeaza gale de marimi diferite, globuloasa, cu invelis din fibre subtiri, incilcite, cu camere numeroase, din care iese in primavara urmatoare o noua generatie. O generatie pe an. Viespea produce gale pe specii ale genului Rosa. Adulti in VVII. In toata tara; cea mai comuna insecta. Europa, vestul Asiei, America de Nord.

260 Gargaunele mare Scolia flavifrons F. (Pl. 67) L = 3050 mm. Cea mai mare viespe din Europa. Paraziteaza larve de nazcorn (Oryctes), Lucanus si Melolontha. In locuri insorite, calde, pe flori de compozite, cu al caror nectar se hraneste. Abundenta in toata tara, indeosebi in sud. Pentru impupare larva iese din gazda si formeaza un cocon. 261 Furnica de padure Formica ruja L. (Pl. 67) L lucratoare= 49 mm, Lfemeie = 911 mm. Cu 3 feluri de indivizi: masculi, femele si lucratoare. Larva vermiforma, apoda. In paduri de amestec si de rasinoase, cu soluri umede; formeaza cele mal mari si inalte furnicare (de l m). Consuma insecte daunatoare, afineaza solul. Element regulator important al biocenozelor. Omnivor. In paduri de rasinoase, dar si de foioase. In Carpati. Europa, Asia. 262 Camponotus herculeanus L. (Pl. 67) Lucratoare 714 mm. Cea mai mare furnica de la noi. Corp paros. Face cuiburi in arbori batrini (de foioase sau rasinoase), in buturugi, determinind pierderi lemnoase de cca 5%. Uneori si in cimp, sub pietre. Coloniile din arbori sint la l10 m inaltime. In stomac contine protozoare si ciuperci capabile sa degradeze celuloza. Consuma lemn, dar si insecte diverse si detritus. In toata zona carpatica, indeosebi in paduri de rasinoase (mai ales de molid). Europa, Asia. 263 Gargaune Vespa crabro L. (Pl. 67) L = 2135 mm. Viespile alcatuiesc state, construind cuiburi din pasta celulozica, cu numeroase celule in forma de faguri etajati (D == 2030 cm). Se hraneste cu muste. Foarte raspindita la noi, ocupind chiar si cuiburi de pasari. Este agresiva, cu o intepatura foarte dureroasa. Ierneaza numai femelele fecundate, care incep construirea cuibului si cresc primul lot de lucratoare. Toamna ies femelele si masculii si are loc reproducerea. In paduri batrine. Europa. 264 Barzaune Xylocopa violacea L. (Pl. 67) L = 2028 mm. Pe picioare cu un aparat colector de polen. Ierneaza ca adult. Cuib in lemn uscat (pari, stilpi), In care sapa cu mandibulele canale lungi de pina la 30 cm. Construieste 12 camarute separate prin ziduri de rumegus intarit, in care depune oua si hrana (polen cu miere). Sudul Europei. 265 Repedea de munte Cicindella silvicola Duj. (Pl. 68) L =1317 mm. Rapitoare, alearga si zboara iute. Vineaza ziua. Larva sta intr-un tub in pamint de unde prinde orice insecta care trece prin apropiere si pe care o suge. La deal si munte, mai ales in paduri de fag si conifere. Zboara de-a lungul drumurilor, in zone insorite, uscate, pe pante pietroase. Europa. 266 Carabus auronitens F. (Pl. 68) L = 1826 mm. Animal terestru bine adaptat la mersul pe pamint, cu mandibule puternice, linga care, atunci cind este apucata secreta un lichid acid. Adultul si larva sint predatori. Vineaza diferite insecte, indeosebi larve. In toate padurile de foioase si conifere. Animal folositor. Europa.

267 Vinator de omizi Calosoma sycophantha L. (Pl. 68) L = 2435 mm. Insecta vioaie, carnivora, vineaza pe sol larve, omizi si adulti de insecte defoliatoare (Lymantria dispar, L. monacha). Femela depune 100600 oua, din care ies larve rapitoare. Impuparea se face in sol. Traieste 23 ani. In toate padurile de foioase si rasinoase. Europa, Asia. 268 Xylodrepa quadripunctata L. (Ph 68) L = 1214 mm. Femela depune in sol 20 oua. Adultul si larva stau pe flori sau copaci si distrug omizile de cotari si tortricide, mai rar omizi procesionare, in paduri de stejar si in livezi. Consuma si oua de crizomelide, cu pureci de plante. Animal folositor, util in combaterea daunatorilor forestieri. 269 Muscariu Cantharis f usca L. (Pl. 68) L = 1115 mm. Cu elitre moi. Adultii vioi, zboara in V pe flori, ierburi. Larvele sub pietre, in litiera. Consuma insecte, paianjeni, melci, limacsi, dar si cereale abia incoltite. Ierneaza ca larva in sol, dar poate aparea iarna pe zapada. Primavara se impupeaza, apoi ies adultii. In toata Europa. 270 Agrilus viridis L. (Pl. 68) L 610 mm. Culoare variabila. Femela depune ouale in grupe mici pe scoarta sau in tulpina arborilor. Larvele patrund sub scoarta si sapa galerii intortocheate, deasupra carora scoarta se crapa. Ierneaza ca larve. Se impupeaza in lemn. Adultii ies prin gauri proprii. Dusmanii sai sint viespile parazite si ciocanitorile. Durata de dezvoltare este de l2 ani. Ataca arborii slabiti de seceta, inundatii, sau de defoliatori (de obicei stejari, anini, tei, mesteceni, salcii, plopi). 271 Cantarida, catelul frasinului Lytta vesicatoria L. (Pl. 68) L = 1222 mm. Adultul maninca frunzele, putind provoca uscarea arborilor (frasin, liliac, lemn ciinesc); are un miros greu, caracteristic, provocat de cantarida (o substanta afrodisiaca). Femela depune oua pe flori sau pe sol. Larvele tinere ies, se prind de albinele salbatice, care le duc in cuiburile lor. Aici se dezvolta hranindu-se cu ouale gazdei si cu miere. In primavara urmatoare se impupeaza si iese adultul. 272 Mamornic, gindac puturos Meloe proscarabeus L. (Pl. 68) _ L = 13 32 mm. Elitrele mai scurte decit abdomenul, aripi posterioare rudimentare. Abdomen gros. In pericol secreta un suc acid urit mirositor, gros si lipicios. Se hraneste cu iarba. Cele l 200 oua sint depuse in depresiuni In pamint, Larvele se agata de albinele solitare sau domestice si sint astfel transportate in stupi. Aici, printr-o dezvoltare complicata, cresc hranindu-se cu oua si miere, daunind stupului. Pe pante insorite, inierbate. In toata tara. 273 Carabuselul cerealelor Anisoplia segetum Hbst, (Pl. 68) D = 1012 mm. Adultii zboara, in VVI si traiesc 2030 zile. Depune oua in pamint lucrat. Larva se hraneste cu radacini de plante. Dezvoltarea larvara dureaza 2 ani. Adultii dauneaza boabelor in lapte; larvele rod radacinile. In toata tara. Europa, sud-vestul Asiei. 274 Nazcorn, caraban Oryctes nasicornis L. (Pl. 68) L = = 2539 mm. Se intilneste in VIVIII, in amurg si noaptea. Dimorfism sexual accentuat. Capul este

inarmat cu un corn lung, arcuit. Corp lucios, glabru. Picioare puternice. Larva se dezvolta mai multi ani in plante in descompunere, mai rar in lemn putred, inainte de impupare isi face un cocon in care sta 2 luni. In toata tara, mai frecventa in padurile de stejar, fag si conifere. Europa, Asia. 275 Ileana, gindac de trandafir Cetonia aurata L. (Pl. 68) L = 1421 mm. Adultul pe flori in VIX. Larva traieste un an in furnicare de furnici rosii de padure si in lemnul putred al copacilor sau in cioturi. Adultul se hraneste cu sucuri de flori (de aceea are un aparat bucal atrofiat si mandibule moi). In toata tara. Europa. 276 Radasca Lucanus Cervus L. (Pl. 68) L = 5575 mm. Cel mai mare coleopter de la noi. Cu dimorfism sexual accentuat, masculul mai mare, cu mandibule foarte dezvoltate, bifurcate, cu dinti interiori care ii servesc la lupte; femela mai mica (L = 3045 mm). Larva traieste sapind galerii in stejari. Dezvoltarea dureaza 35 ani si atinge L = 80100 mm. Ca adult suge seva din ranile copacilor. Zboara spre seara. Ziua sta pe ramuri. Ataca stejarul, mai rar alte foioase. In silvostepa. Europa. 277 Croitorul mare Cerambyx cerdo L. (Pl. 68) L = 30 50 mm. Antene cu 11 articole noduroase. Adultii in VIVIII. Au un zbor greoi, in seri calde. Femelele depun izolat cca 100 oua in crapaturile scoartei tulpinilor de stejar. Larvele sapa galerii de pina la 50 cm, crescind pina la 8090 mm, in decurs de 34 ani. Este cel mai important daunator al stejarului (dar poate ataca si fagul, carpenul, ulmul, nucul si castanul). Prefera copacii batrini de 80140 ani, In care pot trai concomitent mai multe larve. Arborii atacati pot lincezi inca 15 20 ani. Adultii traiesc pe flori. Europa. 278 Stralucitul Aromia moschata L. (Pl. 69) L = 2232 mm. Cu variatii de culoare si cu miros de mosc. Prezent in VIVIII. Larva traieste sapind galerii in trunchiurile salciilor batrine, dar si in arini si plopi. Adultul sta pe salcii si flori. In toata tara. Europa, Asia. 279 Croitorul albastru al fagului Rosalia alpina L. (Pl. 69) L = 2236 mm. Ultimele articole antenare cu smocuri de peri. In regiunile muntoase, pe fag, in V IX. Larvele se dezvolta in arborii slabiti, vlaguiti. In toata tara. Europa, vestul Asiei. 280 Gindacul rosu al plopului Melasoma populi L. (Pl. 69) L = 1012 mm. Cu 23 generatii pe an. Ierneaza ca adulti in litiera sau sol. Se hraneste cu frunze si virfuri de lujeri. Din oua ies larve care consuma frunze. Se impupeaza pe dosul acestora cu capul in jos. Adultii, dar mai ales larvele scheletizeaza frunzele, impiedica dezvoltarea plantelor. Din delta pina in zonele montane, pe plopi si salcii. Europa, Asia, nordul Africii. 281 Gindacul ulmului Galerucella lineola M. (Pl. 69) L = = 68 mm. Elitre paroase. Cu 23 generatii pe an. Adultii si larvele rod frunzele de ulm, mai rar de plop, determinind defolieri puternice, care slabesc copacii (si in care ulterior se pot instala carii). Se impupeaza cu capul in jos. Are ca dusmani pasarile insectivore, insectele rapitoare si parazite, ciupercile.

282 Gindacul arinului Agelastica alni L. (Pl. 69) L = 6 7 mm. Femelele depun cele 600900 oua pe dosul frunzelor, in pachete de cite 20 bucati. Larvele, ca si adultii, maninca frunzele, lasind numai nervurile. La sfirsitul lui VII coboara in sol si se impupeaza. Adultii apar in VIII si ierneaza in frunzar. Pe arin. Europa. 283 Cariul molidului Ips typographus L. (Pl. 69) L = 4,2 5,5 mm. Elitrele sint terminal cu marginea dubla. Cu 2 generatii pe an (in IV si VI). Masculul sapa in scoarta o gaura de intrare si o camera nuptiala. De aici 23 femele fecundate sapa galerii verticale, in care depun 20100 oua. Larvele isi sapa galerii proprii. Noii adulti perforeaza gauri proprii de iesire. Ei pot trai 20 luni, atacind molizii batrini (de 50100 ani), dar si pinul si laricele. Are multi dusmani. In toata tara. Europa. 284 Cotarul de toamna Erannis defoliaria Clerck (Pl. 69) A = 4050 mm. Variabilitate mare. Femela aptera. Zboara in XXII. Larvele se hranesc cu frunzele esentelor de foioase si cu pomi fructiferi. Extrem de comuna; in unii ani este un daunator periculos. Europa, Asia. 285 Tortrix viridana L. (Pl. 69) A = 2225 mm. Adultul in VVII. Noctuid, vine noaptea la lumina. Depune cca 60 oua. Larva se hraneste cu muguri si frunze de stejar. Cu multi dusmani. Specie comuna, daunator important in padurile de stejar. Europa, Asia Mica. 286 Omida paroasa a stejarului Lymantria dispar L. (Pl. 69) A = 2570 mm. Femela este mai mare. Adultii in VIIVIII. Femela depune 100800 (l 500) oua. Larvele pot provoca defolieri totale in padurile de stejar, dar ataca si alte plante lemnoase si ierboase (este polifaga). Are multi dusmani naturali. Specie comuna, daunatoare. In toata tara. Europa, Asia, America de Nord. 287 Mironosita, nona, omida paroasa a molidului Lymantria monacha L. (Pl. 69) A = 4050 mm. Zboara in VIIVIII, seara sau noaptea. Femela depune 100 300 oua. Cu o generatie pe an. Larvele, polifage, consuma frunze, fiind principalul daunator al padurilor de rasinoase. Pentru hranire, trec din pom in pom. La deal si munte, mai rar la ses. Europa, Asia. 288 Omida procesionara a stejarului Thaumatopoea proces-sionea L. (Pl. 69) A = 3236 mm. Adultii zboara in VIIVIII, in crepuscul sau noaptea. Omizile se hranesc cu frunze de stejar; ziua stau protejate in cuiburi de matase, din care seara pornesc spre ramurile cu frunze, pentru a se reintoarce dimineata la cuib. Cu peri iritanti chiar si pentru om. Drumul pe copaci si de la un copac la altul il fac in coloane nenumarate. Uneori se muta de la o padrre la alta, tot in coloane. T.a noi comuna, daunatoare in padurile de stejar din zonele de ses si deal. Europa. 289 Centra vinula L. (Pl. 69) A = 6570 mm. Cu 2 generatii pe an. Adultii zboara in VVI si VIIVIII. Larvele se hranesc cu frunze de plop si salcie. In toata tara. Europa si Asia.

290 Anthocaris cardamines L. (Pl. 70) A = 1830 mm. Adultii zboara in IIIV. Larva traieste pe crucifere. In toata tara, de la ses la munte. Europa si Asia. 291 Parnassius mnemosyne L. (Pl. 70) A = 4555 mm. Cu o singura generatie pe an. Adultii zboara in IVV la ses si in VIVII la deal si munte. Larva traieste pe Corydalis. Comuna de la malul marii pina pe munti. Europa, Asia Centrala. 292 Nymphdlis antiopa L. (Pl. 70) A = 6070 mm. Adultii zboara in VI si hiberneaza ca adult, pentru a zbura din nou primavara. Larva polifaga, se hraneste cu frunze de salcie, plop, ulm, mesteacan (chiar si cu fragi). In paduri si la liziere, la deal si munte, in toata tara. Europa, Asia, America. 293 Limenitis camilla L. (Pl. 70) A = 4252 mm. Adultii zboara in VI VII. Larva traieste pe Lonicera. La deal si munte. Europa, Asia temperata, pina in Japonia. Pe plop traieste L. populi. 294 Sfinxul de pin Hyloicus pinastri L. (Pl. 70) - A 70 85 mm. Cu o generatie pe an. Adultii zboara in VVIII. Ziua se odihneste pe trunchiurile de conifere, seara zboara pe flori dupa nectar, pe care il culege din zbor. Larva traieste pe conifere, frecventa la noi Ia deal si munte. Europa, Asia. 295 Mimas tiliae L. (Pl. 70) A = 6075 mm. Frumos colorat, cu o mare variabilitate. Cu 2 generatii pe an: in IIIIV si in VIIVIII. Adultul sta ziua pe trunchiurile copacilor (seamana cu o frunza cazuta) si zboara noaptea dupa nectar. Larva consuma frunze de tei, ulm, mai rar alun, mesteacan, stejar. De la cimpie la munte. Europa, Asia. 296 Fluture de seara cu ochi de paun Smerinthus ocellatus L. (Pl. 70) A = 7580 mm. Cu 2 generatii pe an: in V-VI si VII VIII. Zboara noaptea. Larva traieste pe plop, salcie, mesteacan, diferiti arbori fructiferi. Comun, in toata tara. Europa, Asia de vest, Asia Mica. 297 Macroglossum stellatarium L. (Pl. 70) A = 4252 mm. Cel mai comun sfingid de la noi. Cu 2 generatii pe an: prima primavara, a doua toamna tirziu. Numeroase exemplare pot hiberna ca adulti in locuri adapostite. Zboara ziua, suge nectar din zbor. Larva traieste pe Galium, Rubia, Stellaria. Din zona litoralului, pina in munti. Europa, Asia. Specie migratoare ce vine din sud. 298 Aglia tau L. (Pl. 70) A = 4988 mm. Adultul zboara in IVVI, prin padurile de foioase. Diurn, zboara pe timp frumos, intre orele 915; femela este nocturna. In repaus acest fluture tine aripile lipite, lasind sa se vada numai fata inferioara a aripilor posterioare, care este homocroma, asemanatoare unor frunze moarte. Larva traieste pe fag, stejar, carpen, mesteacan, tei etc. Relativ frecventa, indeosebi in zona fagului, dar poate cobori spre cimpie. Europa, vestul Asiei.

299 Catocala nupta L. (Pl. 70) A = 7075 mm. Adultii zboara noaptea, in VIIIX. Ziua sta pe scoarta arborilor, cu care se confunda. Larvele se dezvolta pe plop si salcie. Cea mai frecventa specie a acestui gen, comuna de la cimpie, pina la munte la altitudini de l 500 m. Europa, Asia. Pe stejar, paducel, porumbar, par si prun traieste C. fulminea, iar pe frasin si plop C. fraxini. 300 Rhabdophaga salicis Schrk. L. (Pl. 67) Femela depune pina la 130 oua pe lujerii tineri de Salix. Larvele patrund in tulpini, provocind aparitia unor gale (D = l cm, L = 4 cm) cu camere individuale. Deformeaza ramurile. Cu multi dusmani naturali. 301 Rhagio tringarius L. (Pl. 67) Musca comuna primavara, formeaza roiuri mici. Larvele se dezvolta in lemn putred. Zoofage sau saprofage. 302 Syrphus tricinctus Fallen (Pl. 67) L = 11 mm. Traieste pe flori de compozite, in pasuni, unde pindeste diferiti purici de plante, musculite, pe care le suge. Europa, Japonia. 303 Bibio marci L. (Pl. 67) L= 1113 mm. Zboara in III IV, ades in roiuri, pe vreme buna. Pe vreme rea sta sub frunze. Larvele cresc pe humus si gunoi; rod radacini fine. Cu multi dusmani naturali. 304 Stratyomis chameleon L. (Pl. 67) Musca putin activa, prin locuri umede, pe plante sau trunchiuri de arbori. Larve active, care consuma vegetale in descompunere, resturi organice. Respira cu un organ respirator situat la partea posterioara. Ierneaza ca larve. Se impupeaza in sol. INCRENGATURA VERTEBRATE (VERTEBRATA) CLASA AMFIBII (AMPHIBIA) 305 Salamizdra Salamandra salamandra L. (Pl. 74) L = 20 28 cm. Corp indesat, coada cilindrica. Median cu 2 siruri de orificii glandulare; pe laturi cu cite un sir de negi. Se reproduce primavara si vara, pe sol sau in apa mica, de obicei slab curgatoare. Metamorfoza dureaza 23 luni. Ovovivipar, depune 70 larve in apa mica. Traieste peste 20 ani. Se hraneste cu rime, limacsi, melci, insecte. Fara dusmani (datorita veninului produs de glandele din tegument). Animal nocturn, scoate un sunet ca un chitait de soarece. Fiind animal terestru, se ineaca in apa adinca. In vai umede, sub muschi, pietre, busteni umezi. In paduri. In Subcarpati si Podisul Transilvaniei, la altitudini de 400800 m. Rar apare si in pivnitele caselor de linga paduri. Europa temperata, nordul Africii, Asia Mica. 306 Brotacei Hyla arborea L. (Pl. 74) L = 5 cm. Pupila orizontala, timpan vizibil. Degetele cu discuri adezive, cu lichid lipicios. Masculul cu un sac vocal mare, din care scoate un sunet puternic ghek-ghek-ghek". Se reproduce in IIIIV, in balti. Larvele inoata foarte rapid. Metamorfoza dureaza pina in VIIVIII. Este singura broasca arbo-ricola din Europa. Se hraneste cu insecte zburatoare pe care le prinde cu

limba sa lipicioasa. Are multi dusmani printre pasari si serpi. Animal diurn. In toata tara, oriunde este apa si vegetatie arborescenta. Pe arbori, arbusti si in stuf. Europa, pina in Caucaz si Asia Mica. 307 Broasca rosie de munte Rana temporaria L. (Pl. 74) L = 68 cm. Corp masiv, cap rotunjit, picioarele posterioare relativ lungi. Pupila orizontala. Timpan bine vizibil. Masculul cu 2 saci vocali interni, laterali. Masculul emite un sunet ca un miriit slab. Se reproduce in IIIV (la munte pina in VII). Depune ponta in gramezi mari care plutesc la suprafata baltilor. Metamorfoza dureaza 23 luni. Se hraneste cu viermi, moluste, diferite artropode. Este vinata de serpi si pasari rapitoare. Face salturi scurte. Hiberneaza pe fundul riurilor. In padurile de altitudine (de la 6002 000 m), prin iarba si frunzare, pe linga ape, in care, daca este in pericol, sare. Europa, Asia temperata. 308 Guster Lacerta viridis Laur. (Pl. 74) L = 40 cm. Cea mai mare sopirla de la noi. Cap puternic, umflat la timple. Puii sint brun-roscati. Masculii se lupta Intre ei. Depune in VIVII cite 714 oua in galerii sapate in pamint, din care in VIII ies puii. Se hraneste cu diferite crustacee, insecte, paianjeni, chiar si cu sopirle mai mici. Are multi dusmani printre serpi, pasari rapitoare, mamifere. Hiberneaza in gauri adinci de l m, in IXV. Animal iubitor de caldura si soare. Se misca iute, se catara usor in arbori. In paduri rare de stejar cu subarboret, dar si in vii si pilcuri de padure, de stepa, pe pante de loess cu arbusti. In toata tara. Sudul Europei, Asia Mica. 309 Sarpe de sticla Anguis fragilis L. (Pl. 74) L = pina la 50 cm. Sopirla serpentiforma, apoda. Ochii cu pleoape mobile, solzii cu luciu de smalt. Reproducere in V; masculul imobilizeaza femela muscind-o de ceafa. Naste in VIIVIII cite 526 pui vii (L = 89 cm). Traieste si 46 ani. Se hraneste cu limacsi, rime, melci. Hiberneaza in gauri la radacina copacilor. Se misca lent; cind este prins nu musca, dar coada sa se rupe usor. Apare izolat, dimineata sau seara, pe ploaie, la liziera padurilor, in livezi, pasuni, sub pietre, busteni, sub capite de fin. In toate padurile. In toata tara (lipseste din Dobrogea). Europa, nordul Africii, Asia Mica. 310 Vipera, napirca Vipera berus L. (Pl. 74) L = 5080 cm T Corp scurt, indesat, bot turtit, coada scurta cu capat bont. Pe cap un V intors, sau un X. Pe spate cu o banda neagra in zig-zag. Apar ades indivizi melanici. Se reproduce in IVV. Masculul nu imobilizeaza femela la acuplare. Naste 518 pui in VIIIIX. Hiberneaza singura sau in ingramadiri de pina la 300 indivizi, in XIII (IV). Traieste 58 ani. Se hraneste cu mamifere (rozatoare si insectivore), sopirle, broaste brune. Are un venin puternic. Ucide prada muscind-o, apoi, cind nu mai misca.. o inghite de la cap. In zone umede la munte si dealuri, pina la altitudini de 2 500 m, la margini de paduri si poieni, taluzuri de drum si poteci, coaste stincoase cu vegetatie. Mai activa dimineata si seara. In zile reci si ploioase, activitatea redusa. Pe ambii versanti ai Carpatilor, in podisul Transilvaniei, in Crisana, in jurul Iasului. Europa, Asia. CLASA PASARI (AVES)

311 Vinturel rosu FaZco tinunculus L. (Pl. 71) L = 31 38 cm. La coltul gurii cu o mustata negricioasa. Cuibareste in IV in paduri, in cuiburi parasite de ciori si cotofene, in scorburi, pe stinci, in cladiri inalte din orase, ades in colonii. Cele 4 5 oua sint clocite 25 zile. Puii stau in cuib 4 saptamini. Pasare folositoare. Se hraneste cu soareci, insecte, rar cu pasari. Zbor linistit, poate bate repede din aripi, stind suspendat in aer pentru a-si cauta prada de pe sol. In paduri, orase, pe malul apelor, dar si in zonele montane, in stincarii. Strigat cli-cli-cli". Oaspete de vara (IIIXI) partial sedentar. Europa, Asia, Africa. 312 Sorecar comun Buteo buteo L. (Pl. 71) L = 4665 cm. Intre ochi si cioc, cu pene moi. Coada aproape dreapta, coloratie variabila. Cuibareste in paduri mici, in pomi inalti. Femela depune in V 3 oua pe care le clocesc ambii parinti timp de 30 zile. Puii stau in cuib 40 50 zile. Animal folositor: se hraneste indeosebi cu rozatoare, mai rar cu pasari, reptile, insecte mai mari. Cauta hrana in luminisuri, pe intinsuri. Prefera sa stea in pomi inalti. Strigat hlach". Sedentar, dar si de pasaj, comun in paduri colinare, indeosebi in Transilvania si Dobrogea. Europa, Asia. 313 Cocos de munte Tetrao urogallus L. (Pl. 71) L mascul = 85100 cm, Lfemela 6070 cm. Cu dimorfism sexual accentuat. Animal poligam. In perioada imperecherii are loc o parada nuptiala, cind cocosii cinta. Cuib pe sol, la baza arborilor, captusit cu resturi vegetale. Femela depune in V cite 58 oua pe care le cloceste timp de 24 zile de la depunerea ultimului ou. Puii ies concomitent si pot alerga sa-si caute hrana din prima zi (sub conducerea mamei lor). Se hraneste cu larve, omizi, plante, fructe. Striga bac-bac-bac". Relict glaciar, sedentara la noi, in padurile de conifere de altitudine medie si mare, de-a lungul intregului lant carpatic. Femela este OCROTITA DE LEGE, masculul se vineaza. In nordul Angliei, Europa centrala si nordica, Asia temperata (pina la Sahalin). 314 Fazan Phaseanus colchicus L. (Pl. 71) Lmascui = 75 90 cm, Lfemeia = 5065 cm. Pasare poligama, cu o coloratie foarte variabila, cu dimorfism sexual. Cuibareste in VVI pe sol, in vegetatie. Cuibul adaposteste 610 oua ce sint clocite de femela 27 zile. Puii pleaca dupa mama imediat ce s-au uscat. Are peste 30 rase ce se pot incrucisa intre ele. In prezent este inmultit in captivitate, apoi este lasat liber. Se hraneste cu bucati de plante, seminte, fructe de padure, insecte., viermi, melci, pe care le culege dimineata si seara (ziua sta prin desisuri, in semanaturi, noaptea in padure). Striga go-coc". Doarme in copaci (cocosii mai sus, femelele mai jos). Se ascunde de dusmani, dar la nevoie fuge pe jos foarte iute, sau zboara brusc, zgomotos si iute. Este vinat pentru carnea sa gustoasa. La noi a fost aclimatizat si s-a adaptat bine. Sedentara, in paduri de foioase, mai ales la ses si deal, in paduri rare, linga terenuri arabile si ape. In toata tara. Originar din Asia (India, China), acum colonizat in toata emisfera nordica. 31.5 Sitar Scolopax rusticola L. (Pl. 71) L = 3436 cm. Cuibareste la radacina copacilor, intr-o gropita captusita cu frunze uscate. Depune 4 oua ascutite la virf, pe care femela le cloceste 22 zile. Puii stau in cuib citeva ore. In unii ani poate scoate doua rinduri de pui. Nocturn. Se hraneste cu insecte, viermi, melci. Strigat orrrt-orrt" sau tsivik"'. Zbor iute, in zig-zag. Cauta cu ciocul viermi in sol umed, care ramine in urma

sa ciuruit ca o sita. In paduri de foioase si amestec, linga ape, in zavoaie. Cautata de vinatori pentru carnea sa foarte gustoasa. Pasare de pasaj si oaspete de vara (IIIV si IX XI), rar pina la altitudini de l 400 m. Iarna ramine rareori. Europa, Asia (pina in Japonia). 316 Turturica Streptopelia turtur (L.) (Pl. 71) L = 2630 Cuib simplu, ca o platforma rara, din crengi, in copaci la inaltimi de l 7 m. Depune de 2 ori pe an cite 2 oua pe care le cloceste 1315 zile. Puii stau in cuib 18 zile. Pasare de zi, se hraneste cu diferite seminte,, melci, fructe de padure si livezi. Strigat turr-turr". In paduri la ses si deal, in plantatii de salcim si parcuri. Cautata de vinatori. Oaspete de vara (IVIX). Europa, Asia centrala si de est, Africa de Nord. Ierneaza in Africa la nord de ecuator. 317 Buha Bubo bubo L. (Pl. 71) H = 6273 cm, A = 160 170 cm. Corp acoperit cu un penaj mare, lax; pe cap cu 2 smocuri depene asemanatoare unor sprincene. Aripi mari, late. Cuibareste in III IV in scorburi, crapaturi de stinci sau in cuiburile altor rapitoare mari. Cele 24 oua le cloceste 3336 zile. Puii stau in cuib cca 2 luni. Se hraneste cu soareci, iepuri, pasari, insecte. Vineaza numai noaptea, zburind la distante de 15 km de cuib. Strigat uhuhu-u-uhuhu" lugubru. Sedentara, sta in zavoaiele Dunarii, in paduri, prin stincarii. Rara. OCROTITA DE LEGE. Europa temperata, Asia, Africa de Nord. 318 Cuc Cuculus canorus L. (Pl. 71) L =3140 cm. Nu isi face cuib, nu cloceste si nu isi ingrijeste puii. Femela depune cite un ou in cuiburile altor pasari (are preferinte pentru cuiburile anumitor specii). Din V pina in VII depune cca 1220 oua mici, de culoare variata. Puiul iese dupa 12,5 zile, creste foarte repede, aruncind din cuibul gazda restul oualor si puii mamei adoptive. El ramine in cuib 2122 zile si este foarte lacom si galagios. Se hraneste cu insecte, omizi (este printre putinele pasari care maninca omizile paroase), paianjeni. Strigat cu-cuu". Oaspete de vara (IVIX), comun in toate padurile colinare si de munte, in zavoaie, parcuri si vii. Europa, Asia, Africa. Ierneaza la sud de Sahara si in sudul Asiei. 319 Dumbraveanca Coracias garrulus L. (Pl. 72) L = 30 34 cm. La jumatatea lui V isi face un cuib in scorburi inalte sau in gauri sapate in maluri (linga ape mari), pe care le tapeteaza cu iarba, puf si pene. Cele 46 oua sint clocite 1819 zile de ambii parinti. Puii stau in cuib 2630 zile. Se hraneste cu insecte, la nevoie si cu alte nevertebrate (pe care le vineaza mai ales din zbor), dar consuma si soareci, fructe. Strigat rak-rak". Sta in locuri inalte. In zavoaie, paduri cu luminisuri. Oaspete de vara (VIX). In zonele inalte este mai mult de pasaj. Frecventa in toata tara. Europa, vestul Asiei, Africa de Nord. Ierneaza in Africa si nord-vestul Asiei. 320 Pupaza Upupa epops L. (Pl. 72) L = 2545 cm. Cu un evantai de pene pe cap. Cuibareste in VVI in scorburi de copac sau in gauri in zid. Femela depune 6 oua pe care le cloceste 18 zile. Puii stau in cuib 2427 zile; ei se apara improscind secretia urit mirositoare a unei glande situate deasupra cozii. Se hraneste cu insecte, viermi, melci, pe care ii arunca in aer, apoi ii inghite. Pasare folositoare. Strigat

upupupup". Surprinsa, in caz de primejdie, se lipeste de sol, stind nemiscata. In pajisti, pe linga paduri, in parcuri, raristi, in copacii din apropierea apelor. Oaspete de vara (III X), comun la noi. Europa de sud si est, Africa, Asia. Ierneaza in zona ecuatoriala a Africii, India, in sudul Marii Caspice. 321 Ciocanitoare pestrita mare Dendrocopus major L. (Pl. 72) L == 23 26 cm. Cuib sapat In tulpina arborilor, la inaltimi de 3 10 m. Cele 47 oua sint clocite 16 zile. Puii ramin in scorbura 20 zile. Consuma larvele insectelor daunatoare, dupa care sapa cu ciocul in lemnul arborilor. Strigat ghi-ghi-ghi". Cea mai comuna ciocanitoare de la noi. In mai toate padurile de ses si deal, dar vine si in localitati, in parcuri si gradini. Sedentara. Europa, Africa de Nord, Asia (pina in Japonia). 322 Grangur Oriolus oriolus L. (Pl. 72) L = 2124 cm. Cu dimorfism sexual. Cuib ca un hamac fixat la furca dintre 2 crengi inalte; este tesut din fire de ata, lina, fibre vegetale, hirtii etc. La sfirsitul lui V femela depune 34 oua pe care le cloceste 1415 zile. Daca ponta este distrusa, poate depune inca o data sau de 2 ori alte oua. Se hraneste cu adulti si larve de insecte, paianjeni si melci, dar si cu fructe. Scoate un fluierat tipic din-din-hliu", mai ales primavara. Oaspete de vara (IVX), in paduri de ses si deal, in parcuri si gradini. Europa, Africa de Nord, Asia. 323 Gaita Garrulus glandarius L. (Pl. 72) L = 3436 cm. Cuib in crengi, captusit cu lina, fixat in copaci la inaltimi de 27 m. Femela cloceste in IV cite 5 6 oua timp de 16 zile. Puii stau in cuib 20 zile. Se hraneste cu animale mici, pui de pasari, resturi de plante si animale stricatoare. Are un glas neplacut, dar poate imita glasul diferitelor pasari si mamifere. Sedentara, frecventa, in paduri, de la ses pina la 2 000 m altitudine. Iarna vin la noi multe exemplare de pasaj. Europa, Asia, Africa de nord-vest. 324 Pitigoi mare Porus major L. (Pl. 72) L = 1316 cm. Cel mai mare pitigoi de la noi. Cuibareste pe la sfirsitul lui III in scorburi mici, in gauri din ziduri sau maluri, in tevile gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Pe un pat de muschi pune par, pene, puf sau lina; depune 912 oua pe care mama le cloceste 1314 zile. Puii parasesc cuibul dupa 1820 zile. Scoate 2 rinduri de pui pe an. Se hraneste cu insecte, pe care le cauta pe scoarta copacilor; iarna cu seminte. Strigat tinti-vi" sau pink-pink". Sedentar. Comun de la cimpie la munte, in paduri, gradini, parcuri si livezi. Europa, Asia, Africa de Nord. 325 Ticlean Sitta europea L. (Pl. 72) L = 1315 cm. Cuibareste in scorburi sau gauri in zid, la inaltimi de peste 2 m, sau in cuiburi parasite de ciocanitori (la care micsoreaza gura cuibului cu namol lipit pe margini). Femela depune 610 oua pe frunze sau surcele si le cloceste 1415 zile. Puii stau in cuib 24 zile. Se hraneste cu insecte si paianjeni, pe care ii cauta in crapaturile scoartei copacilor, sarind si stind ades cu capul in jos; iarna maninca seminte, ghinda, alune. Strigat puternic tiuh-tiuh" sau sit-sit". Sedentar, comun in paduri de foioase si amestec, parcuri. Europa, Asia. 326 Ochiul boului Troglodytes troglodytes L. (Pl. 72) L = = 9,511 cm. Solitar. Masculul construieste la jumatatea lui IV mai multe cuiburi sferice, dintre care

femela va alege unul, pe care il va captusi cu frunze. El se afla linga sol, la 12 m inaltime, este din muschi, frunze si iarba uscata. Masculul este poligam. Femela depune de 2 ori pe an cite 46 oua, pe care le cloceste 1415 zile. Puii ramin in cuib 1617 zile. Se hraneste cu insecte pe care le cauta prin tufisuri. Strigat tit-tit-tit". Sedentar. Comun in toate padurile de conifere, pina in golul alpin. Iarna coboara la cimpie si in parcuri. Europa, Asia, America, Africa de Nord. 327 Macaleandru, gusa rosie Erithacus rubecula L. (Pl. 73) L = 15 cm. Cuib in gauri, din muschi, in interior captusit cu par de cal. Femela depune in IV si V cite 56 oua pe care le cloceste 1214 zile. Puii sint hraniti de ambii parinti. Vara consuma insecte, iarna fructe de padure. Cinta zic" sau ,,tsii". Sedentara, comuna in paduri de foioase, la deal; iarna vine spre ses si in localitati. Europa, Asia Mica, vestul Siberiei. 328 Mierla Turdus merula L. (Pl. 73) L = 2428 cm. Dimorfism sexual. Cuibul linga sol, in tufisuri, boschete, in pomi, pe ziduri; este rotund la exterior, din ierburi uscate si muschi, toate lipite cu namol. La interior este captusit cu fin marunt. Femela depune 45 oua, pe care le cloceste 1314 zile. Poate creste 23 rinduri de pui pe an, folosind acelasi cuib. Se hraneste cu insecte, viermi, melci, frunze. Fluiera frumos. Sedentara, comuna in parcuri si zavoaie, din delta pina in golul alpin. Iarna vine in localitati. Europa. 329 Silvie cu cap negru Sylvia atricapilla L. (Pl. 73) L = = 1415 cm. Cuibareste in VVI prin paduri si parcuri, in copaci la inaltimi de cca 3 m. Cuibul este ca un cosulet alcatuit la exterior din iarba uscata si coconi de fluturi, iar la interior este captusit cu putregai de lemn si par. Cele 45 oua sint clocite 13 zile. Puii stau in cuib 11 12 zile. Se hraneste vara cu insecte, toamna cu fructe de padure. Striga tze-tze", cu un fluierat inalt, intrerupt, melodios. Oaspete de vara (IV X). Frecvent in paduri, de la ses la munte, in gradini si parcuri. Europa, Asia, Africa. Ierneaza in Africa. 330 Privighetoare roscata Luscinia megarhynchos Brehm (Pl. 73) L = 20 cm. In V isi face un cuib ascuns, din iarba uscata, captusita cu iarba fina, par si pene, pe care il construieste intre urzici, maracini, adesea chiar si pe pamint. Cloceste o data pe an. Cele 57 oua sint clocite de femela 1314 zile. Puii stau in cuib 1112 zile. Consuma insecte, paianjeni, viermi. In perioada de reproducere masculii cinta foarte frumos (cel mai mare cintaret de la noi), mai ales noaptea. Oaspete de vara (IVIX); iarna migreaza in Africa ecuatoriala. La marginea padurilor de foioase sau de amestec, linga riuri sau balti, dar si in parcuri si gradini. In toata tara. Europa sudica si temperata. 331 Sfrincioc rosietic, sfrincioc berbecel Lanius collurio L. (Pl. 73) L= 17,520 cm. Cuibareste la sfirsitul lui V in tufisuri spinoase, la l2 m de la pamint. Cuib mare, bine vizibil, din iarba uscata, captusit cu fire de par si lina. Femela depune 5 6 oua pe care le cloceste 15 zile. Puii stau in cuib 23 saptamini. Prinde mai ales insecte, dar si pui de pasari sau soareci, pe care ii consuma imediat, sau ii infige in spini in jurul cuibului, ca rezerva de hrana. Cintec ca un fel de ghec-ghec", dar poate imita alte pasari. Oaspete de vara (IVX), frecvent de la malul marii, pina pe munti, in maracinisuri din cimpii, parcuri, paduri si gradini. Europa, Asia, Africa (iarna).

332 Cinteza Fringilla coelebs L. (Pl. 73) L = 1417 cm. Cuib din muschi tesut cu fire, decorat cu licheni, situat linga trunchiul arborilor. Femela depune 4 6 oua pe care le cloceste 12 zile. Puii stau in cuib 14-15 zile. Se hraneste cu insecte, seminte, fructe de padure. Strigat pinc-pinc"; cinta frumos. Sedentara sau partial migratoare, comuna in toata tara, de la cimpie pina pe munti, in toate tipurile de paduri, in livezi, gradini, parcuri. In Europa, vestul Asiei, Africa de Nord. 333 Forfecuta Loxia curvirostra L. (Pl. 73) L = 16,5 18,5 cm. Cu dimorfism sexual. Poate cuibari vara si iarna. Cuib mare, la 3 m inaltime, la baza din crengute, apoi din ierburi uscate si captusit interior cu iarba fina, par si pene. Femela cloceste cele 4 oua timp de 1213 zile. Puii ramin in cuib 24 zile. Consuma numai seminte de conifere, pe care le scoate din conuri cu ciocul sau adaptat special la acest fel de hrana. Se poate agata de craci cu ciocul, la fel ca papagalii. Strigat ghil-ghil". Sedentara, frecventa in padurile de conifere din Carpati; apare ades iarna in parcurile oraselor. Europa, Asia, America de Nord. 334 Mugurar Pyrrhula pyrrhula L. (Pl. 73) L = 1419 cm. Cu dimorfism sexual. Cuibareste la sfirsitul lui IV. Cuib in copaci la 2 m inaltime, pe o platforma din crengute, pe care pune ierburi uscate; este captusit cu lemn putred si fire de par. Cloceste cele 5 oua 13 zile. Puii stau aici 1216 zile. Se hraneste cu seminte,'iarba, fructe, insecte. Sedentar, in paduri pina la altitudini de l 200'm, mai ales paduri de conifere. Europa, vestul Asiei, Africa de Nord. CLASA MAMIFERE (MAMMALIA) 335 Soarece de padure Sylvaemus sylvaticus L. (Pl. 75) L = 8H cm, G = 1428 g. Putin mai mare decit soarecele de casa. Foarte prolific (cu 34 generatii a 4 12 pui pe an). In anii favorabili se inmulteste devenind daunator. Se hraneste cu boabe de cereale, seminte, fructe. Toamna face rezerve. Sapa in sol galerii scurte. La margini de padure, in raristi, finete, pe terenuri cultivate, maracinisuri, in gradini. Toamna intra in grajduri, pivnite, sure. Comun, de la ses pina la 800 m altitudine. Europa. 336 Veverita Sciurus vulgaris L. (Pl. 75) L = 1928 cm, G = 250335 g. Picioarele din fata mai scurte, cu talpa mare si ghiare puternice. Urechi cu smocuri, mustati negre, lungi; ochi mari, iscoditori. Coada lunga, stufoasa, cafeniu-inchisa sau roscata. Naste anual 35 (38) pui in cuiburi aflate in scorburi, sau la bifurcatia crengilor (atunci are cuib sferic, cu mai multe iesiri). Poate trai 810 ani. Animal diurn, consuma seminte din conurile de brad, fructe de padure, ciuperci, ghinda, alune, dar si oua de pasari si pui mici. In lipsa de hrana face migratii mici. Face provizii de hrana pentru iarna. Are ca dusmani jderul, pisica salbatica, unele pasari rapitoare. Nesociabila, foarte vigilenta, mereu in miscare, sare usor prin copaci. Scoate tipete ca un sughit. In toate padurile de foioase si rasinoase, in parcurile oraselor. Pina in golul alpin. Europa, Asia temperata. 337 Pisica salbatica Felis catus L. (Pl. 74) L == 5080 cm, G = 510 kg. Ca o pisica domestica, dar cu coada egal de groasa, cu par bogat, stufos, cu smocuri

de par intre pernitele degetelor. Naste in scorburi de copaci sau in crapaturi de stinca o data pe an 36 pisoi. Poate trai 15 ani. Animal de amurg, carnivor, consuma rozatoare mici, iepuri, pasari. Ataca brusc, prin surprindere, dupa ce se apropie cu siretenie de prada, pe care o musca de git. Pisicile batrine ataca si iezii de caprioara. Niciodata nu urmareste prada care ii scapa. Miauna, toarce, scuipa, tipa, zgirie scoarta copacilor. Blana frumoasa, calduroasa. Din delta pina la altitudini de l 200 m. In peninsula Iberica, Scotia, centrul Europei, insulele Mediteranei. 338 Ris Lynx lynx L. (Pl. 74) L = 70150 cm, G = 15 58 kg. Trup indesat, picioare lungi, foarte musculoase, labe mari (cele anterioare cu 5 degete, cele posterioare cu 4), ghiare retractile, ascutite, lungi de 4 cm. Coada scurta, egal de groasa. Pe virful urechilor cu un smoc de peri, cu favoriti pe maxilarele superioare. Se imperecheaza in IIIV. Femela naste 24 pui in locuri ascunse, sub colturi de stinca, arbori cazuti, scorburi. Poate trai 18 ani. Carnivor activ, de crepuscul; ataca prada prin surprindere, dupa o pinda indelungata. Poate sari si de la 6 m. Vineaza cerbi, caprioare, iepuri, pasari, diferite rozatoare; la nevoie consuma si hoituri. Maninca preferential organele bogate in singe (ficat, inima, plamini); isi ingroapa prada pe care nu o poate termina. Extrem de agil, cu vazul foarte bine dezvoltat. Singurul sau dusman este omul. Cu mers neauzit. Solitar. Poate fi domesticit. Nu sufera pisicile, pe care le stirpeste. Strigat ca un urlet ragusit, plingator. Zgomotele nu-l deranjeaza; poate sta pe linga drumuri, pe care uneori le foloseste. Nu-i este frica de apa. Blana valoroasa. Nu este primejdios pentru om. In paduri de conifere, pina in golul alpin. Palearctic. Acum in regresie. 339 _ Viezure, bursuc Meles meles L. (Pl. 74) L = 6075 cm, G = 1225 kg. Animal de vizuina, cu corpul si picioarele anterioare adaptate la sapat in subteran. Blana cu peri lungi, aspri, luciosi. Urechi si ochi mici. Sub coada cu glande urit mirositoare. Paseste pe toata talpa. Are 35 pui pe an; traieste pina la 15 ani. Omnivor, nocturn. Consuma rime, larve de insecte, melci, struguri, fructe, jir, porumb, cartofi, ciuperci, fructe de padure, oua de pasari, broaste. Animal morocanos, singuratic, precaut, retras, extrem de curat, isi face o vizuina ca o mica cetate subpaminteana. Vara iese la soare sa se odihneasca. Nu hiberneaza, ci doarme ca ursul, isi face rezerve pentru iarna. Cind este atacat, lupta curajos. Miros si auz bune, vaz slab. Comun, de la ses la munte, mai ales in zona de dealuri, in paduri, linga culturi. Europa. 340 Hermelina Mustela erminea L. (Pl. 74) L = 2230 cm, G = 150 300 g. Corp aproape cilindric, cap gros, ascutit, terminat cu o gura mare. Urechi mici, ochi negri, vioi. Picioarele din spate mai lungi. Coada terminal cu un ciucure negru. Sub coada cu 2 glande urit mirositoare. Limba cu un santulet prin care poate soarbe ouale. Cu haina de vara si iarna diferite. Naste 57 pui (exceptional 13) in galerii sapate in pamint. Traieste sub 10 ani. Mare consumator de rozatoare, dar si de pasari (uneori chiar fazani), pesti, broaste, pui de iepuri, oua. Ucide taind cu dintii arterele gitului. Foarte iute, agil, crepuscular si nocturn, duce o viata ascunsa. Evita asezarile omenesti; traieste in padurile cu poieni si tufisuri. Este vinat pentru blana sa. Numeros, de la limita superioara a padurii, pina in Delta. Europa, Asia. Asemanatoare este nevastuica Mustela nivalis L.,

care este tot numeroasa, asemanatoare, dar se apropie de casa omului, stind ascunsa prin magazii, paie, sub crengi sau glugi de porumb. 341 Lup Canis lupus L. (Pl. 75) L =110140 cm, G = 3050 kg. Asemanator unui ciine; corp cu picioare mai lungi, git mai scurt. Culoarea variaza cu anotimpul si latitudinea. Se imperecheaza in XIIII. Dupa 2 luni naste 46 (rar 12) pui, in ripe impadurite, la loc ferit. Poate trai 1315 ani. Ataca de la cerb si cal, pina la capre, porci, oi, ciini si mistreti, iepuri, soareci, gindaci; consuma chiar cadavre. Constituie un element regulator important al naturii, distrugind cadavrele, animalele bolnave si slabe, pe cele degenerate. Urmareste prada care-i scapa. Nu are dusmani in afara de om. Poate turba. Iarna se aduna in haite. Nu ataca si nu maninca oameni. Rezistent (poate parcurge intr-o noapte si 40 km), cu toate simturile bine dezvoltate. Nu sufera steguletele si zgomotele stridente, puternice. Are pina la 10 feluri diferite de strigate. In toata tara, din Delta, pina in golul alpin. Europa (a ramas doar in Spania, Scandinavia si estul Europei). 342 Vulpe Vulpes vulpes L. (Pl. 75) L = 6090 cm, G = 612 kg. Blana cu coloratie diferita vara si iarna, coada cu ciucure alb, cu glande anale urit mirositoare si cu o glanda deasupra cozii care secreta o materie viscoasa cu miros de iris sau de violete. Se imperecheaza in III; dupa cca 2 luni naste 36 pui. Poate trai pina la 12 ani. Carnivor, consuma cu predilectie rozatoare, iepuri, oua, pasari salbatice si domestice, insecte, hoituri, dar si fructe de livada si padure, struguri. Are ca dusmani lupii si risii. Pasaretul, indeosebi cotofenele si gaitele o urmaresc si o dau de gol. Vineaza pe teritorii de 510 km in jurul vizuinii (care se afla intr-o viroaga, groapa, intr-un mal lutos sau nisipos). Vizuinile se transmit din generatie in generatie si sint mereu marite, atingind 5060 m lungime. Ele sint constituite din galerii etajate si au mai multe iesiri. Cu simturi bine dezvoltate (indeosebi auzul). Animal mai mult folositor decit daunator caci distruge soarecii. Poate transmite turbarea. Comuna, din Delta pina in golul alpin, in paduri, pe cimp deschis sau In zone de balti. Holarctica. 343 Urs Ursus arctos L. (Pl. 75) L = 170250 cm, G = 100400 kg. Ochi, urechi si coada mici; picioare destul de scurte; calca pe toata laba. Buze mobile. Se imperecheaza in IVVI; dupa 78 luni ursoaica fata 12 (rar 3) pui. Traieste 3040 ani. Desi face parte dintre carnivore, este un animal omnivor, maninca de toate, predominind vegetalele (jir, ghinda, ciuperci, fructe de padure sau din livezi, porumb), miere, cadavre de soareci, insecte, mai rar oi, cai, cornute. Ataca omul numai cind este ranit sau cind puii ii sint in pericol, altfel fuge. Iarna o petrece in stare de somnolenta (nu hiberneaza), putind iesi imediat in caz de pericol. Are un mers domol, se catara sau inoata daca este nevoie. Cu miros si auz ascutite, vaz slab. Foarte puternic. In tot lantul carpatic, in paduri de fag, de amestec sau de rasinoase, la altitudini de 500 2 500 m. In Europa de Est si Pirinei, Alpii Dinarici, Asia. 344 Mistret Sus scrofa L. (Pl. 75) L = 1,22 m, G = pina la 350 kg. Trup puternic, git scurt, cap terminat cu un disc foarte mobil cu care rima. Caninii cu crestere continua, ies dintre buze si formeaza o arma puternica. Ochii in orbite adinci. Urechi rotunjite, cu smocuri de par; coada sta dreapta. Par de mai multe feluri, cu orientari diferite pe corp. Se imperecheaza in XIIII; dupa 18 saptamini naste 410 purcei, intr-

o groapa, care au o blana cafenie cu dungi galbui. Traieste pina la 30 ani. Animal de noapte, omnivor, daunator culturilor agricole (de porumb, cartofi, ovaz), consuma ferigi, radacini, rizomi, bulbi, ciuperci, ghinda, jir, dar si soareci, melci, serpi, sopirle, pasarele, pui de iepuri, insecte si chiar hoituri. Este atacat de om, lupi si ursi. In iernile grele poate muri de foame. Cind este ranit sau la mare nevoie, ca sa scape, ataca si omul, lovind lateral si in sus. Cu auz si miros foarte bune; vazul este slab. Sta in ciurde; nu este legat de un anumit loc; se deplaseaza in functie de hrana si adapost. Din Delta pina in padurile montane (mai numeros in cele de stejar si fag, din zona de deal). Europa., sud-estul Asiei. 345 Cerb Cervus elaphus L. (Pl. 75) L = 1,62,5 m. H = 1,21,5 m, G = 130350 kg. Numai taurul are coarne (cu L 1,30 m si G = 15 kg). Nas golas, totdeauna umed; sub ochi cu o groapa lacrimala. In jurul vertebrelor cozii cu o glanda mare, bruna-verzuie. Colorit diferit vara si iarna. Coarnele formatii ale osului frontal, sint lepadate in fiecare an In IIIII, apoi cresc din nou timp de 100120 zile. Se imperecheaza in IXX (perioada de bocanit a cerbilor). In VVI ciuta naste l2 vitei cu coloratie monocroma (roscata, cu pete albe). Traieste 20 ani. Ierbivor de cird, paste iarba, frunze, maninca lujerii copacilor, ghinda, porumb, distruge ovaz, cartofi, sfecla. Are ca dusmani omul, lupul, mai rar risul. Este secerat de boli ca febra aftoasa, antrax, galbeaza si strechii. Cu simturi ascutite (mai ales auzul si mirosul). Traieste pe arealuri restrinse de 510 km2. Animal de amurg si noapte-Sta in ciurde mici (iarna mai mari), conduse de femele mai virstnice. Se scalda cu mare placere in locuri mlastinoase. In Carpati. Element central european. Alte animale care pot fi intilnite in acest mediu de viata sint cele care sint descrise la numerele 127, 135, 146, H83, 188, 216, 229, 231, 239, 243, 252, 254, 255, 258, 261, 262, 263, 266, 268, 269, 270, 272, 273, 274, 275, 276, 277, 279, 282, 283, 284, 285, 286, 290, 293, 296, 297, 305, 347.. 349, 351, 352, 354, 355, 356, 357, 359, 361, 363, 373, 374, 379, 382, 385, 386, 388, 400, 401, 407, 409, 410, 413, 414, 415, 416, 417, 420, 422, 423,. 425, 432, 433, 442, 443, 445, 446, 448, 451, 452, 454, 455, 457, 461, 464, 465, 466, 467, 468, 470, 471, 472, 486, 488, 489, 495, 496, 497, 498, 499, 500, 501, 503 si 506.

4. CULMILE MUNTILOR Culmile muntilor se intind deasupra limitei superioare a padurilor <peste l 370 m). Ele ocupa in Carpatii romanesti o suprafata de cca 2 000 km 2 si prezinta o distributie insulara: in muntii Maramuresului, Rodnei, Calimani, Birgaului, Bistritei, Ceahlau, Penteleu, Ciucas, Baiu, Bucegi. Fagaras, Semenic, Paring, Godeanu, Retezat si Tarcu, in Muntii Apuseni (Muntele Mare, Vladeasa, Cucurbata). Clima este aspra; temperatura medie anuala de 0C, aerul este rarefiat, presiunea atmosferica de 560650 mm, bat vinturi aproape permanent (indeosebi din vest si nord-vest), umiditate ridicata, norii si ceata acopera muntele cca 250300 zile pe an, iar zapezile dureaza 150175 zile. Pe culmile muntilor se disting doua etaje de vegetatie: 1 Etajul subalpin se intinde intre limita inferioara a etajului alpin si cea superioara a padurilor incheiate. Tufarisurile ocupa suprafete intinse. Intre ele se afla raristi de arbori si pasuni alpine de pirusca, iarba vintului, firuta si teposica. Principalii arbusti sint jneapanul, aninul de munte, smirdarul, afinul si merisorul. Pot urca in exemplare izolate molidul, laricele si zimbrul. Jnepenisurile constituie asociatia vegetala predominanta. Incendierea si taierea arboretului din acest etaj au dus la restringerea tufarisurilor si raristilor subalpine, la dezvoltarea afinului si merisorului, la dezvoltarea pajistilor secundare de graminee intelenitoare (cu rol important in economia pastorala). O structura mai aparte, specifica o au flora si vegetatia brinelor si cea a mlastinilor. 2 Etajul alpin ocupa suprafete mici, intre limita superioara a jneapanului (l 8502 000 m) si virful muntilor. Vegetatia este reprezentata de tufarisuri scunde si ierburi grupate in pernite dese, care alcatuiesc pajistile de coarna, pirusca si rugina. Ea acopera culmile, podisurile si coastele golase. In locuri mai adapostite cresc salcii pitice. Arborii lipsesc. Lichenii au o larga dezvoltare, indeosebi pe substratul pietros. Conditiile aspre de viata fac ca aici sa traiasca o flora si o fauna specifica. Plantele se grupeaza in tufarisuri, rozete sau pernite, stau cit mai aproape de sol, poseda parti subterane bine dezvoltate, au perioade de vegetatie scurte, de 23 luni. Vinturile puternice fac ca arborii si arbustii sa fie deformati indoiti in directia in care bate vintul, luind forma de steag. Animalele sint rare; ele pot trai la temperaturi scazute si au dimensiuni mai reduse. Datorita rarefierii aerului, singele vertebratelor contine cantitati mai mari de hematii. Nevertebratele se feresc de vinturile puternice traind in locuri adapostite: la nivelul solului, sub tufe, in vegetatie. Penajul si parul vertebratelor sint dese. Datorita umiditatii, apar forme melanice (de culoare intunecata). Durata scurta a verii alpine face ca animalele care hiberneaza sa aiba perioade scurte de viata activa, cele care nu hiberneaza traiesc pe suprafata zapezii, sau linga sol, in spatiile ramase libere sub zapada, ori coboara in padurile de sub zona alpina. Datorita discontinuitatii arealelor specifice, multe plante si animale traiesc izolat si tind sa evolueze pe cai proprii, ceea ce face ca numarul formelor endemice sa fie mare.

Predomina relicvele glaciare (formele ramase pe culmile muntilor la retragerea ghetarilor care au acoperit o buna parte a Europei in cuaternar (Pl. 76). A. PLANTE LICHENI (FILUM LICHENES) 338 Lichen de piatra Rhizocarpon geograficum (L.) D.C. (Pl. 77) Tal crustos, compartimentat, aspru, subtire. Apoteci colturoase, netede, cu o margine subtire, neagra. In fiecare asca sint 8 spori, diferiti ca forma, negriciosi. Pe blocuri de piatra silicioasa sau calcaroasa, pe munti. 339 Muschi de munte, muschi de piatra Cetraria islandica (L.) Ach. (Pl. 77) H = 1215 cm. Tal ca o tufa mica, erecta, cu lobii mari, rasuciti, prevazuti pe margine cu cili grosi si rigizi (spinosi). Fata superioara lucioasa, bruna, verde-brunie, cenusie-bruna, verde-cenusie sau bruna pina la bruna-neagra. Fata inferioara de culoare mai deschisa, cu multe pete albe, nedelimitate precis. La insertia pe substrat talul este rosietic. Apotecile (D = 28 mm) sint terminale. Contine multa liche-nina (un polizaharid). In tinuturile nordice este folosit ca hrana pentru om, animale si pentru prepararea zaharului. Utilizat in combaterea insuficientei pancreatice, bronsitei, laringitei, traheitei, eliminarea starilor de voma la gravide, sporirea apetitului. In zonele alpina si subalpina, pe stinci si platouri inalte, expuse vintului, uneori in jnepenisuri. In Islanda si Alpi. 340 Lichenul renilor Cladonia rangifera (L.) Web. (Pl. 77) Hpodett - '12 20 cm, netezi, cenusii, albi-cenusii, cenusii-albastrui pina la cenusii negriciosi. In partea superioara ei dau nastere citorva ramuri mai groase, pe care apar cite 612 ramificatii subtiri, seriate, cilindrice, toate curbate in jos in aceeasi directie. Virfurile ramificatiilor sint bru-nificate. Apotecile sint terminale, hemisferice, amarui. Contine mult acid usnic, un antibiotic cu spectru foarte larg. Din acest lichen se prepara o pomada ce este folosita in tratarea arsurilor externe si a plagilor superficiale, avind o actiune mai mare decit penicilina. In etajele alpin si montan, la altitudini de l 3002 500 m, fixati pe sol, printre muschi. In zonele arctice si alpine (in tundra este hrana pentru reni si oameni). 341 Caloplaca elegans (Link) Th. Fr. Tal crustos, cu cortex (scoarta) pe ambele fete. Galbena-roscata pina la rosu-ruginiu. In zona alpina si montana, pe roci calcaroase sau pe sol. MUSCHI (FILUM BRYOPHYTA) 342 Sanionia uncinata (Hedev) Warnst Formeaza tufe viguroase, colorate variat, cu tulpini penat ramificate sau neramificate, fixate de substrat prin rizoizi. Pe lemne putrede, umede, pe pietre ude, sau sol umed. In paduri de conifere si mixte, in zonele montana si alpina.

343 Calliergon giganteum (Schimp) Kindb. (Pl. 77) Planta mare, hidrofila, cu tulpini ramificate, regulat penate, fara stoloni. Frunze tulpinal cordate, egal de lungi si late. In mlastini montane, santuri adinci, pe fundul apelor, unde nu creste alta vegetatie. 344 Aulacomium palustre (Web. et Mohr) Schwagr. (Pl. 77) H = 1015 cm. Formeaza tufe dese, cu rizoizi bazali. In balti, mlastini mocirloase, turbarii, in paduri, locuri in care musteste apa. 345 Polytrichum juniperinum Willd. (Pl. 77) H = 510 cm. Muschi viguros, cu tulpini rigide robuste, neramificate, de obicei lipsite de pisla rizoidala, cu o mare varietate de forme. Frunze lungi, cu teaca lata, seta lunga (L = 28 cm), groasa, capsula cu apofiza evidenta. Pe sol si pietre slab solificate, ori pe lemn umed. In locuri deschise, uscate, in paduri, ripe, la deal si pina in zona alpina. 346 Paraleucobryum enerve (Thed) Loeske (Pl. 77) Formeaza tufe dese, ca niste perne, alburii-verzui, lucioase. Sexe separate. Pe stinci golase, necalcaroase, umede, in munti. 347 Tortella tortuosa (L.) Limpr. (Pl. 77) H = 7 cm. Muschi de marime mijlocie, cu o pisla rizoidala deasa. De obicei steril; se inmulteste vegetativ. La uscare frunzele se incretesc si devin sfarimicioase. Pe pietre calcaroase sau pamint pietros, in zonele montana sau alpina. CONIFERE (FILUM GYMNOSPERMAE) 348 Jneapan Pinus mugo Turra (Pl. 78) H = 3 m. Arbust cu tulpini culcate cu virful oblic ascendent. Scoarta nu se exfoliaza. Frunze aciforme, asezate des si incovoiate spre lujer. Conuri solitare sau cite 24, in verticile. Inflorire VVI. Folosit pentru efectele anti-inflamatoare, antiseptice ale cailor respiratorii si renale. Cu insusiri diuretice. Ca aromatizant al produselor cosmetice. Din rasina se obtine o terebentina de calitate superioara. In zona alpina, ca tufisuri. Europa centrala. 349 Salcie pitica SaZix retusa L. (Pl. 78) H = 30 cm. Arbust cu multe tulpini si ramuri incovoiate. Frunze mici, obovat lanceolate, cu nervatiune proeminenta pe fata ventrala. Amentii, cu flori putine, apar odata cu frunzele, inflorire VIIVIII. In zona alpina, pe locuri stincoase, grohotisuri, bolovanisuri. Europa, Asia. 350 Salcie pitica Salix reticulata L. (Pl. 78) H = 20 cm. Arbust mic, cu ramuri culcate, ia aspectul general de tufa. Frunze eliptice, rotunjite la baza si la virf, verzi iarna; pe fata superioara verde inchis, pe cea inferioara alburii, cu nervuri rosiatice. Amentii apar odata cu frunzele, sint cilindrici (L = l3 cm), inflorire VIIVIII. Vegeteaza ca tufe in etajul alpin pe terenuri ierboase sau pietroase. In Carpati, Jura si Alpi. 351 Salcie pitica Salix herbacea L. (Pl. 78) Arbust pitic cu tulpina tiritoare la baza. Frunze rotunde sau lat-eliptice, mici, rotunjite la baza. Frunze rotunde

sau lat-eliptice, mici, rotunjite la virf si la baza, sau usor cordate, cu marginea crenat serata. Amentii globulosi, apar odata cu frunzele, inflorire VIIVIII. Ca pilcuri mici, pe creste si bolovanisuri, in etajul alpin. Europa, nordul Siberiei, America de Nord, Groenlanda. 352 Iarba sopirlelor Polygonum viviparum L. (Pl. 78) H = 1025 (50) cm. Perena, rizom tuberiform, scurt. Tulpina simpla. Frunzele inferioare oblong ovate, cu virf ascutit si baza rotunjita, lung petiolate, cele de la partea superioara a tulpinii linear lanceolate, scurt petio-late sau sesile. Inflorescenta spiciforma cu flori albe sau roze, mai rar rosii. Fructifica rar. In pasunile alpine. Europa, Asia, America de Nord. 353 Cornut de munte Cerastium alpinum L. (Pl. 78) H = 20 cm. Perena, des paroasa. Frunze ovate sau alungit lanceolate, paroase pe ambele fete. Flori cu petale de 2 ori mai lungi decit sepalele. Fruct capsula, inflorire VIIX. In regiunea alpina, pe stinci si grohotisuri. Europa, Asia, America de Nord. 354 Iarba rosioara Silene acaulis (L.) Jacq. (Pl. 78) Perena, cu numeroase tulpini scurte. Frunze linear-aciculare, uninerve. Flori solitare. Fruct capsula, inflorire VIIIX. In regiunea alpina (2 000 2 500 m), pe pajisti, stinci. Europa, Siberia, America de Nord. 355 Iarba rea, omag Acanitum tauricum Wulfen (Pl. 78) H = 1060 cm. Planta perena, cu rizom ingrosat. Frunze palmat sec-tate. Frunze violet inchis, grupate terminal intr-o inflorescenta racemoasa. Fructe folicule. Inflorire VIIX. Toxica. Rizom napiform, folosit in medicina populara. In regiunile alpina si subalpina, pe locuri ierboase, stincoase. Centrul Europei. 356 Sisinei de munte Pulsatilla alba Reichenb. (Pl. 79) H = 640 cm. Perena, rizom gros, brun-negricioasa. Tulpina dreapta, lunga, moale, paroasa. Frunze cu lamina ovat-triunghiulara, sectata, paroasa; cele bazale lung petiolate, cele tulpinale scurt petiolate. Flori solitare, albe, mari. Fructe nucule, acoperite de peri desi. Inflorire V VIII. In regiunile alpina si subalpina, prin pajisti, pe locuri stincoase. Europa, Caucaz. 357 Stupitul cucului Cardamine resedifolia L. (Pl. 79) H = 215 cm. Perena, simpla sau ramificata. Frunze bazale ovate sau rotunde, uneori trifidate. Frunze tulpinale penat sectate, cu foliole ingust lanceolate sau lineare. Inflorescenta racem umbeliform cu flori albe. Fructe silicve. Inflorire VVIII. Pe stinci si grohotisuri, in etajele alpin si subalpin. Europa. 358 Malaoaie Helianthemum celandicum (L.) D.C. (Pl. 79) H = 312 cm. Semiarbust cu numerosi lastari sterili si floriferi. Frunze eliptice, lanceolate sau obovat-lanceolate, scurt petiolate si nestipelate. Inflorescenta racem cu flori galbeneaurii, cu o pata inchisa la baza. Folosita in medicina populara ca diuretic. Prin pajisti, in etajele alpin si subalpin. Europa.

359 Toporasi de stinca Viola alpina Jacq (Pl. 79) H = 7 cm. Perena, scunda, cu rizom cilindric, scurt. Frunze rotund ovate, cu mar-giiaea evident crenata. Flori albastre inchis, cu un pinten L = 34 mm. Fruct capsula, inflorire VVIII. In etajul alpin si subalpin, pe substrat calcaros, prin pajisti si pe stinci. In Carpati si estul Alpilor. 360 Toporasi galbeni de munte Viola biflora L. (Pl. 79) H = 220 cm. Perena. Tulpina ierboasa, cu 23 noduri. Frunze tulpi-nale lat ovate sau reniforme, rotunjite la virf, cu baza cordata, cele bazale lung petiolate; marginea frunzelor crenat dintate. Stipele mici. Flori pintenate, galbene. Fruct capsula, inflorire IVVIII. Pe stinci, umede, inierbate din etajul alpin si in padurile din etajul subalpin, pe marginea piraielor montane. Pe substrat calcaros. Europa, Asia, Japonia, America de Nord. 361 Iarba surzilor Saxifraga paniculata Miller (Pl. 79) H = 450 cm. Perena, des paroasa, cu tulpina ramificata la virf. La baza tulpinii cu o rozeta de frunze alipite de stinca. Frunzele din rozeta obovate sau alungite, scortoase, cu dinti marunti si ascutiti pe margine. Flori albe cu puncte purpurii. Fructe capsule cu seminte negre, inflorire VIIVIII. In etajul alpin, uneori si subalpin sau montan, prin locuri ierboase si pietroase, stincarii, bolovanisuri, pietrisuri. Europa, America de Nord. 362 Ochii soricelului Saxifraga retusa Gouan (Pl. 79) H l5 cm. Perena. Lastari foarte ramificati; tulpini florifere glandulos paroase cu l5 flori. Frunze carnoase, glabre, ciliate pe margine, flori roze sau purpurii. Fruct capsula rosietica cu seminte galbene brunii, inflorire VIVIII. In etajul alpin, pe stinci calcaroase. Europa. 363 Placintele Geum reptans L. (Pl. 79) Perena, rizom ligni-ficat, acoperit cu resturi de frunze. Frunzele bazale lirate, penat sec-tate, dispuse in rozeta. Cu stoloni lungi, care pornesc din axilele frunzelor. Frunzele tulpinale mici, lobate sau lat lanceolate. Flori galbene, solitare. Fructe mici, paroase. In etajul alpin, prin crapaturi de stinci, pe stincarii calcaroase, grohotisuri, pe aluviuni umede. Europa centrala, Balcani. 364 Argintica Dryas octopetala L. (Pl. 80) Planta lemnoasa pitica (subarbust), puternic ramificata, culcata pe pamint. Ramurile culcate pe sol sint foliate numai pe 2 rinduri: cele ridicate, foliate de jur imprejur. Frunze petiolate eliptice pina la alungit eliptice. Flori mari (D = 24 cm) din 8 petale albe. Fructe polinucule. Inflorire VI VIII. In etajul alpin sub forma de pilcuri, pe stincarii calcaroase, grohotisuri, aluviuni. Europa, Asia, America de Nord. 365 Cretisoare Alchemilla vulgaris L. (Pl. 80) H = 10 40 cm. Perena, cu rizomi. Frunze palmat lobate (79 lobi) cu marginea dintata, cu sau fara peri. Inflorescenta paniculiforma, din flori cu un caliciu dublu, fara petale. Fructe nucule, inflorire VIX. Utilizata in medicina. In etajul montan si alpin, prin pasuni, finete, pe stincarii, coaste abrupte. Europa, Asia. 366 Trifoi Trifolium badium Schreber (Pl. 80) H = 10 20 (35) cm. Perena, hibernanta, cu tulpini numeroase, drepte sau culcate, paroase. Frunze trifoliate,

lung petiolate, cu foliolele spre virf fin serate, cu stipele la baza petiolului. Inflorescenta capitul lobulos oval, cu numeroase flori galbene aurii. Fruct pastaie scurta, inflorire VI VIII. In etajul alpin si subalpin, in locuri ierboase, pietroase. Carpati, Pirinei, Alpi, Apenini si in Asia Mica. 367 Piatra linte Astragalus australis (L.) Lam. (Pl. 80) H = 1020 (30) cm. Perena, radacina puternica, rizom scurt. Tulpina cu internodii scurte, simple sau putin ramificate. Frunze imparipenat compuse, cu 48 perechi de foliole ingustat eliptice pina la lanceolate. Stipele concrescute cu petiolul si intre ele. Inflorescenta raceme cu 816 flori galbui albe. Fruct pastaie alungit elipsoidala, inflorire VI VIII. In etajul alpin, prin pajisti si pe stincarii. In Carpati, Alpi, Pirinei, Apenini, Alpii Dinarici, Siberia. 368 Dulcisor Hedysarum hedysaroides (L.) Schinz et Thel (Pl. 80) H = 1050 cm. Perena, radacina pivotanta lunga, rizom gros, ramificat. Tulpina neramificata; frunze imparipenat compuse, cu 5 9 perechi de foliole eliptice sau alungit ovate. Stipele concrescute, lungi de 2 cm. Inflorescenta racemoasa, cu pina la 20 flori rosii, usor violacee. Fruct pastaie, inflorire VIIVIII. In etajele alpin si subalpin, pe substrat calcaros, prin pajisti si stincarii. 369 Brie, briola Ligusticum mutellina (L.) Crantz (Pl. 80) H = 1040 cm. Perena, rizom multicapitat, negru brun. Tulpina erecta, fin striata. Frunze triunghiular ovate, de 23 ori penat sectate, cu lacinii ingust lineare sau linear lanceolate. Inflorescenta umbela, cu radii inegale si cu flori roze sau purpurii, rar albe. Fructe dicariopse. Inflorire VIVII. In pajistile alpine. Europa centrala, Balcani. 370 Capul calugarului Leontodon rilaensis Hayek (Pl. 80) H = 19 cm. Perena, cu rizom. Frunze bazale lanceolat lineare sau spatulat lineare. Inflorescenta calatidiu cu flori ligulate, galbene. Fruct achena cu papus alb murdar, inflorire VIIIX. In etajul alpin (la l 500 2 500 m), prin pajisti. Romania si Bulgaria. 371 Vulturica Hieracium alpinum L. (Pl. 80) H = 20 35 cm. Perena, rizom gros, scurt, din care pornesc radacini filiforme. Tulpina paroasa. Frunze bazale ovate sau eliptice, cele tulpinale aproape lineare, paroase pe margine. Inflorescenta calatidiu cu involucru lunar si flori galbene. Fruct achena bruna, inflorire VIIVIII. In etajul alpini pe creste, coaste inierbate, pasuni. In Carpati, Alpi, nordul Europei si Asiei. 372 Vulturica Hieracium prenanthoides Vili. (Pl. 80) H = 30120 cm. Perena, rizom gros si noduros. Tulpina des foliata, simpla sau ramificata, de obicei setiform paroasa. Frunze alungit lanceolate, adinc cordate, sesile, dispers paroase. Inflorescenta calatidiu cu involucru lung si flori galbene. Fruct achena. Inflorire VIIX. In etajul alpin si subalpin, prin pajisti, pe coaste inierbate, jnepenisuri. Europa, Asia. 373 Clopotei de munte Campanula alpina Jacq (Pl. 81) H = 1015 cm. Perena, cu rizom gros, tulpina scunda, tufoasa, linos paroasa. Frunze inguste, alungit lanceolate, dispers linos paroase. Flori pendule, campanulate, violet-inchise, grupate intr-

un racem lax. Fruct capsula, inflorire VTVIII. In etajul alpin, prin pasuni, finete, stincarii. Europa centrala. 374 Clopotei Campanula serrata (Kit.) Hendrych (Pl. 81) H = 80 cm. Perena, radacina ingrosata napiform, cu rizomi scurti. Tulpina simpla sau ramificata. Frunze lanceolate, sesile, cu marginea cre-nata. Flori ca un clopot, albastre-violacee. Fruct capsula, inflorire VII VIII. In regiunea montana si alpina, prin poieni, pasuni, finete, tufarisuri, pe stincarii. In Carpati si Sudeti. 375 Carbuni Phyteuma nanum Schur. (Pl. 81) H = 15 cm. Perena, rizom gros cilindric. Frunze linear lanceolate. Inflorescenta capitul globulos cu 512 flori albastru-violacee. Fruct capsula, inflorire VII VIII. In etajul alpin, prin pajisti, pe stincarii, pe substrat granitic si pe sisturi. In Carpati, Balcani si Alpi. 376 Bunghisor Erigeron uniflorus L. (Pl. 81) H = 210 cm. Perena, paroasa. Frunze bazale in rozeta, spatulate sau alungit spa-tulate; cele tulpinale lanceolate sau linear lanceolate, toate cu marginea intreaba. Inflorescenta calatidiu cu flori violete, roze sau albe. Fruct achena paroasa. In etajul alpin, pe locuri stincoase. Europa, America de Nord. 377 Ochiul boului, stelute Erigeron alpinus L. (Pl. 81) H = 926 cm. Perena, paroasa. Frunze oblong ovate in partea inferioara a tulpinii si ingust lanceolate in rest. Inflorescenta calatidiu, cu flori purpurii sau roze. Fruct achena paroasa, inflorire VI VIII. Vegeteaza in regiunea alpina si subalpina, pe coaste inierbate si stincoase. Carpati, sudul Europei, sud-vestul Asiei, America de Nord. 378 Floare de colt Leontopodium alpinum Cass. (Pl. 81) H = 520 (30) cm. Perena, rizom cilindric, alb linos. Tulpina paroasa. Frunze bazale dispuse in rozeta, sublanceolate; cele tulpinale linear lanceolate. Flori grupate in calatidii partial inconjurate de 515 foliole lance oiate, de lungime variabila, alb linos tomentoase (mai ales pe fata superioara), dispuse stelat. Fruct acenha. Inflorire VIIVIII. Monument al naturii, OCROTITA DE LEGE. In etajul alpin, pe roci calcaroase, pe stincarii, prin pajistile de pe brinele abrupte. Europa, estul si centrul Asiei. 379 Romanita de munte Anthemis carpatica Kit. (Pl. 81) H = 530 cm. Perena, cu rizomi multicapitati. Frunze bazale dispuse in rozeta, dublu penat sectate, cele tulpinale simplu penat sectate si petio-late. Inflorescenta calatidiu, cu flori marginale ligulate, albe si flori tubuloase, galbene, in centru. Fruct achena. In zona alpina, prin locuri pietroase, inierbate. Carpati, Balcani, estul Alpilor. 380 Cruciulita de munte Senecio glaberrimus (Koch) Simonky (Pl. 81) H = 10 40 cm. Perena, rizom noduros, scurt, din care pornesc numeroase radacini. Cu un singur calatidiu. Frunze alungit eliptice sau ovat lanceolate, dintate pe margine, petiolate. Inflorescenta calatidiu, cu flori marginale galbene-aurii si tubuloase, galbene-portocalii pe disc. Fructe achene cu papus alb. Inflorire VIIVIII. In zona alpina si subalpina, pe creste si coaste stincoase, grohotisuri. In Carpatii de sud-est si in Balcanii de est.

381 Zglavoc Centaurea nervosa Willd (Pl. 82) H = 10 40 cm. Perena, rizom gros, radacini numeroase. Tulpina muchiata, cu peri cenusii. Frunze ingust lanceolate, pe margine sinuos dintate sau sectate, cu peri mai ales pe fata inferioara. Inflorescenta calatidiu solitar, cu flori liliachiu rosii sau rosii spre violaceu. Fructe achene cu papus lung. Inflorire VIIIX. In zona alpina si subalpina, in pasuni si finete. Alpi, Carpati, Balcani. 382 Armeria Armeria alpina (D.C.) Willd. (Pl. 82) H = 560 cm. Perena, frunze lineare, lungi de 38 (15) cm, dispuse in rozeta. Flori rosii sau violete, grupate capituliform. Inflorire VIIVIII. In zona alpina, prin pajisti, pe brine stincoase. In sudul si centrul Europei. 383 Degetarut pitic Soldanella pusilla Baumg. (Pl. 82) H = 29 cm. Perena, cu rizom usor ingrosat. Frunze cu lamina rotunda, pie-loasa, marginea intreaga, cu gropite glandulate pe fata inferioara. Scap cu o singura floare campanulata, violetroscata, rar alba. Fruct capsula, inflorire VI. Utilizata ca purgativ. In etajul alpin, pe soluri sarace in calcar, la marginea zapezilor. Carpatii de sud-est, Balcanii de est, Alpi, Apenini. 384 Laptele stincii Androsace villosa L. (Pl. 82) Perena, scunda, acoperita cu peri albi, lungi, desi. Ramuri scurte, cu o rozeta de frunze. Ele sint linear lanceolate, fara petiol. Tulpina florifera H = 5 cm. Flori albe sau roscate, cu git galbenroscat. Fruct capsula, inflorire VIVII. In zona alpina, prin pajisti, pe stinci calcaroase. Sudul Europei, Asia, America de Nord. 385 Laptele stincii Androsace lactea L. (Pl. 82) Perena, scunda, in pilcuri. Ramuri L = 4 cm, fiecare la baza cu o rozeta de frunze din care porneste tulpina florifera. Frunze lineare sau linear lanceolate. Flori albe, cu gitul galben. Fruct capsula, inflorire VVII. In etajul alpin si subalpin pe stinci, grohotisuri, pajisti. Carpati, Alpi. 386 Anghelina Primula halleri J. F. Gmelin (Pl. 82) H = 1030 cm. Perena, cu rizom. Tulpina scapiforma, la baza cu frunze alungit ovate sau eliptice, pe fata inferioara alb-fainoase. Flori rosii inchis sau violet-deschis, cu gitul galben. Fruct capsula cilindrica, inflorire VIVII. In zona alpina, prin pajisti insorite, pe locuri pietroase, calcaroase. In Carpati, Balcani, Alpi, Asia Mica. 387 Ochiul gainii Primula minima L. (Pl. 82) Perena, cu rizom ramificat. Tulpini L = 3 cm. Frunze cuneate sau invers triunghiulare, aproape sesile lucitoare, tari, cu 39 dinti ascutiti la virf. Flori rosii deschis. Fruct capsula cu seminte aripate, inflorire VIVII (VIII). In zona alpina, prin pajisti asternute pe substrate sarace in calcar, in locuri stincoase. In Carpati, Sudeti, Balcanii de est si Alpii de est. 388 Smirdar Rhododendron kotschyi Simonki (Pl. 82) H = 50 cm. Arbust cu frunze eliptice, ovat eliptice sau alungit eliptice, pie-loase, cu marginea intreaga; pe fata inferioara cu glande solzoase ruginii, dispuse altern la virful lujerului. Flori rosii purpurii, roz aprins, foarte rar albe, cu corola ca o pilnie. Fruct capsula,

inflorire VIVIII. In zona alpina, ca tufisuri in locuri stincoase sau ierboase. Carpatii orientali si Balcani. 389 Loiseleuria procumbens (L.) Desv. (Pl. 82) Arbust pitic, tiritor, foarte ramificat. Frunze mici, alungit eliptice, cu margini intregi, pieloase, tari, persistente. Flori roze, mici. Fruct capsula rosietica. Inflorire VIVII. In zona alpina, formeaza covoare intinse pe locuri pietroase si batute de vint. In nordul si centrul Europei, Asiei si in America de Nord. 390 Nu-ma-uita de munte Myosotis alpestris F. W. Schmidt (Pl. 83) H = 30 cm. Perena, cu rizom scurt. Tulpini acoperite cu peri desi, alipiti. Frunze alungit-ovate sau ovat lanceolate, acoperite cu peri moi; cele bazale cu petiol, cele de pe tulpina sesile. Flori albastre, rar roze, frumos mirositoare. Fructe nucule negre, inflorire VVII. In zona alpina si subalpina, pe pasuni, grohotisuri, stincarii. Europa, Asia, America de Nord. 391 Darie Pedicularis oederii Vahl (Pl. 83) H = 320 cm. Perena, radacini ingrosate napiform si tulpina simpla. Frunze penat partite sau sectate, dispers paroase, infloreste in spic compact, cu flori mari, galbene, cu o pata rosie pe labiul superior al corolei. Fruct capsula, inflorire VIVIII. In zona alpina, pe pajisti pietroase. Europa, Asia. 392 Virtejul pamintului Pedicularis verticillata L. (Pl. 83) H = 420 cm. Perena, cu tulpini putin paroase. Frunze bazale si tulpinale penat fidate. Cele tulpinale, cite 3, dispuse verticilat. Inflorescenta spic compus, globulos, format din flori rosii, verticilate. Fruct capsula oval lanceolata. Inflorire VIVIII. In zona alpina, pe pasuni ierboase din zone stincoase. Europa, nordul Asiei, America de Nord. 393 Cimbrisor Thymus alpestris Tausch. (Pl. 83) Perena, cu rizom lemnos. Tulpina principala tiritoare, lunga, din care pornesc ramuri florifere subtiri, inalte de 47 cm. Frunze ovate, glandulos punctate. Inflorescenta capitata. Inflorire VIIX. In zona alpina, pe pajisti. Europa. 394 Ghintura galbena Gentiana lutea L. (Pl. 83) H = 40 140 cm. Perena robusta, rizom gros de 23 cm, scurt, din care pornesc 35 radacini verticale, brune galbui. Tulpina fistuloasa. Frunze opuse, lat ovat eliptice, cu 57 nervuri proeminente paralele. Flori cu pedicel lung, caliciu albicios si corola galbena, dispuse in cirne la subtioara frunzelor. Fruct capsula cil 2 valve, inflorire VIVIII. OCROTITA DE LEGE. Planta medicinala. In zona alpina, prin pajisti instalate pe soluri scheletice bogate in humus. In sudul si centrul Europei, Asia Mica. 395 Ghintura patata Gentiana punctata L. (Pl. 83) H = 2060 cm. Perena, rizom G = 1,5 cm, din care pornesc radacini oblice sau verticale. Tulpina fistuloasa, slab muchiata. Frunze opuse, sesile, ovate sau ovat eliptice, cu 5 nervuri proeminente. Flori sesile, cu corola galbena deschis, pe care se afla puncte rosii, brune sau purpurii inchis, campanulate, dispuse in cime la subtioara frunzelor. Fruct capsula cu 2 valve, inflorire VIIX. Utilizata ca infuzie, intern, pentru stimularea poftei de mincare,

in convalescenta, dischinezii biliare, viermi intestinali. In zona alpina, prin tufisuri, pe locuri pietroase si ierboase. Europa centrala, Peninsula Balcanica. 396 Ochincele Gentiana verna L. (Pl. 83) H = 312 (26) cm. Perena, cu frunze eliptice sau eliptic lanceolate, cu 3 nervuri, asezate in rozeta la baza tulpinii. Floarea albastru-azurie, rar violeta, roza, galbena sau alba. Fruct capsula sesila. Inflorire IIIVI. In etajul montan, pe pajisti. Europa, Asia. 397 Ochincele mici Gentiana nivalis L. (Pl. 83) H = l 15 (30) cm. Planta hibernanta cu radacina fuziforma subtire. Tulpina subtire, ramificata. Frunzele bazale obtuze, mici, dispuse in rozeta, cele tulpinale ovate sau lanceolate. Flori cu caliciul cilindric si corola hipo-crateriforma albastra-azurie, rar alba sau violeta. Fruct capsula cu 2 valve, inflorire VIVIII. In etajul alpin si subalpin, prin pajistile de pe substrate calcaroase. In Europa si America de Nord. 398 Crinisor de stinca Lloydia serotina L. (Pl. 83) H = 7 20 cm. Perena, cu bulb ingust, ovoidal, imbracat in tunici membranoase, persistente. Tulpina florifera H = 512 cm, cu 24 frunze lineare sau linear-lanceolate, dispuse altern. Frunzele bazale ingust lineare, L = 720 (30) cm. Flori campanulate sau infundibuliforme, albe, cu 3 nervuri rosietice sau violacee pe fiecare foliola a perigonului. Fruct capsula, inflorire VVIII. In etajul alpin (la l 7002 200 m), pe stinci si grohotisuri. 399 Credei de munte Luzula sudetica (Willd.) D.C. (Pl. 84) H = 30 cm. Perena, cespitoasa, cu rizomi lipsiti de stoloni si cu tulpini rigide. Frunze plane, scurte. Inflorescenta din l5 spiculete, fiecare cu. 58 flori. Spiculetele castanii inchis sau negre. Fruct capsula ovoidala sau piriforma, castanie inchis sau neagra, inflorire VI VIII. In etajul alpin sau subalpin, prin pasuni, stincarii si sfagnete. Europa, Asia, Noua Zeelanda. 400 Rogoz Carex rupestris AU. (Pl. 84) H = 18 cm. Perena, laxcespitoasa, cu stoloni repenti, scurti. Tulpini trimuchiate. Frunze lineare, plane, incovoiate la virf. Inflorescenta spic lung de l1,5 cm, din flori femele si mascule. Fruct nucula trimuchiata. Inflorire VI VII. In etajul alpin, pe locuri stincoase. Europa, Caucaz, Ural, Siberia, Noua Zeelanda, America de Nord. 401 Rogoz verde Carex sempervirens Vili. (Pl. 84) H 50 cm. Perena, cu rizom multiramificat. Tulpini erecte, cilindrice. Frunze-ingust lineare, l l3 mm, plane. Inflorescenta dintr-un spiculet mascul, cilindric si 23 spiculete scurte, cilindrice, femele, pedunculate. Fructe nucule trimuchiate, alungit ovoidale, inflorire VIVIII. In etajul alpin si subalpin, prin pajisti, mai ales pe versantii abrupti. Europa. 402 Timoftica de munte Phleum alpinum L. (Pl. 84) H = 1050 cm. Perena, cu tulpini erecte. Inflorescenta panicul spiciform, verde sau violacee, formata din spiculete uniflora mici, L = 56 mm. Inflorire VIVIII. In zona alpina si subalpina, prin pajisti, pasuni, pe substrat calcaros. Europa, Asia, America.

403 Iarba muntelui Agrostis alpina Scop. (Pl. 84) H = 10 30 cm. Perena. Creste in pilcuri dese. Frunze verzi-cenusii. Inflorescenta panicul lax, rasfirat, format din spiculete violet inchis, uneori galbui, la virful ramurilor. Gluma inferioara uninerva, cea superioara cu 3 nervuri. Arista geniculata. Fruct cariopsa. Inflorire VII VIII. In zona alpina, prin pajisti, pe stincarii. In Carpati, Pirinei, Apenini si Alpi. 404 Iarba de munte Oreochloa disticha (Wulfen) Link. (Pl. 84) H 20 cm. Perena, cespitoasa, cu tulpini erecte. Frunze lineare. Inflorescenta panicul spiciform ovat, cu spiculete violacee asezate pe axa paniculului pe 2 rinduri, fiecare formate din 3 5 flori. Fruct cariopsa ovoidala, inflorire VIIIX. In zona alpina, pe pajistile de pe soluri humico-silicioase. In Carpati, Pirinei, Alpi. 405 Helictotrichon versicolor (Vili.) Pilger (Pl. 84) - H = 15 30 cm. Perena, rizom scurt, tiritor. Frunze plane, l 24 mm. Inflorescenta panicul cu ramuri ce cuprind l2 spiculete, fiecare format din 5 flori brune-galbui-aramii, cu nuante violete. Staminele cu antere-rosii. Fruct cariopsa. Inflorire VIIVIII. In zona alpina, pe soluri sarace, acide, in pajisti si tufisuri. 406 Singele voinicului Nigritella nigra (L.) Reichenb. (Pl. 84) H = 20 cm. Perena, cu 25 tuberculi comprimati si palmat-comprimati. Tulpina erecta. Frunze lineare, verde inchis pe fata superioara si verde palid pe cea inferioara. Inflorescenta globuloasa sau ovoidal globuloasa, cu flori negricios purpurii, mai rar roze, cu miros puternic de vanilie, inflorire VIIX. Monument al naturii, OCROTITA DE LEGE. In etajul alpin si subalpin, pe pajistile de pe substrate calcaroase. Europa. 407 Singele voinicului Nigritella rubra (Wettst.) K. Richt. (Pi. 84) H = 8 15 (25) cm. Orhidee perena, cu 23 tuberculi divizati. Tulpina erecta, cu numeroase frunze inguste, alungite, lineare. Inflorescenta conic ovoidala, pina la alungit ovoidala, formata din numeroase flori mici, rosii-purpurii sau roze, cu miros de vanilie, inflorire VI VIII. Monument al naturii, OCROTITA DE LEGE. In etajul alpin si subalpin, pe pajisti instalate pe substrate calcaroase. Carpati, Alpi. 408 Firuta sopirlelor Poa alpina L. (Pl. 84) H = 350 (70) cm. Perena, cespitoasa, cu tulpini erecte. Frunze plane, lat lineare, verzi sau cenusiu-verzui. Inflorescenta panicul cu spiculete lat ovate, cu ax linos paroasa. Spiculetul din 35 flori verzi sau violacee, inflorire VII VIII. In etajul alpin si subalpin, prin pajisti, tundre alpine, bolovanisuri, stincarii inierbate. Europa, Asia, America de Nord. 409 Paius Festuca pumila Vili. (Pl. 84) - H = 1020 (30) cm. Perena, cespitoasa, cu tulpini aspre in partea superioara. Frunze L = 9 cm, cu 57 nervuri, in sectiune cu 2 brazde pe fata. Inflorescenta panicul erect, L = 4 cm, format din spiculete alungit eliptice, scurt pedunculate, nuantate violaceu, fiecare constituit din 3 flori. Fruct cariopsa. Inflorire VIIVIII. In etajul alpin, pe pajistile de pe soluri scheletice, pe stincarii. Carpati, Balcani, Corsica, Pirinei, Alpi, Jura.

410 Taposica Nardus stricta L. (Pl. 84) H = 30 cm. Perena, cespitoasa, formeaza tufe mici, cu rizom tiritor, ramificat. Tulpina erecta, foliata numai la baza. Frunze filiforme, tepoase, L = 1020 cm. Inflorescenta spic unilateral. Spiculete uniflore, fara glume, nuantate violaceu, dispuse pe o singura parte a spicului. Fruct cariopsa cu 3 muchii, inflorire VVIII. In etajul alpin si montan, formeaza pajisti intinse. Europa. Asia. Alte plante care pot fi intilnite in acest mediu de viata sint cele descrise la numerele 36, 37, 38, 117, 118, 123, 124, 125, 127, 129, 138, 157, 175, 179, 218, 219, 220, 226, 261, 264, 265, 294, 295, 297, 298, 301, 302, 304, 308, 310, 313, 316, 317. 329. B. ANIMALE INCRENGATURA MOLUSTE (MOLLUSCA) 373 Pyramidula rupestris Drap. (Pl. 85) H = 1,5 mm, D =2,5 mm; in munti, comun prin crapaturile stincilor, in locuri puternic insorite, in Carpatii calcarosi. In jurul Mediteranei si vestul Europei 374 Ena moritana Drap. (Pl. 85) H = 1416 mm, 1 = 67 mm. Cochilie cu 78 anfracte, suprafata neregulat striata, cu linii spirale. Cu variatii de forma si grosime. In paduri de munte si jnepenisuri, sub frunzar umed si lemne putrede. In tot lantul Carpatic. Europa. 348 Alopia glauca Rossm. (Pl. 85) H = 1417 mm, l = 4 mm. Cochilie alungita cu 910 anfracte sculptate cu linii fine sau cu coaste radiare. Pe stinci golase, la altitudini ridicate. In Carpatii estici (din Rarau pina la intorsura Buzaului). 349 Campylaea faustina Rossm. (Pl. 85) H= 11 mm, D == 18 mm. Cochilie turtita, discoidala, cu 45 anfracte. Cu variatii de culoare si striatiuni. Pe munti (pe stinci, plante, arbori, lemne putrede, muschi si frunzar umed). In tot lantul carpatic si Muntii Apuseni. Europa Centrala. INCRENGATURA ARTROPODE (ARTHROPODA) CLASA PAIANJENI (ARACHNIDA) 350 Pardosa nigra Koch (Pl. 85) L = 79 mm. Cocon albastru inchis. In VI X, la altitudini de peste 2 000 m, pe stinci si blocuri de piatra. Extrem de rapida, captureaza prada urmarind-o (insecte mici). In munti inalti (este foarte comuna in Retezat). Europa. 351 Mitopus morio Fabr. (Pl. 85) L = 411 mm. Cu mare variabilitate de marime si culoare. Picioare lungi, subtiri. De la cimpie pina pe culmile muntilor, in locuri umede, dar si in cele uscate, in copaci, pe iarba si pietre, intimplator in pesteri. Europa, Asia, Africa de Nord.

CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA) 352 Leptorulus trilobatus (Verhoeff) (Pl. 85) L = 2337,5 mm (femela este mai mare). Corp din 4855 segmente, are 85101 perechi de picioare. Animal foarte vioi, rapid. Sub pietre, in frunzar, sub lemne. In regiuni muntoase, in golul alpin, in zone impadurite. In tot lantul carpatic. Europa. CLASA INSECTE (INSECTA) 353 Boreus hyemalis L. (Pl. 85) L = 45 mm. Cu rudimente de aripi. Adultii prezenti in XIII, pe zapada, sub muschi, in tufisuri. Larvele traiesc vara, In muschi si licheni. Consuma resturi vegetale si insecte mici. Pe munti. Europa. 354 Lacusta de pasune Polysarcus denticaudus Charp. (Pl. 85) L = 24 42 mm. Lacusta mare, greoaie. Antene mai scurte decit corpul, elitre scurte lobiforme (nu are aripi posterioare). In VIVIII. Graminicola, uneori daunatoare, putind provoca invazii devastatoare pe sfecla. Pe pajisti, in etajul montan si subalpin, dar coboara si in regiunea de dealuri. In toata tara. Europa. 355 Pholidoptera transsilvanica Fischer (Pl. 85) L = 1830 mm. Elitre reduse, oviscapt drept, cu virful ascutit. In VIIX, pe marginea finetelor si pasunilor; este caracteristica fagetelor si molidisurilor. Endemism carpatic. Jugoslavia, Bulgaria, Romania. 356 Miramella ebneri Galv. (Pl. 85) L 1627 mm. Cu aripi posterioare rudimentare. In VIIX, pe arbusti, in finete, la altitudini de l 0002 300 m. Endemica in Carpati. 357 Manica rubida Latr. (Pl. 85) Llucratoare = 59 mm. Furnica care isi face cuibul superficial, pe pante nisipoase, calcaroase, sub pietre, mai rar in muschi. Animale combative. Comuna la altitudini de 9002 400 m. In tot lantul carpatic. Europa, vestul Asiei. 358 Bambus pyrenaeus Perez (Pl. 85) L 1820 mm. Bondar. Cu o mare variabilitate de colorit. Formeaza cuiburi subterane. Colecteaza polen de pe Rhododendron, Gentiana, Primula, Cordeus s.a. In zona alpina a Carpatilor. Europa. 359 Carabus violaceus L. (Pl. 86) L = 1834 mm. Gindac. Adultii activi primavara si toamna. Rapitor, in permanenta cautare de prada. Prins in mina, elimina de linga gura un lichid urticant. De la ses pina la peste 2 000 m altitudine. Vine des linga case, in grajduri, pivnite. In toata tara, foarte comun. Europa, vestul Asiei. 360 Helophorus glaciaris Villa. (Pl. 86) L = 24 mm. Gindac ai carui adulti si larve traiesc in apa, in zone umede, mlastinoase, in apele reci de munte. Forma tipic montana. Consuma resturi organice, larve de insecte. In tot lantul carpatic. Europa Centrala si de est.

361 Gindac pocnitor Corymbites cupreus F. (Pl. 86) L = 1116 mm. Scutul cu 2 virfuri care intrind sub mezotorace, ii permite ca atunci cind cade pe spate, sa revina la pozitia normala printr-o saritura insotita de o pocnitura. Traieste 23 ani, alearga si zboara bine. Pe arbusti, flori, sub pietre. Fitofag. Larvele au inelele corpului puternic chitinizate. Ataca plantule si radacini fragede. In toata tara, comun in muntii inalti. Europa. 362 Gindac de balegar Geotrupes stercorarius L. (Pl. 86) L = 1624 mm. Animal greoi, se intilneste sub balega proaspata; isi sapa in pamint canale lungi de pina la 60 cm in care introduce bucati de balega si pe care depune oua. Larvele cresc consumind aceasta hrana; ele ierneaza in galeriile sapate de parintii lor. Adultii ies in anul urmator, in V. In toata tara, comun de la ses pina in virful muntilor. Europa, Asia. 363 Blithophaga alpicola Kiist. (Pl. 86) L 1115 mm. Abdomen neacoperit de elitre. Carnivor. Larvele rod coletul plantelor tinere (poate fi considerat daunator). Comun in toti muntii nostri. Europa. 364 Polydrosus amoenus Germ. (Pl. 86) L = 810 mm. Coleopter fitofag atit ca larva, cit si ca adult. Traieste pe tufele de pe culmile muntilor. Larva sta in sol si roade radacinile plantelor. In zona alpina. Europa. 365 Parnassius apollo L. (Pl. 86) A = 7288 mm. Fluture mai rar, prezent in VIIVIII doar in citeva locuri din Carpatii Orientali (Rarau, Rodnei) si in Muntii Apuseni. Larva (365 b) se dezvolta pe Sedum, Sempervivum, Saxifraga. Europa, Asia Centrala. 366 Erebia epiphron Knoch. (Pl. 86) A = 3641 mm. Fluturii zboara in (VI) VII (VIII). Larvele (366 b) se intilnesc in numar mare pe ierburile nepascute de vite si cai pe pasunile alpine, unde iarba ramine mai lunga, in zona de trecere de la brad la molid, indeosebi pe flori de Senecio si Deschampsia. In toti Carpatii. Europa (lipseste din Scandinavia si Finlanda). 367 Erebia cassioides Hohem. (Pl. 86) A = 3440 mm. Fluturii zboara in VIVIII. In zonele inierbate la altitudini de l 700 l 800 m. Larvele (367 b) traiesc pe graminee. Europa. In masivul Retezat. Asemanatoare sint si alte specii de Erebia, toate forme montane. 368 Eulithis populata L. (Pl. 86) A = 3034 mm. Fluturii zboara in VI VIII. Larvele (368 b) traiesc pe afin, plop, salcii. La altitudini de l 7002 200 m, in etajul jneapanului. Europa, Siberia, America de Nord. 369 Entephria caesiata Lang. (Pl. 86) A = 3642 mm. Fluturii zboara in VI VIII. Larva (369 b) traieste pe Vaccinium vitis-idaea si V. myrtillus, in etajul jneapanului, la altitudini de peste l 700 m. Nordul si centrul Europei.

370 Anaitis simpliciata Tr. (Pl. 86) A = 3438 mm. Pe linga peretii abrupti, pe grohotisuri de calcare, in VIIVIII. Larva traieste pe diferite specii de Hypericum. Pirinei, Alpi, Carpati, Balcani. 371 Parietaria dilucidaria Hb. (Pl. 86) A = 2732 mm. In etajul jneapanului, la altitudini de peste l 700 m, in VIIVIII. Larva (371 b) traieste pe Hieracium, Helianthemum s.a. In toti muntii nostri. Europa, Asia Centrala. INCRENGATURA VERTEBRATE (VERTEBRATA) CLASA AMFIBII 372 Salamizdra de munte Triturus alpestris Laur. (Pl. 88) L mascul=8 cm, Lfemela = ll cm. Corp indesat, cu coada mai scurta decit corpul. Tegument grauntos. Se reproduce in apa, in VVI. Cu o metamorfoza lunga (poate avea larve neotenice). Adultii stau obisnuit pe uscat, unde si ierneaza, dar sint forme care traiesc numai In balti cu apa lin curgatoare. Se hraneste indeosebi noaptea, cu rime, melci, limacsi, diferite artropode. Este atacata de pasarile de noapte. In munti la altitudini de 7002200 m, in toti Carpatii. In Alpi, Carpati, Dinarici, Pirinei; In centrul Europei coboara si la cimpie. CLASA REPTILE (REPTILIA) 373 Sopirla de munte Lacerta vivipara Sacquin (Pl. 88) L = 17 cm. Cu o coada scurta, relativ groasa. Este singura sopirla de la noi care naste 310 pui vii (este ovovivipara), in VIVIII. Hiberneaza In XIV, sub scoarta, in sol sau in crapaturile stincilor. Se hraneste cu insecte, rime, melci, paianjeni. Animal sperios, lent, nu se poate catara, dar inoata bine. Rezista la temperaturi scazute. Vipera (Vipera berus) este principalul sau dusman. In padurile umede de fag si conifere, in turbarii, pe pasuni alpine, la peste 2 000 m altitudine si pe stincarii. In toti muntii nostri. Vestul Europei, Siberia. CLASA PASARI (AVES) 374 Corb Corvus corax L. (Pl. 87) L = cca 65 cm (mult mai mare decit ciorile). Coada rombica. Cuibareste in paduri muntoase din Carpati, isi face un cuib mare in virful unui copac, din craci, pe care le acopera cu namol, apoi cu par, lina etc. Cele 4 6 oua sint clocite de femela 21 zile, inca din II. In tot acest timp masculul sta alaturi, de paza. Puii ramin in cuib inca cca 40 zile. Se hraneste cu insecte, amfibii, reptile, mamifere, cadavre etc. Strigat corr-corr". Animal foarte rar, OCROTIT DE LEGE, in paduri mari, de la ses pina pe crestele muntilor. Se imblinzeste usor. Poate imita glasul altor animale. Sedentar. Europa, Africa de Nord, Asia. 375 Acvila de munte Aquila chrysaetos L. (Pl. 87) L = = 7690 cm, A = cca 2 m. Coada lunga, terminal latita. Cuib mare, folosit mai multi ani de aceeasi pereche, in pereti de stinca sau arbori inalti. Zbor de nunta in IIIIV. Depune 2 oua care sint clocite 40 zile mai mult de femela. Supravietuieste de obicei doar un pui, care incepe sa zboare dupa 8592 zile. Se hraneste cu pasari, mamifere (chiar si cu iezi de ciuta), la

nevoie si cu cadavre. Sedentara, foarte rara, OCROTITA DE LEGE. Strigat biia" sau jicc-jicc". In zone montane si stincoase; poate cobori iarna dupa hrana si in zona colinara. In toata emisfera nordica. 376 Ciocirlie urechiata Eremophyla alpestris L. (Pl. 87) L = 1617 cm. Cuib pe sol, din ierburi, captusit cu par de animale, adaposteste citeva oua. Se hraneste cu insecte. Strigat tsi-ih" lung, intrerupt, cintator. Pe platourile inalte ale muntilor Cibin si Tarcului, la altitudini de peste 2 000 m. Este o pasare nordica, migratoare. In nordul Europei si Asiei, in Balcani (de unde a venit la noi). 377 Fluturas de stinca Tichodroma muraria L. (Pl. 87) L = 1617,5 cm. Cuibareste in VVI in gauri din stinci. Ambii parinti aduna cracute, pun apoi muschi, iar in interior captusesc cuibul cu par si pene. Cele 34 oua sint clocite de femela. Puii stau in cuib 2022 zile. Se hraneste cu insecte si paianjeni, pe care ii aduna cu ajutorul ciocului sau fin din crapaturile peretilor calcarosi. Cind cauta hrana, ca sa se ajute, bate des din aripi, ceea ce o face sa semene cu un fluturas. Strigat tih-tiin-itie-zizizitiii". Sedentar si oaspete de vara (IIIXI), nu prea frecvent, in munti. Iarna poate cobori dupa hrana pina in orase (a fost vazut si in Bucuresti). Nu coboara niciodata pe sol. Sudul Europei, centrul Asiei. OCROTIT DE LEGE. 378 Mierla de piatra Monticola saxatilis L. (Pl. 87) L = = 19 cm. Cuib ascuns in crapaturi de stinca, contine 45 oua pe care le clocesc ambii parinti in IVVI. Se hraneste cu insecte. Strigat tac-tac", ca un fluierat frumos. Oaspete de vara (IVIX), mai frecvent in munti calcarosi, la altitudini de peste 900 m. In Carpati, dar si in Dobrogea si in defileul Dunarii. Sudul Europei, Asia Centrala; iarna in Africa centrala si de est. 379 Mierla gulerata Turdus torquatus L. (Pl. 87) L = 24 27 cm (ceva mai mare decit mierla obisnuita). Cuib din ierburi uscate, linga sol, in tufisuri dese si crapaturi din stinci. Cele 4 oua sint clocite 14 zile. Scoate anual 2 rinduri de pui; ei stau in cuib 1516 zile, dar ramin prin apropiere inca 2 saptamini. Se hraneste cu insecte, viermi, toamna si cu fructe. Strigat tac-tac". Oaspete de vara (IVX). In padurile de conifere si in jnepenisuri, la altitudini de pina la 2 000 m. In muntii inalti ai Europei; ierneaza in Africa de Nord. 380 Brumarita de stinca Prunella collaris Scop. (Pl. 87) L= 18 cm. Cuib la sol sau sub stinci, din ierburi sau muschi fini, captusit cu lina, pene. Femela depune in VVI cite 45 oua care sint clocite de ambii parinti timp de 1314 zile. Se hraneste cu insecte, melci, iarna si cu seminte. Strigat trr-lit". Este foarte sperioasa. Sedentara. Pe stincarii, in jnepenisuri; iarna coboara pe vaile apelor. In jumatatea sudica a Europei si in Asia Mica. 381 Fisa de munte Anthus spinoletta L. (Pl. 87) L = 16 17 cm. Scoate anual 2 rinduri de pui. Cuib din iarba uscata, sub stinci, la sol. Femela cloceste cele 45 oua timp de 14 zile. Puii ramin in cuib 16 zile, apoi stau pe linga parinti. Se hraneste cu insecte, paianjeni, vier-misori. Oaspete de vara (IVX) sau sedentar, frecvent in munti la

peste 2 000 m altitudine. Coboara iarna spre cimpie, pe linga ape inghetate. Sudul Europei, Asia Centrala. CLASA MAMIFERE (MAMMALIA) 382 Chitcanul de munte Sorex alpinus Schinz. (Pl. 88) L = 68 cm, G = 610 g. Naste vara de 2 ori cite 410 pui, care se dezvolta foarte repede. Mereu nesatul, consuma orice animal pe care il poate ataca, de la soareci, pui de pasari, pina la rime, insecte, paianjeni. Prezinta canibalism. In zona padurilor de conifere si pe platourile inalte, in mlastini alpine. In toti Carpatii. Europa Centrala. 383 Marmota de munte Marmota marmota L. (Pl. 88) L = 5057 cm, G = 410 kg. Ochi si urechi mici, blana deasa, lunga. Calca pe toata talpa. Picioare scurte: labele din fata cu 4 degete, cele din spate cu 5 degete. Ghiare puternice. Se imperecheaza in V; naste pui in VI. Traieste pina la 15 ani. Hiberneaza cca 6 luni in vizuini speciale. Se hraneste toata ziua, cu o pauza de 45 ore la prinz, de obicei cu plante, mai rar cu insecte. Traieste in familii (adultii si descendentii in virsta de 23 ani). Nu formeaza colonii, isi sapa vizuini de vara lungi de pina la 10 m, cu mai multe iesiri. Animal sociabil, cu simturi foarte dezvoltate. Scoate o gama larga de sunete, cu diferite sensuri. Disparuta la noi, a fost reintrodusa si se dezvolta bine in golul muntilor Retezat, Paring si Fagaras, la altitudini de peste l 500 m. In Alpi, Pirinei, Tatra. 384 Soarece de zapada Microtus nivalis Martius (Pl. 88) L 1214 cm. G = 4050 g. Blana deasa, lunga, coada alba. Ochi si urechi mari; perii senzitivi de pe cap lungi. Naste de 23 ori pe an cite 37 pui in cuiburi captusite cu plante uscate tocate marunt. Traieste 34 ani. Consuma ziua graminee aspre, fructe de merisor, radacini. Foloseste ca adapost crapaturile din stinci, golurile dintre pietre. Face rezerve mici de hrana pentru iarna, caci umbla de obicei pe sub stratul de zapada dupa lujeri si radacini. In munti la altitudini de 6002 000 m, in locuri insorite. In Pirinei, Alpi, Carpati, Balcani. 385 Jderul de piatra, beica Martes foina Eryleb. (Pl. 88) L = 4270 cm, G = 1,5 kg. Cap scurt, urechi mici, tivite cu alb, ghiare ascutite, glandele de sub coada extrem de rau mirositoare. Talpi fara par. Sub barbie cu o pata alba care coboara spre picioare. Naste 34 pui intr-un cuib moale, in crapaturi din stinca, cariere vechi, ziduri parasite. Traieste pina la 12 ani. Activ noaptea, vineaza soareci, sobolani, pui de pasari si iepuri, pasari domestice (pe care ades le omoara din placere, mincindu-le doar creierii si sorbindu-le singele), oua, gindaci, dar si fructe coapte, struguri, lapte. Merge mai ales pe jos, dar este si un bun catarator. Are drumuri proprii. Animal precaut, nervos, nu suporta zgomotele tari si neobisnuite. Iarna se retrage linga case, in fin, uneori chiar si in orase. Vara isi face citeva adaposturi provizorii. Cu blana cautata, dar mai putin valoroasa decit cea de jder. In regiuni colinare si montane, la altitudini mai joase, cu stincarii. La cimpie coboara rareori. Europa, Asia temperata. 386 Capra neagra Rupicapra rupicapra L. (Pl. 88) L = = 1,201,40 m, G 3060 kg. Corp zvelt, foarte proportionat, cu coarne caracteristice, de origine

epidermica, care nu se schimba in cursul vietii. Copita cu degetele formeaza o adevarata ventuza. Vara ase blana roscata, iarna negricioasa. Se imperecheaza in XXI, naste 12 iezi in IV. Traieste peste 22 ani. Animal rumegator, consuma paius, trifoi de munte, rachite, salcii de munte, ciuperci, afine, merisoare. Din resturi de alimente si rasini in rumenul sau se formeaza o piatra numita bezoar. Animal diurn, foarte agil (sare si 78 m), poate alerga cu mare usurinta pe steiuri si grohotisuri. Traieste in grupe de 2025 indivizi conduse de femele cu experienta. Masculii, indeosebi cei batrini, sint solitari. Are putini dusmani (omul, risul si rapitoarele mari) cu simturi foarte ascutite; predomina mirosul, apoi vazul si auzul. In caz de pericol scoate un suierat de avertizare. Cu mare sensibilitate la schimbari climatice. In golul alpin al muntilor Tarcu, Retezat, Paring, Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi, Capatinei si Rodnei. In Pirinei, Alpi, Carpati, Balcani, Alpii Dinarici, Caucaz si in Noua Zeelanda (unde au fost aduse). Alte animale care pot fi intilnite in acest mediu de viata sint cele descrise la numerele 310, 341, 342, 454, 490 si 499.

7. MEDIUL SUBTERAN Prin mediu subteran se intelege reteaua de crapaturi si enclave din cele mai diferite substrate, inundate sau uscate, naturale sau artificiale, in care traiesc o gama larga de organisme lucifuge, mai mult sau mai putin specifice. In domeniul subteran se includ pesterile, fantele, cavitatile artificiale, microcavernele, solul si pinzele de apa freatica. Pesterile sint sapate de ape in calcare, au lungimi de la citiva metri la sute de kilometri, pot fi orizontale, verticale sau mixte. Fantele sint retelele de crapaturi din masivele calcaroase In care microclimatul este deosebit de constant. Cavitatile artificiale sint toate sapaturile (galerii sau cariere) efectuate de om si care sint rapid populate de organisme specifice mediului subteran. Microcavernele sint gaurile sapate de animale (mamifere, pasari, insecte), a caror fauna este predominant parazita, comensala sau de detritus. Solul constituie mediul endogen in care traieste o mare varietate de organisme. Apa freatica este reprezentata de apele care stagneaza sau curg pe sub pamint si care pot iesi la suprafata prin izvoare, resurgente sau fintini. Ele pot stationa in pamint, in nisipul plajelor marine si lacustre (psamon), precum si in materialul aluvionar din imediata apropiere a riurilor (hiporeic). Organismele care populeaza mediul subteran deriva din cele care traiesc la suprafata pamintului (epigee) si care s-au retras in diferite perioade in acest mediu lipsit de lumina solara, caldura si plante; aici s-au adaptat conditiilor specifice de trai oferite de acest mediu: temperatura constanta (care variaza in limitele 712C), obscuritate totala, umiditate de 100%, circulatie redusa de aer, existenta unor resturi organice si detritus aduse de ape sau provenind, din excrementele animalelor care isi petrec o parte din viata afara (ex. liliecii). In mediul subteran traiesc numai organisme heterotrofe: bacterii, ciuperci, precum si o gama foarte variata de animale. Sub aspect ecologic, toate vietuitoarele se impart in troglobionte (care traiesc si se reproduc numai in pesteri), troglofile (care traiesc si se reproduc atit in pesteri cit si la exterior), trogloxene (ajunse intimplator in mediul subteran), parazite (pe alte animale) si guanobii (care traiesc din si pe excrementele de lilieci) (Pl. 89). A. ANIMALE INCRENGATURA ANELIDE (ANELLIDA) CLASA OLIGOCHETE (OLIGOCHAETA) 387 Troglochaetus beranecki Delachaux (Pl. 90) L = 0,5 l mm. Arhianelid cu un corp din putine inele prevazute cu cheti lungi. In interstitiile aluviunilor din cursurile de apa care scalda galeriile citorva pesteri din Muntii Apuseni. Relict al marilor din Tertiar, ramasa in ape dulci si retrasa ulterior in mediul hipogeu interstitial.

INCRENGATURA MOLUSTE (MOLLUSCA) 388 Oxychilus glaber Rossm. (Pl. 90) L = 1014 mm. Cochilie din 5 spire. Specie troglofila, terestra, comuna in paduri, locuri umede, sub busteni putrezi, frunzare; in pesteri pe peretii umezi, pe argila, guano. Polifaga, consuma diferite resturi organice. Comuna in pesterile noastre (indeosebi in cele din Oltenia, Banat si Dobrogea). In zonele colinare si montane. Europa Centrala si de sud-est. 389 Paladilhiopsis transsilvanica Rot. (Pl. 90) H = 2,3 mm. Cochilie cu 6 6,5 spire. Troglobiont acvatic, endemic, in pesterile din Valea Crisului Repede. INCRENGATURA ARTROPODE (ARTHROPODA) CLASA CRUSTACEI (CRUSTACEA) 390 Trichoniscus inferus Verh. (Pl. 90) L = 3,2 mm. Izopod terestru, troglobiont, total depigmentat, higrofil si saprofag. Endemic pentru pesterile de pe valea Cernei si din nordul Olteniei. 391 Megacyclops kieferi Chapp. (Pl. 90) L = 0,60,9 mm. Copepod troglobiont, destul de comun, cu o carapace fina, morfologie simplificata fata de speciile intilnite in apele de suprafata si avind dimensiuni mai mici. In pesteri, conducte de apa, hiporeic. In muntii Apuseni, Ungaria, Germania, Iugoslavia. 392 Bathynella paranatans Serban (Pl. 90) L = l mm. Batine-laceu orb, depigmentat, cu corp alungit, lipsit de carapace. In ape interstitiale si hipogeu. Romania (pesteri din Transilvania). 393 Nyphargus carpathicus Dobreanu si Manolache (Pl. 90) L = 78 mm. Amfipod orb, depigmentat, cu corp comprimat lateral (se deplaseaza pe o latura). Consuma detritus organic. Originar din ape marine, a trecut o data cu retragerea apelor, din mediul psamic litoral marin in cel dulcicol si de aici in apele carstice ale coastelor marilor din Tertiar. Comun in apele subterane din Apuseni, nordul Olteniei si Moldova. CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA) 394 Trachysphaera orghidani Tabacaru (Pl. 90) L = 56,8 mm. Oceli depigmentati, redusi, cu tuberculi, bastonase si creste transversale calcaroase la partea posterioara a segmentelor. Pe argila, lemne putrede, guano. Troglobiont, in pesterile din N-V Bulgariei, Valea Cernei, muntii si podisul Mehedinti. 395 Litliobius decapolitus Matic, Negrea, Prunescu (Pl. 90) L = 16 mm. Segmentele 5, 6 si cel anal sint colorate in galben-pai. Animal lucifug, pigmentat. Troglobiont, endemic in pesterile din nordul Olteniei, de pe vaile Cernei si Jiului. CLASA PAIANJENI (ARACHNIDA)

396 Meta menardi Latreille (Pl. 90) L = 4 mm. Paianjen tro-glofil, comun in majoritatea pesterilor din lantul carpatic. Carnivor, isi tese pinze simple, in care isi prinde prada. Coconi albi, sferici, agatati de tavanul galeriilor sau de pereti. Europa, Asia, America de Nord, Madagascar. 397 Paranemastoma silii Hermann (Pl. 90) L = 3,25 mm. Opilionid troglofil, cu pedipalpi (picioare pipaitoare) subtiri; picioare lungi. Ochii si tegumentul sint slab pigmentate. Carnivor. Mai comun iarna, constituie unul din componentii principali ai biocenozei de pe pereti. In pesterile din vestul tarii. In Spania, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Albania si Romania. 398 Phreatohydracarus mosticus Tanas. si Orghidan (Pl. 90) L = 0,5 mm. Hidracarian carnivor, traieste numai in fintini. Endemic pentru Romania. 399 Neobisium closanicus Dumitrescu si Orghidan (Pl. 90) L = 0,4 mm. Pseudoscorpion mic, carnivor redutabil (consuma diverse insecte, crustacei, rime si paianjeni mici, pe care le prinde cu ajutorul unor clesti puternici). Troglobiont vechi, orb, asemanator unui scorpion, fara coada, neveninos. Endemic pentru Romania, prezent in mai multe pesteri din bazinul Motrului (in muntii si podisul Mehedinti). CLASA INSECTE (INSECTA) 400 Heteromurus nitidus Fempleton (Pl. 91) L = 1,53 mm. Colembol troglofil, higrofil, polifag, guanofil, uneori prezent in numar mare (constituind alaturi de celelalte colembole din pesteri hrana de baza a rapitorilor). Poate trai si la suprafata apei din bazine. In epigeu in toata tara. In hipogeu in Oltenia si judetul Hunedoara. Pe tot globul. 401 Triphosa sabaudiata Duponchel (Pl. 91) L = 4044 mm. Fluture cu aripi mari, dispuse orizontal, acoperite cu solzisori si peri lungi. Prezent in VIIVIII. Omida traieste pe verigariu (Rhamnis saxatilis). In pesterile noastre mai calde, destul de frecvent la baza peretilor. Europa Centrala si de sud. 402 Limonia nubeculosa L. (Pl. 91) L = 89 mm. Dipter sub-troglofil, abundent in cavitatile subterane, vara si iarna. Vara este prezent in prima portiune a pesterilor umede si reci, la baza peretilor, linga curentul apei. Europa. 403 Pholeuon proserpinae Kn. (Pl. 91) L === 5,56 mm. Coleopter mic, troglobiont. A patruns de mult in mediul subteran s; prezinta modificari morfologice evidente, ca efect al vietii in subteran. Este orb, depigmcntat, cu aripile nefunctionale. In muntii Apuseni. 404 Closania orghidani Decu (Pl. 91) L = 5,5 mm. Coleopter rapitor, orb, depigmentat, cu antene si picioare lungi. Forma troglobionta veche, mica. In pesterile dintre Olt si culoarul Timis-Cerna.

405 Duvalius budai Kend (Pl. 91) L = 3,55 mm. Coleopter troglobiont vechi, destul de mic, orb, depigmentat, endemic. In pesterile din jud. Hunedoara si pe valea Cernei. 406 Quedius mesomelinus Marsh (Pl. 91) L = pina la 5 mm. Coleopter stafilinid, troglofil, comun in pesterile cu guano, carnivor atit ca larva, cit si ca adult. In Carpatii meridionali, Apuseni, Dobrogea. Europa. INCRENGATURA VERTEBRATE (VERTEBRATA) CLASA MAMIFERE (MAMMALIA) 407 Liliac rinolof mare cu potcoava Rhinolophus ferrum-equinum Schreber (Pl. 91) L = 57 cm, G = 1630 g. Brun-deschis, cu urechi fara tragus (un pliu membranos caracteristic urechii liliecilor). In regiunea nazala cu o formatie membranoasa ca o potcoava. Cind sta agatat, aripile nu invelesc spatele sau. Puiul se naste in iunie si sta agatat de mama cca 2 luni. Poate trai 10 ani. Isi captureaza hrana (care consta din insecte) zburind iute, fara zgomot, la mica inaltime. Hiberneaza in IX V in pesteri, formind colonii nu prea mari, din indivizi care stau separati unul de altul, sau stau chiar izolati. Zboara in noptile calde. Vara in pesteri, galerii de mina, ruine, scorburi, indeosebi in vestul tarii (Banat, Crisana, nordul Olteniei) si Dobrogea; izolat in estul Transilvaniei si nordul Munteniei. Larg raspindit in sudul si vestul Europei. 408 Liliac mare Myotis myotis Borckhausen (Pl. 91) L = = 78 cm, G = 2535 g. Cel mai mare liliac de la noi. Urechi relativ late si lungi, cu tragus lung si subtire. Bot proeminent, dinti puternici, cu care poate sfarima invelisul chitinos al insectelor mari. Formeaza impreuna cu miniopterii coloniile cele mai mari si frecvente din pesterile noastre. Coloniile de vara sint mai mici. In pesteri, la temperaturi de 12C, la umiditate crescuta. Zboara pina la 200 km distanta de colonie. In toata tara (mai rar in Moldova). Sudul Europei (Romania este la limita estica a arealului). 409 Liliac Plecotus austriacus Fischer (Pl. 91) L = 4,7 5,3 cm, G = 5 10 g. Urechi lungi cit corpul, unite la baza. Cind sta agatat, tine urechile culcate pe spinare. Aduna hrana preferential printre pomi si arbusti. Nu formeaza colonii numeroase. Iarna hiberneaza in pesteri, vara se adaposteste in scorburi, poduri, grajduri, clopotnite. Comun. Europa. 410 Liliac mare de amurg Nyctalus noctula Schreber (Pl. 91) L = 78 cm, G = 1540 g. Robust, cu bot lat, urechi scurte si rotunjite, cu tragus mic, ingustat la baza. Aripi lungi, subtiri. Zbor rapid, inalt, in linie dreapta, uneori chiar ziua. Naste in VI VII cite l2 pui care pot zbura dupa 8 saptamini. Se intilneste rareori in pesteri. Colonii de iarna mici, localizate in clopotnite si poduri. Cele de vara in scorburi, poduri (chiar si in cutiile jaluzelelor de la geamuri). Poate migra la distante mari, fiind cel mai comun liliac de la noi. Europa, Africa de Nord, Asia (pina la Altai).

411 Liliac cu aripi lungi Miniopterus schreibersii Kuhl (Pl. 91) L = 5,2 6,1 cm, G = 811 g. Urechi scurte, truncate, cu un tragus lung, usor arcuit. Frunte bombata. Coada este prinsa complet in patagiu. In coloniile de nastere se poate asocia cu Rhinolophus mehelyi si Myotis myotis. Formeaza colonii numeroase si dense in pesteri, la altitudini de 40l 000 m. Zboara foarte bine, inalt, rapid, intreprinde migratii. In timpul hibernarii colonia isi schimba locul in functie de variatiile microclimatului, la temperaturi de 2,59C. In toata tara. Origine tropicala. Din vestul Africii si Portugalia, pina in Japonia si Filipine, in sud pina in Madagarcar si nord-estul Australiei. Alte animale care se pot intilni in acest mediu de viata sint cele descrise la numerele 221, 237, 351 si 415.

8. MEDIUL ANTROPIC Prin mediu antropic se inteleg ecosistemele care sint formate constient sau inconstient de om si care ramin viabile datorita prezentei si ingrijirilor sale. Aceste ecosisteme sint reprezentate de culturile agricole, livezi, gradinile de zarzavat, parcurile si gradinile publice, curtile, locuintele si dependintele de la sate si orase. Ele au aparut din necesitatea satisfacerii de catre om a nevoilor sale de hrana, imbracaminte si habitat (Pl. 92). Ecosistemele antropice sint constituite prin destelenirea stepelor si padurilor (deci prin inlaturarea fortata a florei, vegetatiei si faunei autohtone) si cultivarea in locul lor a unor plante utile sau a unora crescute in scop decorativ, estetic, medicinal (plante ce sint adesea aduse din alte continente sau tari si care supravietuiesc in noile conditii numai gratie unor ingrijiri permanente). In ecosistemele agricole mari se obisnuieste cultivarea cite unei singure specii de plante (monocultura). Cresterea concomitenta a mai multor specii (policultura) este utilizata mai ales in gradini, curti si parcuri. Fauna acestor ecosisteme este saraca; ea este reprezentata de specii care depind sub o forma sau alta de plantele care se cultiva (adica de plantele cu care de obicei se hranesc si pentru care sint considerate de aceea ca daunatoare). Caracteristica acestor ecosisteme este marea lor labilitate, dependenta lor de om. In ecosistemele antropice pot aparea inmultiri bruste, explozive ale unor daunatori vegetali (ciuperci, bacterii) sau buruieni, ori ale unor daunatori animali (viermi, insecte). Plantele cultivate determina extinderea daunatorilor, ei provenind din zona de bastina a plantelor cultivate si care, neavind in noile conditii dusmani naturali, se pot inmulti si deveni cu atit mai pagubitori (ei isi pot extinde actiunea si asupra altor plante de cultura sau autohtone, asa cum este cazul gin-dacului de Colorado, al omizii paroase a dudului etc.). Mediului antropic ii apartin o serie de plante si animale care traiesc si profita de pe urma activitatilor umane; arealele lor se extind odata cu teritoriile noi ocupate de om. Unele organismele sinantrope , sint atasate si se dezvolta in asezarile umane, altele prefera tovarasia omului deoarece isi gasesc mai usor hrana si adapost. Plantele si animalele care populeaza mediul antropic sint eurioice si cosmopolite, nu poseda adaptari speciale deosebite, asa cum se intilnesc in celelalte medii de viata descrise anterior. In cazul in care actiunea omului de ingrijire a acestor ecosisteme inceteaza, ele se modifica rapid; vegetatia salbatica autohtona recucereste rapid teritoriul pierdut (are loc intelenirea terenurilor agricole, acoperirea cu vegetatie a ruinelor locuintelor). Plantele cultivate dispar, degenereaza sau se resalbaticesc. Animalele din culturi dispar si fauna locala se reinstaleaza.

Dezvoltarea ecosistemelor antropice a dus la regresia celor naturale, la inmultirea unor plante si animale cosmopolite si eurioice insotitori ai omului , la distrugerea de pe mari teritorii a florei si faunei autohtone, la disparitia unor plante si animale. Multe vietuitoare gasesc tot mai greu teritoriile pe care sa traiasca (de ex. dropia, ca urmare a extinderii culturilor, este ca si disparuta din Baragan), sau sint nevoite sa se adapteze traiului in mediile de cultura (caprioare, ciori). Cultivarea intensiva si nerationala a terenului poate determina modificari ale structurii vegetatiei (prin taierea pomilor), climei (zone umede se transforma in aride, apar zone cu variatii mari de temperatura), regimului hidrologic (secete prelungite sau inundatii), accelerarea eroziunii solului (implicit extinderea procesului de desertificare sau de salinizare). Deoarece de aceste racile omul este raspunzator, el trebuie sa practice o exploatare adecvata si rationala a teritoriilor pe care le-a determinat sa fie dependente de el, a intregului mediu antropic, urmarind permanent mentinerea echilibrului biologic din natura. A. PLANTE PARAZITI VEGETALI 411 Rugina bruna a griului Puccinia recondita Rob. ex Desm. (Pl. 93) Ciuperca ataca frunzele, mai rar tecile, tulpinile si spicele. Produce pustule cu spori ce pot fi alungite si conflua. Provoaca ingalbenirea si uscarea frunzelor, reducerea productiei de boabe. Apare in fiecare an si produce atacuri de intensitate variabila. Este cea mai raspindita rugina a griului de la noi. In zonele cu climat continental. 412 Cornul secarei Claviceps purpurea (Fr.) Tul. (Pl. 93) Ciuperca ataca spicele de secara in perioada infloririi. Din florile infectate se scurge un lichid viscos si dulceag in care se gaseste un numar mare de conidii care pot infecta alte flori. Spre sfirsitul perioadei de vegetatie in locul boabelor se dezvolta corpuri sclerotiale tari, usor curbate (dar nu in toate florile unui spic). Sclerotii cazuti pe sol sau cei ramasi in saminta germineaza in primavara urmatoare, dind nastere la un numar mare de ascospori care ajung la maturitate cind infloresc plantele. Atacurile cele mai puternice au loc in primaverile reci si ploioase. In zonele temperate, umede. La noi indeosebi in regiunile umede de munte. 413 Taciunele comun al porumbului Ustilago maydis (D.C.) Corda (Pl. 93) Ciuperca ataca toate organele porumbului, indeosebi stiuletii si tulpinile (mai ales la noduri si baza), dar mai putin paniculul si limbul frunzelor. Pe organele atacate se formeaza la inceputul verii niste pungi mari (D = 510 cm), carnoase, apoi pline cu o masa negricioasa, pulverulenta, formata din sporii ciupercii. Provoaca sterilitate, anomalii ale diferitelor organe sau chiar uscarea lor; la plantele tinere determina nanismul, ingalbenirea si chiar moartea. Faina de porumb cu spori are efecte toxice. Plantele se infecteaza prin sporii ramasi in sol, atacul fiind local. La noi in Cimpia Dunarii, nordul Moldovei, estul Transilvaniei. Pe tot globul, oriunde se creste porumb.

414 Innegrirea bazei tulpinii si putregaiul umed al tuberculilor de cartof Erwinia atroseptica V. Holl (Pl. 93) Bacteria ataca planta in toate fazele de dezvoltare. Se iveste in prima jumatate a verii, ducind la aparitia de plante pitice, cu tulpini debile; frunzele se rasucesc spre fata superioara si nu se mai formeaza tuberculi. Cind sint infectati tuberculii, ei au pulpa putrezita, semilichida, fara miros specific. In cimp apare de obicei ca o inegrire a bazei tulpinii, iar in depozit se manifesta prin putrezirea tuberculilor. La noi produce in depozite, in conditii de uscaciune, pagube de peste 10 15%. Larg raspindita pe glob. 415 Fainarea trandafirului Sphaerotheca pannosa Wallr. (Pl. 93) Ciuperca ataca toate organele aeriene ale plantei, indeosebi frunzele (care se acopera cu o pisla albicioasa si apoi cad) si lastarii (care nu mai cresc). Internodiile ramin scurte, plantele devin sensibile la ger. Bobocii florali nu se mai deschid, se brunifica si cad. Atacul este mai puternic in locuri insorite. Comun, pe toate soiurile. 416 Putregaiul brun, monilioza Monilia fructigena (Aderh et Ruhl) Honey (Pl. 93) Ciuperca produce pagube insemnate la mar, par, gutui si piersic, in livezi, in depozite si in timpul transporturilor de lunga durata. Atacul se manifesta pe flori, lastari, frunze si ramuri, dar mai ales pe fructe (care pot fi infectate in orice stadiu al dezvoltarii lor). Fructele tinere se brunifica, se usuca, apoi cad. La fructele aflate spre maturitate se intilneste fie ca putregai brun (cel mai pagubitor), putregai negru sau ca putregaiul inimii. Fructul prezinta pete galben-brune, rotunde, sub care pulpa se inmoaie si brunifica; poate trece treptat, In lipsa luminii si la temperaturi joase in putregai negru. Putregaiul inimii ataca pulpa centrala in jurul semintelor. Comuna la noi si pe glob. 417 Mana vitei de vie Plasmopara viticola (Berk et Curt) Beri et De Toni (Pl. 93) Boala este produsa de o ciuperca care ataca toate partile verzi ale plantei: frunze, lastari, circei, ciorchini si boabe. Frunzele sint atacate in toate stadiile, cele tinere fiind mai sensibile. Apar pete de decolorare untdelemnii, in dreptul carora pe partea inferioara apare o pisla albicioasa cu sporii ciupercii. Atacul determina o slabire a butucului, prin scaderea suprafetei de asimilatie. Forma cea mai pagubitoare sub care se manifesta boala este cea de pe boabe, care se brunifica, usuca si apoi cad, astfel incit ciorchinele ramine fara boabe (putregaiul brun). Este cea mai pagubitoare boala a vitei de vie, putind provoca pagube care variaza, afectind intre 10 si 80% din productie. In toate tarile viticole. BURUIENI 418 Palamida Cirsium arvense (L.) Scop. (Pl. 93) H = 50 150 cm. Perena, rizom orizontal lung, adinc. Tulpina erecta. Frunze lan-ceolate, petiolate la partea inferioara a tulpinii, sesile in partea superioara, cu limb intreg, lobat sau penat fidat. Virful lobilor prevazut cu cite un spinisor. Pe fata inferioara cu peri fini. Inflorescenta corimboasa, cu calatidii ovoidal globuloase. Flori rosii-violete. Fructe acnene cu papus alb-murdar. Inflorire VIVIII. Comuna in culturile agricole, locuri necultivate, ruderale. Europa, Asia.

419 Mohor Setaria glauca (L.) P. Beauv. (Pl. 93) H = 4 40 (90) cm. Perena. Tulpina erecta. Frunze lineat lanceolate. Inflorescenta panicul ca un spic. L = 10 cm. Spiculetele de la baza cu pete galbui-ruginii. Fruct cariopsa. Inflorire VIIVIII. Comuna prin semanaturi, pe miristi, culturi de legume; planta ruderala. Pe tot globul. 420 Stir Amarantus retroflexus L. (Pl. 93) H = 2080 cm. Perena. Des si fin paroasa, verde, uneori roscata. Frunze petiolate, rombic-ovate. Flori grupate spiciform. Inflorire VIIIX. Comuna in semanaturi, locuri ruderale, de la ses pina in regiunea montana inferioara. 421 Volbura, rochita rindunicii Convolvulus arvensis L. (Pl. 93) H = pina la l m. Perena, tulpina culcata sau volubila. Flori ca o pilnie, albe sau roze. Inflorire in VX. Foarte comuna prin cultura, locuri ruderale. 422 Urda vacii Cardasia draba (L.) Desv. (Pl. 93) H = 50 70 cm. Anuala, vivace cu radacini scurte, ramificate. Se inmulteste si prin stoloni. Flori grupate corimbiform. Infloreste in IVVII. Fructele silicule mici, cordiforme. Comuna in locuri ruderale, semanaturi, santuri, adesea in pilcuri. In toata tara. Holarctica. 423 Tortei Cuscuta epithymum (L.) Murr. (Pl. 93) Parazita, tulpina subtire, rasucita pe planta gazda, galbena, rosiatica sau verzuie, cu frunze reduse. Flori sesile, grupate in glomerule, alb-rozee. Fruct capsula, cu seminte mici. Paraziteaza diferite plante de cultura sau spontane. In toata tara. Europa, Asia, Africa, acum si America de Nord. PLANTE DE CULTURA 424 Griu Triticum aestivum L. (Pl. 94) H = 40150 cm, Anuala, tulpini fistuloase, cu 56 internodii. Frunze glabre, late de 7 15 mm. Spic prismatic pina la fusiform, L = 418 cm, din 1025 spiculete, fiecare cu 36 (9) flori. Fruct cariopsa. Inflorire VIVII. Se cultiva de la cimpie, pina la l 800 m altitudine, de la tropice, pina in regiunile temperate reci. Este cereala cea mai importanta si raspindita de pe glob. 425 Griu comun Triticum aestivum sp. vulgare Miller (Pl. 94) Ocupa 90% din suprafata mondiala semanata cu griu. Cu numeroase soiuri de toamna si primavara. Spice aristate sau nearistate, cu multe flori in spiculete (glumele constituie un element important in descrierea soiurilor). La noi se cultiva indeosebi soiurile erythrospermum, lutesens, ferucjineum si milturum. 426 Griu durum Triticum durum Desf. (Pl. 94) Forma caracteristica de stepa, cu forme de primavara si toamna. Pai plin in partea superioara. Spic scurt (L = 4 10 cm), patrat in sectiune, cu ariste mai lungi decit spicul si paralele cu acesta. Bob mai lung, sticlos. Cu varietatile hordeijorme, melanopus, apulicum si bucurum. La noi se cultiva soiurile autohtone Dacia, Iulia, Ileana, Liana, Doina, Ceres, Turda, Silvana, Montana, Potaisa, Lovrin si soiurile straine Libellula, Sava, Rana, Bezostaia, Partizanka s.a.

427 Secara Secale cereale L. (Pl. 94) H = 20 (30) cm. Anuala cu tulpini erecte, frunze plane, linear lanceolate, la baza laminei cu auricule scurte. Inflorescentaspic (L = 520 cm), muchiat, comprimat, cu rahis flexibil. Spiculete cu 2, rar 3 flori, inflorire VIVIII. Fruct ca-riopsa invelita cu palii. Da productii mari pe terenuri mai sarace, nisipoase, in zonele reci. Se cultiva numai Secale cereale var vulgare, cu soiurile Danae, Donkovskie zlote; in perspectiva Bucovina I si III. La noi pe dealuri sarace, in Subcarpatii din Transilvania, Moldova si Dobrogea. Larg raspindita pe glob. 428 Orz Hordeum vulgare L. (Pl. 94) H = 30150 cm. Anuala, tulpina cilindrica cu 57 internodii netede, glabre. Frunze glabre cu 2 auricole albe. Inflorescenta spic (L = 410 cm), inflorire VI VII. Cu 4 varietati din care la noi se cultiva 2: H. vulgare var. hexastichon cu soiurile Miraj si Intensiv si H. vulgare var. distichon (orzoaica), cu soiurile Azuga, Beta si Victoria (soiuri de toamna) si Dvoran, Elgine, Ametist, Favorit, Rapid s.a. (soiuri de primavara). In Subcarpatii din Moldova si Transilvania. 429 Ovaz Avena sativa L. (Pl. 94) H = 60100 (150) cm. Anuala, erecta, neteda, tufos ramificata la baza. Frunze plane, glabre sau ciliate pe margine. Inflorescenta panicul (L = 1530 cm), erect, spiculete cu 23 flori, inflorire VIVIII. Fruct cariopsa cu palee aderente. La noi se cultiva soiurile Cenad 309, Romulus, Solidor. In zone colinare din Transilvania, vestul tarii si nordul Moldovei. 430 Orez Oryza sativa L. (Pl. 94) H = 130 cm. Anuala, erecta, fistuloasa, cilindrica, striata, bogat ramificata, la baza cu noduri. Frunze lineare (L = 60 cm) acoperite cu peri. Inflorescenta panicul (L =1230 cm) erect. Fruct cariopsa alba sau rosie, invelita In palei, inflorire VIIVIII. Pe terenuri apatoase, temporar inundate, in estul, vestul si sudul tarii. La noi se cultiva indeosebi soiul Krasnodar 424; de perspectiva sint Sidef, Auriu de Banat, Bega, Timis, Polizesti, mai ales de-a lungul Dunarii. Cultura sa se afla pe locul II in lume, constituind hrana principala pentru cca 2 miliarde de oameni din Asia Orientala si de sud-est. 431 Porumb Zea mays L. (Pl. 94) H = 2 m. Anuala, radacina bogat fibroasa, tulpina paniculata, cu maduva si numeroase internodii. Frunze lat lineare, cu nervura principala pronuntata, pe fata superioara aspru pubescente, lucioase pe fata inferioara. Flori unisexuate, grupate in inflorescente: cea mascula ca un panicul erect la partea superioara a tulpinii, sub forma de ramuri simple sau ramificate, cea femela (stiulete), la baza unor frunze, imbracata in panusi, cu stilurile si stigmatele florilor lungi (matasea de porumb), inflorire VIVII. Fruct cari-opsa. Cu multe varietati, din care mai comune sint Zea mays indurata (porumbul cu bob tare) cu soiurile Minganesc, Galben timpuriu, Scorumnit, Portocaliu de Tg. Frumos, Ariesan, Banatean, Romanesc de Studina si Dobrogean, Zea mays indentata (porumbul dinte de cal), Zea mays everta (porumbul de floricele) s.a. In prezent se cultiva pe scara larga hibrizii, care se obtin prin inmultirea liniilor consanguinizate (obtinute prin autofecundari succesive pina la obtinerea de linii pure). Ei pot fi simpli HS, dubli HD si triliniari HT. La noi in toata tara, suporta bine monocultura si, este stimulat de irigatii.

432 Tutun Nicotiana tabacum L. (Pl. 94) H = 75150 (200) cm. Anuala, tulpina erecta, frunze mari, simple, glandulos paroase. Inflorescenta paniculat ramificata cu flori ca o pilnie, rosii, roze sau albe. Fruct capsula ovoidala. Contine o serie de alcaloizi, nicotina, uleiuri eterice. Cu numeroase soiuri, care se deosebesc din punct de vedere morfologic, fiziologic si in functie de calitatile frunzelor. La noi se cresc soiuri de tip oriental (Moldovata si Djebel) soiuri de tip semioriental (Ghimpati), soiuri de tip Virginia, soiuri de mare consum (Banat) si de tip Burley. Se cultiva la cimpie (Romania este una din tarile mari producatoare de tutun din Europa). Pe tot globul. 433 Floarea soarelui Helianthus annuus L. (Pl. 95) H = 60 200 cm. Anuala, viguroasa, radacina pivotanta, adinc infipta in sol. Tulpina cilindrica, paroasa, in interior cu maduva buretoasa, celulozica. Frunze alterne, mari, lat cordate, ovate, dintate, paroase pe ambele fete. Florile inflorescenta calatidiu cu 2 feluri de flori: unele marginale, ligulate, sterile, altele in centrul discului, tubuloase, brune, hermafrodite. Fructe aeriene. Formele cultivate apartin subspeciei macrocarpus, cu soiurile Rekord si Peredovic. In judetele din sudul tarii. Pe glob larg cultivata. 434 Inul Linum usitatissimum L. (Pl. 94) H = 80 (100) cm. Anuala, tulpini solitare, cilindrice. Frunze dese, alterne, mici, lanceolate, cu 3 nervuri glabre. Flori in cincine cu pediceli lungi, azurii, rar albe. Inflorire VIIVIII. Fruct capsula globuloasa. Seminte ovoidale, turtite, brune. Cu 3 subspecii: euroasiaticum (inurile de fuior, de ulei si mixte), mediterraneum (de ulei) si transitorium (mixte). Principalele soiuri de la noi sint Deta, ICA-32, /CA-44, L 1120, Hera, Prima. In toata tara, de la cimpie, la munte. Pe toate continentele de la 30 latitudine sudica, pina la 55 latitudine nordica. 435 Cinepa Canabis sativa L. (Pl. 94) H = 30100 cm. Anuala, tulpina erecta. Planta femela mai verde si mai viguroasa decit cea maseula. Frunzele bazale opuse, cele superioare alterne, lung petiolate dictat 37 sectate, cu foliole dintate. Flori dioice, rar monoice (cele mascul e dispuse in cime racemiforme axilare, cele femele cite una la subsoara bracteii). Inflorire VIIVIII. Fruct nucula ovala, brun-cenusie, neteda, lucioasa. La noi se cultiva soiul dioic Fibromulta 151. Suprafetele cultivate au scazut mult deoarece nu s-a mecanizat recoltatul si datorita faptului ca fibra este neomogena dea lungul tulpinii. 436 Bumbacul Gossypium hirsutum L. (Pl. 94) H = 90 120 cm. Cu 2 feluri de ramuri: vegetative la baza, fructifere deasupra, trilobate, paroase. Floare mare, liliachie-roz, protejata de 3 bractee dintate. Fruct capsula dehiscenta cu 35 valve. Seminte acoperite cu peri, din care se obtin fibre textile. La noi se creste mai ales soiul Cirpan 433. Romania este la limita ecologica nordica a cultivarii acestei specii. 437 Ricinul Ricinus communis L. (Pl. 95) H = 5 m. Frunze palmat lobate, flori unisexuate grupate in raceme. Fruct capsula ghimpoasa, cu seminte bogate in ulei. Planta oleaginoasa, medicinala si ornamentala. La noi se cultiva in sudul tarii (soiurile timpurii Coral, Donskoi rannii, Smarald). Originara din Africa tropicala, se cultiva acum pe tot globul intre 40 latitudine nordica si 40 latitudine sudica.

438 Rapita Brassica rapa L. (Pl. 95) H -= 50100 (150) cin. Frunze bazale penat sectate, cele mijlocii si superioare intregi si cordiforme Ia baza. Flori galbene. Fruct silkva. Radacina carnoasa. In sudul si vestul tarii se cultiva soiurile Cobza de toamna, Gorczanski si Sallux. LEGUME 439 Cartof Solanum tuberosum L. (Pl. 95) H = 50100 (120) cm. Anuala, tulpini subterane ca niste tuberculi. Frunze penat sectate. Inflorescenta cimoasa cu flori albe sau rosietic-violete. Fruct baca sferica, suculenta. Principalele soiuri de cartof create In tara noastra sint Muncel, Semenic, Colina, Magura. Alaturi de ele se cultiva soiuri din Olanda, Polonia si R.D. Germana. Se ating productii de 140160 q/ha, indeosebi in judetele cu clima mai umeda si racoroasa. Pe tot globul. 440 Patlagele rosii, tomate Lycopersicum esculentum MilL (Pl. 95) H = 40150 (200) cm. Anuala, tulpina cu peri glandulosi, frunze intrerupt imparipenat sectate. Flori grupate in inflorescente extra-axilare cu flori galbene, inflorire VIIVIII. Fruct baca. Soiurile mai comune la noi sint Aurora 100, Arges 428, Productiva, Florida, Redtop s.a. Se cultiva mult in gradini de legume si sere. 441 Ardei Capsicum annuum L. (Pl. 95) H = 3050 (100) cm. Anuala, radacina pivotanta, tulpina glabra, frunze lanceolate pina la ovate, lung petiolate. Flori solitare sau cite 2, albe-galbui, rosii sau violete, infloreste in VIIX. Fruct baca, cu carne relativ suculenta, cu multe soiuri: dintre ardeii grasi se cultiva Galben timpuriu, Cecei, Bucurestean III, Galben de Banat, ardei lungi Kapia de Kurovo, gogosari Timpuriu de Bucuresti, Urias dulce, ardei iuti Iute portocaliu, Iute de Arad, precum si multe alte soiuri mai putin importante. 443 Vinete Solanum melongena L. (Pl. 95) H 3070 (120) cm. Anuala, tulpina inalta, cu peri glandulari. Frunze mari, groase, lanceolate, lung petiolate, fin pubescente. Flori axilare, solitare, violacee, inflorire VIVIII. Fruct baca mare, suculenta, lung pedunculata. Originara din India. La noi se cresc indeosebi in sudul tarii soiurile Delicia, Bucurestene 33, Lungi de Tg. Frumos, Pana Corbului s.a. 443 Ceapa Allium cepa L. (Pl. 96) - H = 3080 (170) cm. Bianuala, tulpina dreapta, fistuloasa. Bulb tunicat, de forma si culoare variate. Frunze cilindrice, fistuloase. Flori mici, albe-galbui, dispuse in umbele globuloasa, inflorire VIVIII. Fruct capsula cu mai multe seminte negre. Originara din Asia, acum se cultiva pe tot globul ca planta alimentara si medicinala. Soiurile cele mai cunoscute de la noi sint De Buzau, Spaniola, Volsca, Rosie de Fagaras si de Jittau. 444 Usturoi Allium sativum L. (Pl. 96) H = 25100 (200) cm. Perena. Bulb lat ovoidal, format din (4)15 (60) bulbisori (catei) inclusi in tunici. Cu 612 frunze lat liniare. Tulpina plina, invelita pina la jumatate in tecile frunzelor, la baza mai sclerificate, terminata cu o inflorescenta. Originara din centrul Asiei, la noi larg raspindita in cultura. Cele mai comune soiuri sint Alb de Cenad si De Moldova.

445 Castravete Cucumis sativus L. (Pl. 96) H = 24 m. Anuala, cu tulpina tiritoare, cu cerci. Frunze cordate, lobate, cu peri rigizi pe ambele fete. Flori unisexuate, galbene-aurii. Fruct pepenoid. Inflorire VIIIX. In toata tara, in multe varietati; mai comune sint soiurile Arad, Sporu, De Bistrita, Delicate s, Cornison. 446 Sfecla Beta vulgaris L. (Pl. 96) H = 60120 cm. Bianuala. In primul an de vegetatie se formeaza o radacina groasa, napi-forma, carnoasa, si un buchet de frunze mari, latovate. In al 2-lea an din radacina creste o tulpina ramificata, cu frunze rombice si flori mici, verzui, dispuse cite 28, in glomerule inghesuite. Fruct inconjurat de perigonul intarit. Utilizata in hrana, pentru zahar si ca furaj. La noi se cultiva pentru zahar soiurile R poly, Brasov, Stupini, Polyrom si Poli-cama, pentru consum Lunga de Erfurt, Bordo s.a. 447 Mazare Pisum sativum L. (Pl. 95) H = 35200 cm. Anuala, ierbacee, agatatoare. Frunze compuse, paripenate, terminate cu circei, cu 2 stipele mari la baza. Flori albe-violet roscate. Fruct pastaie cu. seminte mari, globuloase. Este una dintre cele mai importante leguminoase utilizata de om si animale, ingrasa solul in azot. Originara din Asia centrala, la noi se cultiva soiurile Uladowski 303, Meteor, Auralia, Mirai, Fina verde, Delicioasa, Nicos. 448 Fasole Phaseolus vulgaris (L.) Savi (Pl. 95) H = 0,3 4 (7) m. Anuala, ierbacee, volubila, cu frunze mari, trifoliate. Flori albe, roze sau violete, solitare sau in raceme. Fruct pastaie. Seminte reniforme sau sferice. Originala din Mexic sau Guatemala, se cultiva pe tot globul. La noi sint mai comune soiurile Progres, ICA 332, Great Northern, Bistrenski, Premial, Saxa cilindrica, Clujana, Nicos. 449 Soia Glycine hispida Maxim (Pl. 95) H = l m. Anuala, ierbacee, bogat ramificata, cu peri aspri. Frunze trifoliate, paroase. Flori violete pina la albe. Pastai mici, galbene, acoperite cu peri aspri. Romania este cel mai mare cultivator din Europa. Se cultiva soiurile Communis, immaculata, Stricta, Serotina, Flavia, Ucrainica, Latifolia, Viridis, Nigrum. 450 Lintea Lens culinaris Medicus (Pl. 95) H = 1575 cm. Anuala, erbacee. Frunze paripenat compuse, terminate cu circei. Flori alburii cu vinisoare liliachii. Pastai mici, cu 2 seminte. La noi se cultiva in nordul Moldovei si estul Transilvaniei soiurile Iasi si Vinga. 451 Varza Brassica oleracea L. (Pl. 96) Bianuala, cu radacina lemnoasa, ramificata, tulpina din primul an scurta, groasa (cocean). Frunze verzi-albastrui cu nervura mediana proeminenta, care formeaza in primul an un mugure gigantic. In al 2-lea an produce flori in racele laxe. Inflorire VVIL Fruct silicva lunga. Cultivata pe toate continentele. Prin selectie s-au obtinut diferite varietati: capitata (varza alba) cu soiurile Victoria, Gloria, Dittmark, Licurisca, De Buzau, (varza creata) Vorbote, sabauda (varza rosie) soiul Cap de negru, gemmifera (varza de Bruxelles) cu soiul Tirzie de Amagar, gongylodes (gulia) cu soiul Dworsky, botrytis (conopida) cu soiurile Pitica timpurie de Erfurt si Bulgare de zapada etc.

462 Spanac Spinacia oleracea L. (Pl. 96) H = 3050 (100) cm. Anuala sau bianuala. Radacina fusiforma, tulpini erecte simple sau ramificate, frunze lung petiolate, sagitate si alungit ovate. Flori unisexuate, sesile, dioice. Fruct globulos, tare. Originara din orient. Mai comun este soiul Viroflay. 453 Morcov Daucus carotn L. (Pl. 96) H = 5080 (200) cm. Bianuala, cu radacina pivotanta. Frunze de 24 ori penat sectate, cu lobi ascutiti. Flori albe grupate in umbela. Fructe ovoidale. Pe tot globul. La noi mai comune sint soiurile Nantes, Chantenay, Urias de Berlicum. 454 Ridiche Raphanus sativus L. (Pl. 96) H 20100 cm. Anuala, radacina pivotanta, tuberizata. Frunzele inferioare penat sec-tate, cele superioare intregi, lanceolate. Flori in racem, albe sau violete. Fruct silicva. Dintre ridichile de luna mai comune sint Rosii cu virful alb, Saxa si Alb lung, iar dintre cele de iarna Neagra rotunda. 455 Marar Anethum graveolens L. (Pl. 96) H = pina la 130 cm. Anuala, glabra, cu miros caracteristic. Radacina pivotanta, tulpina cilindrica, fin striata, fistuloasa, superior ramificata. Frunze mici, 34 penat sectate. Florile hermafrodite, grupate in umbele. Fructele se desfac usor. Infloreste in VIIVIII. Utilizat ca condiment in alimentatie, ca tonic si somnifer. Originara din Asia de sud-est, acum pe tot globul. La noi ca planta de cultura, care uneori se salbaticeste. 456 Patrunjel Petroselinum hortense Hoffman (Pl. 96) H = 30120 cm. Bianuala, glabra, cu miros caracteristic. Radacina pivotanta subtire sau ingrosata, tulpina cilindrica, usor muchiata, uneori fistuloasa, bogat ramificata, terminata cu o inflorescenta. Frunze penat sectate, lung petiolate. Umbele lung pedunculate, cu 710 radii. Umbele cu flori mici, numeroase, inflorire VIVII. Cultivata, uneori salbaticita. In alimentatie drept condiment, in medicina pentru combaterea icterului, este hipotensiv, excitant. 457 Leustean Levisticum otficinale Koch. (Pl. 96) H = 80 250 cm. Perena, glabra, cu miros caracteristic. Rizom gros, ramificat. Tulpina erecta, fistuloasa, ramificata superior. Frunze usor carnoase, lucitoare, triunghiulare, pina la rombice, penat sectate, petiolate. Flori grupate in umbele compacte, hermafrodite, inflorire in VIVIII. Utilizat in alimentatie si in medicina ca diuretic si expectorant. Cultivat, uneori se salbaticeste. POMI SI ARBUSTI FRUCTIFERI 458 Marul Malus pumila Milb. (Pl. 97) H = 10 m. Arbore eu coroana rotunda, lipsit de spini. Muguri parosi. Frunze ovate, eliptice sau alungit ovate, crenat serate pe margini, paroase pe partea inferioara. Inflorescenta racem umbeliforma, cu (5) 79 flori, inflorire IVV. Fructe globuloase. In paduri. Cu 28 specii pe glob, cu cca 10 000 soiuri cultivate. La noi cele mai comune sint Delicios auriu (Golden delicious), Jonathan (458 a), Frumos de Voinesti (458 b), Delicios dublu rosu (Starking delicious), Parmen auriu (458 c) s.a.

459 Parul Pyrus domestica Sm. (Pl. 97) H = 11 (20) m. Arbore cu coroana piramidala. Frunze ovate, cu marginile dintate sau intregi. Flori albe-roz, grupate cite 49 in corimbe. Inflorire V-VI. Fructe globuloase sau piriforme, galbene-portocalii, formate prin ingrosarea receptaculului. Pe coline insorite, luminisuri si la margini de padure, mai ales in sudul tarii. Cultivat In numeroase soiuri in sudul Europei, Asia Mica, Africa de Nord. Cele mai raspindite soiuri de la noi sint Favorita lui Clapp (459 a), Williams, Cure, Decana de iarna (459 b). 460 Gutuiul Cydonia oblonga Miller (Pl. 97) H = 13 m. Arbust sau arbore scund. Frunze alterne, ovate, paroase pe fata inferioara, cu margini intregi. Flori solitare, mari, albe-roz. Inflorire VVI. Fructe mari, galbene-verzi, tomentoase, cu seminte numeroase (816) in fiecare loja. Florile, fructele si semintele cu utilizari in medicina. Originar din Asia, acum se cultiva pe tot globul. Subspontan, cultivat mai ales pe soluri bogate, pe coline insorite, in zone de podgorii, dar si la margini de padure. Mai comun la noi este soiul Bereczki. 461 Caisul Armeniaca vulgaris Lam. (Pl. 97) H = 10 m. Arbore cu frunze lat ovate, subrotunde, brusc acumulate, la baza rotunjite, fin serate pe margine, glabre, lucitoare. Flori albe, parfumate, solitare sau grupate cite 2, sesile sau scurt pedicelate, ce se formeaza inaintea frunzelor, inflorire IIIIV. Fruct drupa globuloasa, paroasa, galbena-portocalie, punctata pe partea insorita. Simbure ovoidal, pintecos, tricostat. Seminte dulci sau amare. In gradini si livezi, in toata tara, indeosebi in partile sudice. Originar din China. Mai comune la noi sint Cea mai buna de Ungaria si Tirzii de Bucuresti. 462 Piersicul Persica vulgaris Miller (Pl. 97) H = 6 (rar 8) m. Arbust sau arbore, cu lujeri tineri erecti, mai tirziu orizontali sau penduli. Frunze eliptice sau eliptic lanceolate, acumulate, serate, glabre. Flori solitare, rar cite 2, scurt pedicelate sau sesile, rosu carmin pina la albe. Inflorire IIIIV. Fruct carnos, globulos, tomentos. Pulpa aromata, suculenta, galbena pina la rosu-inchis. Simbure foarte tare brazdat. Cultivat in regiunea de cimpie, indeosebi In sudul si vestul tarii. Creste spontan in China. Se cultiva In sudul Europei, America de Nord si Sud. Cele mai raspindite soiuri la noi sint Cardinal, Dixired si Redhauen. 463 Prunul Primus domestica L. (Pl. 97) H = 10 m. Arbore sau arbust, cu radacini superficiale care lastaresc usor. Frunze eliptice pina la obovate, pe margini fin crenat-serate. Flori albe-verzui, grupate cite 25. Inflorire IVV. Fructe drupe alungite, negre-albastrui, violete, rosii-violete sau galbene. Simbure virtos, comprimat, carenat. Saminta amara. Cel mai raspindit pom fructifer de la noi, de la cimpie, pina in etajul montan, indeosebi in depresiunile carpatice si la deal. Subspontan la margini de padure si pe coaste insorite. Fixeaza terenurile slab consolidate, valorificind terenurile improprii pentru alte culturi. Europa, Asia, Africa de Nord, America. Soiurile cele mai raspindite la noi sint Tuleu gras (463 a), Anna Spath (463 b) si Grase romanesti (463 c). 464 Ciresul Cerasus avium (L.) Moench. (Pl. 97) H = 20 rn. Arbore a carui scoarta se exfoliaza In fisii circulare. Coroana ovala pina la piramidala, ramuri

lungi, erecte. Frunze alungit ovate, acuminate, dublu crenat serate. Flori albe, lung pedunculate, dispuse in raceme umbeliforme. Inflorire IVV. Fructe drupe globuloase, rosii sau negricioase, dulci sau amare. Simbure ovat, neted. Prin paduri, tufisuri, pe coaste insorite, de la cimpie pina in etajul montan (l 000 m). Se cultiva in livezi si gradini, in toata tara. Europa, vestul Siberiei, Turkestan, Caucaz, Asia Mica, Africa de Nord. Soiurile cele mai raspindite la noi sint Pietroase negre mari (464 a), si Boambe de Cotnari (464 b). 465 Visinul Cerasus vulgaris Miller (Pl. 97) H = 810 m. Arbore cu coroana rotunda, cu lujeri bruniu-rosietici, pendenti. Frunze eliptic-obovate pina la alungit obovate, fin dublu crenat serate, glabre, verzi intunecoase mari, groase. Flori albe, dispuse in fascicule cu citeva frunzisoare la baza. Muguri cu solzi cleiosi, inflorire IV V, fructe glo-buloase, rosii-inchis sau negre, acre. Simbure globulos. Cultivat frecvent in livezi si gradini, la cimpie si deal, uneori salbaticit. Spontan In India, Iran si Tarile Balcanice. Cultivat in Europa. Mai comune la noi sint soiurile Crisana (465 b) si Mari timpurii (465 a). 466 Nucul Juglans reggia L. (Pl. 98) H = 30 m. Arbore cu coroana larga, scoarta neteda, argintiu-cenusie. Frunze mari, cu 59 foliole eliptice, oblong ovate, cu margini intregi, glabre. Florile barbatesti grupate in amenti masculi solitari, sau cite 2, cilindrici, multiflori. Florile femele cite l4, sesile, purpurii, inflorire V. Fruct drupa sferica. Saminta cu 2 cotiledoane mari, zbircite, bogate in ulei. Se inmulteste aproape numai prin saminta. Creste sporadic prin paduri de amestec, la deal (indeosebi in Banat si Oltenia). Cultivat, creste pretutindeni. Europa de Est, Asia, China. La noi se cresc numeroase soiuri: De Sibisel (466 a), De Geoagiu (466 b), De Marculesti (466 c), Dumitra, De Pestisani, De Falticeni s.a. 467 Agrisul Ribes grossularia L. (Pl. 98) H = 60150 cm. Arbust ghimpos, ramificat, cu scoarta ramurilor bruna, exfoliindu-se in fisii. Frunze semicirculare, 35 digitat lobate. Flori hermafrodite, verzui sau roscate, solitare sau cite 23. Inflorire IVV, fructificare VI VII. Fruct baca globuloasa mare, verzuie, galbuie sau roscata, pubes-centa. Melifera. Prin paduri si tufisuri din regiunea montana. Mai comune sint soiurile May Duke, industry, Triumphant, Lady Delamere, American de munte. 468 Murul de miriste Rubus caesius L. (Pl. 98) Ramuri cu ghimpi slabi, inegali, frunze ternate, inflorescenta scurta, corimboasa. Fruct din drupeole putine, mari, negre, comestibile. Prin livezi, paduri, zavoaie, la marginea apelor, la cimpie, mai rar la munte. Europa, vestul Siberiei, Asia Centrala. Un soi valoros, cultivat este Wilson's frilhe. 469 Capsunul Fragaria moschata Duch. (Pl. 98) H = 40 cm. Perena, viguroasa, cu rizom orizontal, stoloni subtiri, tulpina erecta, ternara. Inflorescenta din 5 12 flori, receptacul paros, inflorire VVI. Fructe cu receptacul globulos, rosii. In tufisurile de la marginea padurilor, de la cimpie pina in etajul montan la limita superioara a fagului. Europa, pina in Crimeea. Au fost create o serie de soiuri la care pulpa fructului

este mare, dulce, cu seminte mici, cu perioade diferite de coacere. Mentionam soiurile Senga-Sejigana, Munchenberger fruhe, Brandenburg, Aprikose, Robinson, Madame Montat. 470 477 Vita de vie Vitis vinifera L. (Pl. 98) H = pina la 20 m. Arbust tiritor si agatator. Scoarta de pe lujerii batrini se desface fisii Tulpina noduroasabutuc. Frunze adulte orbiculare-cordate, sau 35 lobate. Flori mici in raceme compuse. Fructe bace dispuse in ciorchine, de forma, marime si culori diferite, dupa soiuri. Cultivata de la nivelul marii pina in zona subcarpatica, mai ales pe locuri uscate. Spontana in Armenia si Transcaucazia. In cultura pe tot globul; este una dintre plantele cele mai vechi cultivate. Dupa modul de folosinta, soiurile cultivate din tara noastra se impart In trei categorii mari: l soiuri de vita portaltoi, 2 soiuri roditoare nobile, cultivate pentru producerea strugurilor pentru masa si vin si 3 hibrizi producatori directi. Vita de vie este cultivata demult la noi, dar soiurile autohtone au fost decimate de filoxera; ulterior au fost introduse si extinse soiuri straine, mai valoroase economic (cele autohtone au ramas pe suprafete reduse, mai ales in zonele de nisipuri). Dintre numeroasele soiuri cultivate in prezent la noi, mentionam: a) Soiuri de vita nobila pentru struguri de masa: Perla de Csaba, Cardinal (470), Chasselas dore, Muscat de Hamburg (471), Afuz Ali (472), Coarna neagra. b) Soiuri de vita nobila pentru stafide: Kis-Mis alb (473). c) Soiuri de vita nobila pentru vinuri albe: Galbena de Odobesti, Feteasca alba, Grasa de Cotnari (474), Feteasca regala (Galbena de Ardeal (475). d) Soiuri de vita nobila pentru vinuri rosii: Babeasca neagra (476), Pinot noir, Feteasca neagra. e) Soiuri de vita nobila pentru vinuri aromate: Muscat Ottonel, Tamiioasa romaneasca (477), Tamiioasa de Pietroasele, Busuioaca de Moldova. PLANTE DECORATIVE 478 Petunie Petunia hybrida Vilm. (Pl. 99) H = 2080 cm. Anuala, erbacee. Tulpina glandulos paroasa, frunze intregi, ovate, scurt petiolate, alterne. Flori solitare, axilare, cu o corola miundibuliforma sau hipocrateriforma, superior larg deschisa, placut mirositoare. Flori de o mare variabilitate de culori, forme si marime, cu o durata mare de inflorire. Pot fi simple sau batute, cu corola dreapta, rotata, ondulata sau fimbriata, unicolora sau pestrita. Originara din America de Sud, la noi de 90 ani. Comuna. 479 Circiumarese Zinnia elegans Jacq. (Pl. 99) H = 40 100 cm. Tulpina erbacee, dreapta, ramificata, aspru paroasa, terminata cu o inflorescenta. Frunze ovoide, ascutite la virf, sesile, opuse. Flori tubuloase si ligulate, grupate in calatidii variat

colorate, de marimi diferite. Cu numeroase soiuri ce difera prin marimea inflorescentelor, forma ligulelor si talie. Vara foarte florifera. Originara din Mexic. Comuna la noi. 480 Zorele Ipomaea purpurea Roth. (Pl. 99) H = 300 cm. Anuala sau perena, cu crestere rapida. Tulpina volubila, usor pubes-centa. Frunze intregi, cordiforme. Flori mari, grupate cite 35 intr-o inflorescenta umbeliforma, sint lung pedunculate, unicolore, dar de culori variate. Din zonele calde ale Americii. Utilizata la decorarea pergolelor, gardurilor, chioscurilor, balcoanelor. 481 Garoafa Dianthus caryopyllus L. (Pl. 99) H = 3090 cm. Perena, tulpini ramificate de la baza si usor lignificate. Frunze liniar lanceolate, glauce. Flori solitare, placut mirositoare, cu petale pe margine dintate, gofrate sau franjurate. Originara din jurul Mediteranei. Se cultiva numeroase soiuri pentru flori taiate. Soiurile cele mai comune Dark Red Sim, Pink Dusty, Gold Regn, Lucky, Strike, Joker, Cardinal, Harvest Moon. Varietatea Chabaud este anuala. 482 Crizantema, tufanica Chrysanthemum sp. (Pl. 99) cu numeroase specii (leucanthemum L. In Europa, maximum Ramond in Pirinei, indicum L. In Japonia, sinense Sab. In China si Japonia). Din ele au rezultat numeroase rase si hibrizi. H = 20 120 cm. Rizom subteran, noduros, oblic sau orizontal. Tulpina dreapta, semilignificata, ramificata, glabra sau usor paroasa. Frunze bazale oval spatulate, dintate pe margine, cu petiol lung, cele tulpinale lanceolate, adinc dintate (cele superioare intregi), sesile. Inflorescenta calatidiu, de marimi diferite, infloreste in IXXI. Flori cu un colorit variat. Utilizata ca flori In parcuri sau ca flori taiate. 483 Dalie, gherghina Dahlia sp. (Pl. 99), cu specule variabilis Des., coccinea Cav., juarezii Hort, rosea Cav., imperialis Roezl., din ale caror incrucisari au rezultat numeroase specii. H = 40200 cm. Erbacee, cu radacini tuberizate, tulpina usor lignificata, fragila. Frunze penat lobate, pina la penat sectate. Flori ligulate, grupate in inflorescente calatidii, de marimi si culori variate, inflorire indelungata si abundenta, mai ales toamna. Folosita ca flori taiate sau plantate izolat sau in grupuri in parcuri, sau ca borduri de-a lungul aleilor. 484 Trandafir Rosa sp. (Pl. 100) (in culturi fortate se folosesc soiurile si hibrizii proveniti din Rosa chinensis L.). Arbust erect sau agatator, ades cu stoloni subterani lignificati. Tulpini cu ramuri erecte, glabre sau paroase, cu ghimpi. Frunze alterne, imparipenat compuse, cu 39 foliole. Petioli ghimposi. Flori grupate in raceme sau panicule corimbiforme sau umbeliforme, uneori reduse la o floare terminala. Petalele numeroase, de forme, culori si grad de catifelare diferite. Fructe nucule unisperme inconjurate de un receptacul carnos ovoidal. Trandafirii decoreaza parcurile si gradinile; pot vegeta si in sere, unde infloresc tot anul. Se cunosc peste 20 000 soiuri de trandafiri care difera prin marime (pitici, in coroana, urcatori, pletosi), culoare, forma, miros, grad de catifelare, durata de inflorire, persistenta pe planta sau taiata etc. Soiuri mai comune in culturile fortate sint: Eclipse, Golden, Virgo, Message, Baccara, Soeur Therese, Talisman, President, Herbert Hower, Better Times, Super Star, Gloria Romei, Rouge Meillard etc.

485 Crin Lilium sp. (Pl. 100) Sub numele de crin sint cuprinse specii cu flori lung pedunculate, pendule si cu foliolele perigo-nului rasfirate (speciosum Thunb., superbum L., tigrinum K.G.), specii cu flori scurt pedunculate si perpendiculare pe tija florala (candidum L., regale Wilson, auratum Lindl), cu florile indreptate in sus (croceum L.) si cu flori lung tubuloase, larg deschise. H = 60200 cm. Perena, in pamint cu un bulb solzos, ce creste de la an la an. Primavara iese din el o tulpina dreapta (rareori ramificata), cu frunze ovale sau lanceolate, petiolate, alterne. Florile mari (o corola cu 6 foliole), placut mirositoare. Se creste pentru flori taiate, in parcuri si gradini. 486 Lalea Tulipa gesneriana L. (Pl. 100) H = 2570 cm. Bulb tunicat, piriform sau ovoid, acoperit cu o tunica. In cursul fiecarei perioade de vegetatie bulbul se epuizeaza, dar la subsoara vechiului bulb apar (23 (6) bulbili noi. Primavara devreme ies frunzele sesile, late, cu margine ondulata si o tije cu frunze inguste, petiolate, terminata cu o floare mare, ca un clopot cu foliolele frumos colorate, infloreste in III V. Originara din Asia Centrala si de rasarit si Africa de Nord, a fost cultivata cel mai intens In Olanda, care este patria celor mai multe soiuri cultivate in prezent (peste 150). Crescuta pentru flori taiate, la decorarea curtilor, parcurilor si peluzelor (in grupe sau in combinatie cu alte flori). 487 Gladiole, sabiute Gladiolus hybridus Hort. (Pl. 100) H = 50150 cm. Specia a provenit din hibridarea a numeroase specii de Gladiolus, indeosebi a celor aduse din Africa de Sud. Perena, tuberobulb sferic, turtit (D = 612 cm), acoperit cu mai multe tunici. Din el primavara ies l2 (4) tije florale drepte (rareori ramificate), cu frunze lanceolate sau lineare si care poarta terminal 1420 flori grupate intr-un racem uniserial sau biserial. Florile, ca niste pilnii usor bilabiale, mari, cu perigon din 6 foliole (cu conformatii diferite, dupa soi). Fructul, capsula triloculara, cu numeroase seminte. Se cultiva indeosebi pentru flori taiate, dar se folosesc si in parcuri si gradini pentru amenajeri florale. 488 Muscata Pelargonium sp. (Pl. 99) H = pina la 100 cm. Speciile cele mai comune sint P. zonale Ait. (arbustiforma), P. peltatum Stit (cu tulpini tiritoare sau pendule) si P. grandiflora, Willd. (frunze rotunde, cordiforme, flori mari, cu D = 6 cm.). Perena, cu tulpini ramificate, pubescente, lemnificate la baza, frunze lung petiolate, pubescente. Flori simple, grupate in umbele, sustinute pe pedunculi lungi, de marimi si culori variate. La noi este una din plantele de ghiveci si balcon cele mai iubite. Originara din Africa de Sud. 489 Begonie Begonia tuberosa Hort. (Pl. 99) Perena, cu tuberculi rotunzi, carnosi, turtiti (D = 410 cm). Tulpini aeriene drepte, carnoase, cu frunze cordiforme dintate, gofrate, usor paroase. Flori uni-sexuate; cele mascule numeroase, cu multe stamine, cele femele mai putine, cu stigmate scurte carnoase. Flori de culori diferite. Crescuta in sera, ghiveci si gradini. 490 Lamiita, iasomie Philadelphus coronarius L. (Pl. 99) H = 3 m. Arbust sub forma de tufe dese, cu frunze opuse, eliptice, cu margini dintate, rare. Flori albe, grupate 57 in raceme, frumos mirositoare, inflorire VI. Fructe capsule. Cu

crestere rapida. Rezistent la ger si poluare. Originar din Caucaz. Se cultiva in parcuri si gradini. 491 Forsitia Forsythia suspensa Vahl. (Pl. 99) H 1,5 2 m. Arbust cu tulpina si ramuri curbate, lujerii cu 4 muchii, fara maduva. Muguri opusi, departati de lujer. Frunze oblong-ovale, simple, cu margini dintate. Flori mari, asezate de-a lungul ramurilor, cu 4 petale, care apar inainte de infrunzira, inflorire IIIIV. Fructe capsule cu 2 loji in care sint seminte aripate. Rezistent la variatii climatice, este un vestitor al primaverii". Originar din China si Japonia. Cultivat in parcuri, gradini, spatii verzi. 492 Salcim Robinia pseudacacia (L.) (Pl. 99) H = 30 m. Arbore exotic, originar din America, spinos, cu scoarta adinc brazdata. Frunze imparipenat compuse, cu ghimpi la baza petiolului. Flori mari, albe sau roz-deschis, placut mirositoare, melifere, grupate in inflores-centa-ciorchine pendent. Inflorire VVI. Fructe pastai turtite, negricioase, L = 510 cm. Florile se folosesc la calmarea tusei, scoarta pentru combaterea hiperaciditatii si ulcerului. In zona de deal si cimpie, pe linga locuinte, drumuri si cai ferate ca plantatii, folosit la fixarea nisipurilor. Europa, America. PLANTE MEDICINALE CULTIVATE 493 Menta, izma buna Mentha piperita Wirtg. (Pl. 100) H ~ 100 cm. Erbacee, cu rizom si stoloni. Tulpina cu 4 muchii, verde, rosietio-violeta. Inflorescenta din verticile suprapuse, flori violete sau roz. Infloreste in VIIX. Fruct 4 nucule. Planta cultivata, inmultire vegetativa. Utilizata pentru calmarea durerilor de stomac, tulburari digestive, hepatice, cu actiune antiseptica, antispasmica, fortifica sistemul nervos, ajuta la eliminarea calculilor renali. 494 Busuioc Ocimum basilicum L. (Pl. 100) H = 5060 cm. Anuala, radacina fibroasa, tulpina in 4 muchii, frunze ovat-lanceolate cu numeroase glande secretoare pe partea inferioara. Flori albe sau roz, dispuse cite 6 in pseudoverticile. Inflorire VIIVIII. Fruct 4 nucule. Cultivat in gradini. Contine oestragol si linalol. Utilizat In industria cosmetica, alimentara, este sedativ, bactericid. 495 Musetel, romanita Matricaria chamomilla L. (Pl. 100) H = 580 cm. Anuala sau hibernanta, frunze penat sectate, inflorescenta antodii cu flori marginale ligulate, albe si flori centrale tubuloase, galbene-aurii. Inflorire VIVIII. Fruct achena. Spontana, originara din estul Europei. La cimpie, pe soluri saraturoase, argiloase, nisipoase. Introdusa in cultura. Infuzia cu flori are efect antiinflamator, spasmolitic, in gastrite, enterocolite, colite. In industria alimentara pentru prepararea vermuturilor. 496 Nalba mare Althaea ofjicinalis L. (Pl. 100) H = 1,5 (2) m. Perena, radacina cilindrica, cenusie. Tulpina putin ramificata, pislos paroasa. Frunze 35 lobate, catifelat paroase. Florile la subsuoara frunzelor superioare, albe-roz sau albe. Inflorire VII IX. Fructul se desface in 1220 pericarpe. In locuri nisipoase, de-a lungul apelor curgatoare, in zavoaie, lunci, pe soluri saraturoase. Introdusa in cultura. Utilizata in

inflamatiile cailor respiratorii, in gastrite, colite. Extern, sub forma de cataplasme, in furunculoze si afectiuni bucale. 497 Patlagina ingusta Plantago lanceolata L. (Pl. 100) H 2050 cm. Perena, cu frunze L = 20 cm, lanceolate, formind o rozeta, din mijlocul careia pornesc tulpini florifere neramificate, fara frunze. Flori mici, in virf, grupate in spic cilindric, ovoidal. Inflorire VIX. Fructul capsula mica-axiala. Comuna, la cimpie si pina in zona montana, pe linga poteci si drumuri, dar si cultivata. Se utilizeaza in industria farmaceutica, la vindecarea ranilor, in supozitoare unguente, siropuri pentru inflamatii ale cailor respiratorii. 498 Matraguna, cireasa lupului, doamna codrului Atropa bel-ladona L. (Pl. 100) H = l1,5 m. Perena, cu un rizom din care se dezvolta radacini lungi. Tulpinile formeaza o tufa viguroasa. Frunze alterne, eliptice, ovate. Flori brune, violete, roscate, in interior galbui, cu nervuri purpuriu violete, inflorire VIVIII. Fruct baca sferica, neagra. Pe acelasi exemplar se pot gasi flori, fructe verzi si coapte. Spontana, in majoritatea judetelor tarii, in zona fagului, in luminisuri, taieturi. Cultivata pe soluri bine lucrate, ingrasate. Cu utilizari in oftalmologie, contra spasmelor cailor biliare si urinare, astmului, ulcerului gastric si duodenal, boalei lui Parkinson. Alte plante care pot fi intilnite in acest mediu de viata sint cele descrise la numerele 74, 109, 110, 112, 113, 114, 116, 117, 123, 126, 127, 128 ,129, 131, 134, 136, 141, 145, 147, 148, 149, 152, 153, 156, 157, 159, 161, 164, 165, 166, 167, 16S, 169, 172, 174, 175, 178, 180, 200, 209, 212, 217, 225, 253, 256, 274, 276, 280, 281, 286, 287, 305, 313. B. ANIMALE INCRENGATURA ANELIDE (ANELLIDA) CLASA OLIGOCHETE (OLIGOCHAETA) 412 Rima vargata de balegar Eisenia foetida Savigni (Pl. 101) L = 40 130 mm. Pe fiecare segment cu benzi rosii-violete pe un fond alb-galbui. In gunoaie, pe sub pietre, in gradini de legume. Numai linga asezarile umane (este specifica de compost); nu este in sol natural. Cosmopolita. INCRENGATURA MOLUSTE (MOLLUSCA) CLASA MELCI (GASTROPODA) 413 Limax Arion Hortensia Fer. (Pl. 101) L = 3040 mm. Cu un scut anterior fin grauntos. Tinerii cenusiu deschis, adultii brun-cenusii spre negricios. Talpa galbuie-portocalie. Pe corp cu un mucus galben, pe talpa alb. In parcuri, gradini, livezi, paduri. In toata tara. Europa.

414 Melc, culbec Helix pomatia L. (Pl. 101) H = 40 mm, l = 4080 mm. Cu 4,55 anfracte curbate. Apertura mare. Cu variatii de forma si culoare. Sexe separate; executa un fel de dans nuptial. Femela depune cca 70 oua intr-o gropita in pamint. Hiberneaza. Iarna acopera apertura cu un capac de mucus cu calcar. In mers talpa secreta un mucus care ulterior se intareste in contact cu aerul. Se hraneste cu frunze de zarzavaturi si alte plante suculente. Carne comestibila. Comuna in gradini, livezi, paduri, poieni, obisnuit pina la altitudini de l 500 (rar l 800) m. Europa (lipseste pe malul Marii Mediterane). INCRENGATURA ARTHROPODE (ARTHROPODA) CLASA CRUSTACEI (CRUSTACEA) 415 Porcelio scaber Latreille (Pl. 101) L = 1418 mm. Izopod terestru, poate depune 2 ponte pe an. Nocturn. Se hraneste cu substante vegetale. Comun in gradini, sere, beciuri, pe ziduri umede, in paduri, pesteri, sub scoarta copacilor, sub pietre (este iubitor de calcar), dar si la mare. Europa. CLASA PAIANJENI (ARACHNIDA) 416 Paianjenul cu cruce Araneus diadematus (Clerk) (Pl. 101) L = 5 12 mm. Coloratie variabila. Pe spatele abdomenului cu un model in forma de cruce. Adultii in VIIIX. Construieste plase mari, clin fire rare, concentrice, intarite cu fire radiare. Dupa acuplare femela maninca masculul. Cocon galbui, adaposteste 4560 oua din care in primavara urmatoare ies puii. Dezvoltarea dureaza 2 ani. Cu simturi foarte dezvoltate. Cel mai comun si abundent paiajen din locuinte. In poduri, grajduri, pivnite, staule, dar si in copaci si pe plante. In toata tara. Europa, Asia, America de Nord. 417 Paianjenul saltimbanc Salticus scenicus (Clerck) (Pl. 101) L = 57 mm. Cu variatii de culoare. Adultul in VVIII. In perioada reproducerii masculul danseaza in jurul femelei. Este cel mai comun paianjen saritor; pindeste prada, pe care sare si o apuca in ghiare. In toata tara. Europa, nordul Africii, America de Nord. 418 Opilio parietinus (De Geer) (Pl. 101) L 58 mm. In perioada de reproducere masculii se lupta intre ei. Femela depune oua pe sol umed sau in crapaturile solului cu ajutorul unui tub lung (ovo-pozitor). Vineaza muste si furnici. Frecvent in locuri umede si umbroase, pe garduri linga case. In toata tara. Europa, Asia, America de Nord. 419 Riie Sarcoptes scabiei Fabr. (Pl. 101) Lmascul = 0,18 0,25 mm, Lfemela = 0,30,4 mm. Trup ca un sac cu 4 picioare terminate cu tepi ascutiti. Fara cap si ochi. Femela elimina 2530 oua lipicioase, pe care le aseaza in pielea omului, in galerii lungi de 2 cm. Traieste sapind galerii in pielea subtire dintre degete, la subtioara sau pe piept, determinind o mincarime de nesuferit. Se hraneste dizolvind celulele unui anumit strat de celule din piele. Se trateaza cu alifii. Cel mai bun mijloc de prevenire este curatenia si imbaierea.

420 Scorpionul de carti Chelifer cancroides L. (Pl. 101) L = 2,64,5 mm. Asemanator unei plosnite, cu o pereche de pedipalpi lungi, terminati cu cite un cleste. Femela poarta 518 oua intr-un cocon prins de abdomen. Se misca iute inainte, inapoi si lateral, prinzind si mincind insecte mai mici decit el, adesea daunatori, care traiesc prin biblioteci, locuri intunecoase, sub podele, in frunzar. Are un dans nup-ptial. Pe toate continentele. CLASA CHILOPODE (CHILOPODA) 421 Scutigera coleoptrata L. (Pl. 101) - L = 1626 mm. Ochi negri, stralucitori. Sub pietre, in cimp, deschis, parcuri, vii, pe liziere, In locuinte( bai, camari, pivnite, magazii. Iese la vinat seara si noaptea. Consuma insecte. In sudul tarii, mai ales pe litoral. Circummeditera-neana, in sudul U.R.S.S. CLASA DIPLOPODE (DIPLOPODA) 422 BlanjuLus guttulatus Bosc. (Pl. 101) L = 7,516 mm. Corp din 37 57 segmente prevazute cu 59103 perechi de picioare. Fara ochi. Dezvoltarea are loc in 15 saptamini. Poate trai 3 ani. In locuri umede, pe linga locuinte, in gradini, sere, culturi. Se hraneste cu resturi vegetale si animale in descompunere, dar si cu plantule de legume, cereale, flori si ciuperci. Desi este considerat daunator, s-a constatat ca fii ataca numai plantele bolnave. Foarte comun. Europa. CLASA INSECTE (INSECTA) 423 Lepisma sacharina L. (Pl. 101) L=710 mm. Tisanur lucifug, de umezeala si caldura; se hraneste cu resturi alimentare, ataca haine de lina, hirtie veche, rumegus. In case, prin locuri intunecoase (sertare, biblioteci, sub tapete), dar si in paduri, sub scoarta arborilor uscati, in lemne taiate. Comun, in toata tara si pe tot globul. 424 Greiere de casa Acheta domestica L. (Pl. 102) L 14 20 mm. Ortopterul cel mai cunoscut si renumit prin tiraitul sau caracteristic. In locuinte, prin colturile camerelor, in crapaturi, linga sobe, cuptoare. Activ tot anul. In toata tara, comun. 425 Cosas verde Tettigonia viridissima L. (102) L = 28 40 mm. Oviscaptul femelei putin mai scurt decit virful elitrelor. Antene lungi. Consuma insecte marunte si frunze tinere. In copaci (larvele prin Iarba), de la cimpie, pina in zona montana, in VIX. In lanuri de cereale, parcuri, livezi si gradini, pe pajisti, in paduri de foioase si rasinoase. In toata tara. Europa, Africa de Nord, Asia. 426 Coropisnita Grillotalpa grillotalpa L. (Pl. 102) L =35 50 mm. Insecta mare, cu ochi stralucitori. Picioarele anterioare sint modificate pentru sapat, cele posterioare mai permit sarituri scurte. Elitre scurte. Aripile posterioare, bine dezvoltate, stau in repaus indoite sul si depasesc lungimea abdomenului. Femela depune in VVII 350600 oua intr-o camera in pamint tare. Larvele consuma humus si radacini fine. Dezvoltarea dureaza l2 ani. Activa tot anul. Poate ierna in pamint. Este un daunator

important al culturilor de gradina si sera. Activa indeosebi noaptea si in amurg. Maninca larve de insecte, rime, melci, radacini de zarzavaturi si plante tinere, roade scoarta pomilor tineri. In gradini de zarzavat, pepiniere, cimpuri cultivate cu cereale. Comuna, in toata tara. Europa, vestul Africii, Asia. 427 Libarca, gindac negru Blatta orientalis L. (Pl. 101) L = 1930 mm. Blatid cu corp moale. Femela depune ouale sub forma de pachete pe care le poarta un timp la capatul abdomenului. Foarte lacom, stricator, consuma cele mai variate resturi alimentare, dar si piine, mamaliga, brinza. Tot anul, in locuinte, magazii de alimente, pivnite; este activ noaptea. Comun. Europa. 428 Gindac rosu Phyllodromia germanica L. (Pl. 101) L = 1115 mm. Femela depune cca 50 oua intr-o capsula pe care o poarta prinsa la capatul abdomenului. Larvele asemanatoare adultilor, dar mici, ies din capsula dupa 14 zile. Adultii ies dupa 6 napirliri larvare. Alearga iute, zboara greu. Nocturn, consuma orice resturi de alimente, hirtie s.a. Iubitor de caldura si umezeala. In case, dulapuri, pe linga instalatii de apa, in podele. Fuge de lumina. In toata tara, foarte comun pe tot globul. 429 Urechelnita Labia minor L. (Pl. 104) L = 45 mm. Dermapter cu corp moale, pubescent. Zboara ziua si noaptea. Se hraneste cu gunoi si resturi animale. In locuri umede, pe ogoare si in plantatii. La cimpie si munte, in Transilvania, Moldova. Cosmopolit. 430 Paduchele de haine Pediculus vestimenti L. (Pl. 104) L = 34 mm. Anoplur a carui femela produce in 8 saptamini 5 000 de pui din oua (lindeni), pe care le lipeste pe haine la cusaturi. Consuma singele omului pe care il suge indeosebi noaptea. Poate transmite tifosul exantematic. Rezista la presiuni mari (de peste l kg), poate fi distrus de caldura (la temperaturi de 5060C), sau cu insecticide puternice. Dezvoltarea sa este favorizata de murdarie. Mai numeros in perioadele de razboi. Pe spate si pieptul omului. Pe tot globul. 431 Paduche lat Phthirius pubis L. (Pl. 104) L = 35 mm. Anoplur asemanator unei plosnite, cu ghiarele ca niste cangi, cu care se prinde puternic de firele de par. Foarte prolific, devine adult dupa 15 zile de la ecloziune. Consuma singe proaspat, pe care il suge de la om. Traieste in partile sale paroase (pubis, subtiori, piept), dar nu pe cap. Provoaca mincarimi. Trece de la un om la altul. Poate transmite tifosul exantematic. Se combate cu unsori pe baza de mercur, terebentina, petrol. Pe tot globul. 432 Chrysopa perla L. (Pl. 104) L = 910 mm. Cu 2 generatii pe an. Femela depune 300400 oua pe cite un peduncul. Larvele sug paduchi si capuse de plante (pina la 3040 pe ora), omizi de fluturi si viespi de frunza, paduchi testosi. Adultii sug si devoreaza diferite insecte mici. Se apara raspindind o substanta rau mirositoare. Animal folositor. In livezi, gradini, paduri. Vine noaptea la lumina. Comun in toata tara. Europa.

433 Paduchele verde al marului Aphis pomi De Geer (Pl. 102) L l 2,5 mm. Cu 2 feluri de femele: aripate si nearipate. Cu 8 12 generatii pe an. Ierneaza ca ou fixat pe lastari. In IV ies larve, din care provin femele ce se inmultesc partenogenetic toata vara. In IX apar formele sexuate care, dupa imperechere depun ouale de iarna. Suge seva din mugurii, lastarii si frunzele de mar, par, paducel si scorus. In livezi si pepiniere poate duce la scaderea productiei de fructe. In toata tara, pe tot globul. 434 Musculita alba de sera Trialeurodes vaporariorum Westw. (Pl. 102) L = 1,11,5 mm. Aripi albe. Cu 34 generatii pe an. O femela depune cite 200 500 oua in portii de 1020 oua. Larvele se fixeaza pe fata inferioara a frunzelor. Adultii ies dupa 35 zile. Se hraneste cu sucul plantelor de sera (vinete, ardei, castraveti, dar mai ales rosii), putind dauna plantele, pina la uscare. In sere in toata tara; in. natura apare doar sporadic. Originar din America, acum si in Asia, Australia, Europa. 435 Paduchele de San Jose Quadriaspidiotus perniciosus Comst. (Pl. 102) L = 0,81,2 mm. Femela apoda, circulara, acoperita cu un scut protector (D = 1,6 2,3 mm). Larva mica (0,20,26 mm), mobila. Cu l3 generatii pe an, prima de vara (V VII) pe tulpini, ramuri si frunze, a doua de vara (VIIX) pe scoarta, frunze si fructe, cea de iarna, hibernanta (XV), numai pe scoarta. Cu rostrul sau (L 5 18 mm) suge sucul din plante. Ataca pe glob cca 200 plante, in Europa 80 specii de pomi si arbusti fructiferi sau de ornament. Este unul dintre daunatorii cei mai pagubitori ai culturilor din livezi. Pot distruge un pom in 45 ani (in 35 ani a distrus 15 milioane de arbori). De la cimpie pina in zona montana. Originar din China, acum pe tot globul. 436 Paduchele linos, puricele rosu Eriosoma lan.iqerum Hausm. (Pl. 102) L= 1,72,5 mm. Cu 2 feluri de femele: aptere si aripate, primele cu corpul acoperit de o secretie alba, ceroasa, filamentoasa. La noi cu 812 generatii pe an; se inmulteste numai partenogenetic. Ierneaza in stadiul de larva in ranile de pe ramuri. In Europa traieste-pe mar, provocind niste umflaturi canceroase, hipertrofiate, care dauneaza ramurilor (pe care le poate usca). In zonele pomicole. Originar din America, acum si in Europa. 437 Filoxera Phylloxera vastatrix Planch. (Pl. 102) L = 1,5 2 mm. Parazit specific vitei de vie. Cu o mare varietate de forme; aripate sau aptere, galicele si radicicole, animale profund modificate de parazitism. Cu 2 cicluri biologice (unul pe vita americana si pe hibrizi, altul pe vita europeana). Ataca frunzele (pe care produce gale) sau radacinile (la care produce nodozitati si tuberozitati sub care se necrozeaza tesuturile); ulterior plantele se usuca si mor. Se raspindeste prin zbor sau trecind prin crapaturile solului de la o planta la alta, ori odata cu butasii infestati. Originara din America de Nord, a ajuns in Europa in 1863, pe care a invadat-o rapid. Din 1864 a fost semnalata si in Romania. 438 Reduvius personatus L. (Pl. 102) L 1517 mm. Articole si antene paroase. Nocturn, vineaza diferite insecte. Larva, si ea rapitoare, ca sa se mascheze, se acopera cu praf si diferite resturi.

439 Plosnita cerealelor Eurygaster maura L. (Pl. 102) L 910 mm. Corp aproape circular, ca un scut. Se hraneste cu laptele si seva din boabele, tulpinile si frunzele de griu. Femela depune cca 100 oua in grupe; larvele ies dupa 10 zile si devin adulti dupa 3040 zile, in VI. Dupa recoltarea paioaselor, adultii trec pe graminee salbatice, sorg si porumb. In IXIV hiberneaza in frunzar sau tufisuri (pentru hibernare poate migra zeci de km). Este unul dintre cei mai mari daunatori ai culturilor de griu. 440 Plosnita de pat, stelnita Cimex lectularius L. (Pl. 102) L = 24 mm. Hemielitrele sint reduse la niste solzi. Corp turtit. Depune oua in crapaturi de lemn sau zid; larvele ies dupa 8 zile. La 11 saptamini adultul poate depune noi oua. Suge singele oamenilor. Rezista la foame (poate sta nemincat si 6 luni), dar cind se hraneste se umfla ca o basica). Transmite febra tifoida. Prolifereaza unde este murdarie si umezeala calduta, unde sint multi oameni ingramaditi. Se combate greu, fiind foarte rezistenta si ascunzindu-se foarte usor. Fuge de lumina. In primul razboi mondial a fost un adevarat flagel. 441 Plosnita cerealelor Aelia acuminato L. (Pl. 102) L = 7 10 mm. Cap triunghiular. Daunator al culturilor de cereale, al caror suc il suge. In unii ani poate compromite recoltele, intepind, introduce in planta saliva, care contine niste enzime puternice, a caror actiune pericliteaza dezvoltarea boabelor. Boabele atacate dau o faina de proasta calitate. In toata tara. Europa, vestul Asiei, nordul Africii. 442 Vaca Domnului Pyrrhocoris apterus L. (Pl. 102) L = 10 mm. Fara aripi membranoase (sau acestea apar numai uneori). Se hraneste cu sucul fructelor sau cu insecte moarte. Nu este daunator. Sta in exemplare izolate, sau formeaza gramezi ori siruri. In numar mare primavara, in locuri insorite, in paduri de cimpie, in livezi, parcuri, la baza copacilor, in IIIX. Ierneaza sub pietre, sub scoarta copacilor uscati. Nu are un miros deosebit. Europa. 443 Albina domestica Apis mellifica L. (Pl. 106) L = 10 16 mm. Ochi parosi 3 oceli dispusi in triunghi. Poate face cuib in locuri inchise (scorburi, cavitati, stupi). Se cunosc 6 forme de albine cu numeroase rase si varietati. Sint 3 feluri de adulti: matca, trintorul si lucra -toarea. Ultimele construiesc fagurii de ceara, pe care ii umplu cu miere, intr-un stup este o singura matca si sint pina la 70 000 lucratoare. Matca poate trai 34 ani. Cind stupul are prea multe albine, o parte pleaca cu o femela fecundata roiesc si isi construiesc un nou stup. Se hraneste cu nectar si polen, pentru adunatul carora are adaptate in mod special ultima pereche de picioare. Sint insectele cele mai bine studiate. Mierea adunata de ele ca rezerva de hrana se recolteaza, constituind un aliment deosebit de valoros. Pe tot globul. 444 Viespea griului Cephus pygmaeus L. (Pl. 106) L = 5 10 mm. Corp subtire nu prea lung. Adultii ies in VI si se hranesc cu nectar si polen. Larvele traiesc in tulpini de graminee (inclusiv in griu), consumind continutul lor de sus in jos. Ierneaza ca larve. Impuparea are loc primavara, la baza tulpinilor. Ataca preferential griul de toamna si gramineele salbatice. Plantele atacate sint sterile. In toata tara. Europa, Asia, nordul Africii, America.

445 Viespea strugurilor Vespa germanica L. (Pl. 106) L = 1420 mm. Formeaza in pamint viespare cu faguri numerosi. Sint 3 feluri de indivizi: masculi, femele si lucratoare. Ierneaza ca femele adulte. Primavara formeaza in sol un cuib in care depune ouale. Din ele ies lucratoare. Masculii si femelele apar numai toamna, cind are loc imperecherea. Un viespar poate contine pina la 60 000 indivizi. Se hraneste cu substante dulci (nectar, pulpa fructelor coapte, boabe de struguri). Pe vreme rece nu zboara. Comun. Holarctic. 446 Furnica obisnuita Lasius niger L. (Pl. 106) L lucratoare = = 24 mm cu o mare variabilitate in constructia cuibului, care este subteran. Nu este agresiva. Dupa reproducere femela isi reteaza singura aripile, apoi incepe construirea unui nou furnicar. Omnivor, maninca tot ce intilneste. Cauta purici de plante, ale caror secretii le consuma (pe unii ii aduce in furnicar si ii pune sa suga din radacinile plantelor). In toata tara, pe linga locuinte, in gradini, livezi. Holarctica. 447 Polistes gallicus L. (Pl. 106) L = 1016 mm. Cuib caracteristic, mic, neacoperit, fixat de un suport. In podurile caselor, pe ziduri, crengi, pietre, isi hraneste larvele cu miere sau laptisor ca si albinele. 448 Viespea aurie, viespe cuc Chrysis ignita L. (Pl. 106) L = 6 12 mm. Isi poate stringe antenele si picioarele, formind o sfera stralucitoare. Viespe parazita, depune ouale in cuiburile altor himenop-tere (de aceea si numele de viespe cuc) pe ale caror larve si hrana le consuma. Larva, cu un cap mare, chitincs, este foarte vorace. Ierneaza sub forma de pupa. In primavara urmatoare iese o noua viespe. Adultul, prezent in VVII se hraneste cu nectar. Europa Centrala si de sud. 449 Harpalus distinguendus Duft. (Pl. 103) L811 mm. Carabid mic, cu mers rapid, poate zbura. Activ noaptea, ataca, ca larva si adult, seminte incoltite, plante tinere, capsuni, indeosebi in stadiile tinere. 450 Gindac ghebos Zabrus tenebrioides Goeze (Pl. 103) L 1416 mm. Adultii zboara in VVI. Maninca noaptea boabe de cereale. Odata cu recoltarea acestora, se retrag in sol si ramin in dia-pauza pina in primavara urmatoare (o mare parte mor toamna si iarna). Femela depune cca 100 oua in sol. Larvele abea iesite, rod plantele la baza frunzelor, raminind intr-o galerie in sol. Atacurile sale pot afecta grav culturile. In toate zonele unde se cultiva paioase. Europa, Asia Centrala. 451 Licurici Luceola mehadiensis Decu (Pl. 103) Lmascul = 1618 mm, Lfemela=ll12 mm. Masculul aripat, femela aptera, vermiforma, cu abdomenul mat, negru, pe ultimele 2 segmente abdominale cu organe de iluminare. Dupa imperechere femela nu mai lumineaza. Insecte nocturne rapitoare. Larvele si adultii captureaza hrana (insecte si moluste) din ierburi si muschi). Iubitoare de caldura, folositoare. In gradini, livezi, pajisti. Banat, vestul Olteniei. 452 Lupul albinelor Trichodes apiarius L. (Pl. 103) L = 1016 mm. Insecta predatoare, sta in VVII pe florile de umbelifere, unde prinde diferite insecte,

indeosebi himenopotere. Larvele sale se dezvolta in cuiburile de insecte (albine) salbatice, unde se hranesc cu larvele si pupele acestora. 453 Anthrenus museorum L. (Pl. 103) L = 23 mm. Corp mai mult sau mai putin circular, turtit, acoperit cu solzi. Pe flori, in casa; ataca produse animale si vegetale uscate. Mare daunator al colectiilor (ierbare, insectare, animale impaiate etc.) atit ca larva, cit si ca adult. Daunator. 454 Buburuza Coccinella septempunctata L. (Pl. 103) L = 5,58 mm. Femela depune cca 400600 oua pe dosul frunzelor. Rapitor ca adult si ca larva; consuma indeosebi purici de plante (afide), omizi mici, larve de gindaci, oua de crisomelide (o larva ca sa se dezvolte consuma cca 400 afide). Adultii, ca sa se apere, secreta un lichid puternic mirositor. In toata tara, de la malul marii pina pe culmile muntilor, uneori formeaza invazii. Cosmopolita. 455 Gindac puturos Blaps mortisaga (L.) Borza (Pl. 103) L = 2031 mm. Cu elitre sudate, fara aripi membranoase. Raspindeste un miros urit. Larve alungite, cu tegument lucios, tare, asemanatoare viermilor sirma. Adulti nocturni, prezenti in IV X prin locuri intunecoase, sub scinduri, pietre, in pivnite. Foarte comuna, in toata tara. Europa. 456 Gindac de faina, molet Tenebrio molitor L. (Pl. 103) L = 15 mm. Cu o singura generatie pe an. Adultii in VIX, activi noaptea. Femela depune 250450 oua pe faina, mai rar pe alte alimente. Larvele consuma faina. Sint foarte rezistente la uscaciune si frig. Datorita exuviilor, excrementelor si mirosului, ei fac improprie consumarea fainii. Frecvent in toate regiunile, in locuinte, mori, brutarii. Pe tot globul. 457 Carabusul de mai Melolontha melolontha L. (Pl. 103) L = 2025 mm. Cu ciclu de dezvoltare de 3 ani. Adultii apar in IV la cimpie si in V la deal. si in zone submontane. Adultii zboara spre seara; ziua se hranesc cu frunze, flori, fructe, seva de plante, depun oua ir> pamint. Larvele, cu 3 perechi de picioare, se dezvolta in balegar, gunoi, lemn putred, se hranesc cu resturi vegetale, radacini de plante, tuberculi, bulbi si rizomi. Adultii pot defolia arborii si arbustii, aducind pagube in pepiniere, vai, culturi de cartofi, sfecla si zahar, legume radacinoase. In toata tara. Europa. 458 Gindacul de Colorado, dorifora Leptinotarsa decemlineata L. (Pl. 103) L = 911 mm. Adultii apar in V si depun ponta pe solanacee si pe buruienile din culturi (200 il 000 oua). Ciclul de dezvoltare este de 2550 zile. Generatiile urmatoare sint in VI si VIII (ultimii adulti ierneaza in sol). Migreaza ca adult pe distante scurte, dar dusi de vint, se imprastie departe. Ataca frunzele si lastarii solanaceelor, distrugind plantele. Insecta deosebit de daunatoare. In toata tara. Originar din America de Nord, a ajuns in Europa in 1876, pe care a invadat-o si cucereste acum Asia. In Romania a patruns in 1952. 459 Gargarita mazarii Bruchus pisorum L. (Pl. 103) L = 45 mm. Cu o generatie pe an. Ierneaza ca adulti In depozite, hambare. Primavara migreaza in culturi,

larvele intrind in boabele din pastai, unde se dezvolta mincindu-le continutul. Din fiecare bob iese un adult printr-un mic orificiu, dupa recoltare, in VIIVIII. Ataca numai mazarea, putind afecta productia in proportie de pina la 70%. Indeosebi in sudul tarii, in Transilvania numai sporadic. Pe tot globul, unde se cultiva mazarea. 460 Gargarita fructelor Rhynchites bachus L. (Pl. 103) L = 4,56,5 mm. Cu o generatie la l2 ani. Adultii se hranesc cu muguri, frunze, flori si fructe tinere. Femela depune ouale in fructele tinere, pe care le perforeaza cu rostul, apoi le inchide cu o secretie care ulterior se intareste. Larvele se hranesc cu seminte fragede si cu pulpa fructelor (care putrezesc si se mumifica). In VIII ies din fructele cazute Pe jos si patrund in sol unde se impupeaza. Adultii ies spre toamna, in primul sau al doilea an. Ataca simburoasele si samintoasele; provoaca pagube mari in livezile de caisi, ciresi si visini. In zonele de stepa si silvostepa. Europa, Asia. 461 Tigararul vitei si plopului Byctiscus betulae L. (Pl. 103) L = 5,5 9,5 mm. Cu o generatie pe an. Adultul se hraneste cu frunze. Femela face o incizie la baza frunzei, care se ofileste, apoi depune un ou in nervura principala. Ulterior apuca frunza cu rostrul si picioarele, o rasuceste ca pe o tigara si o lipeste pe margini cu o substanta aglutinanta. Larva consuma partile moi, interioare ale tigarii". Se impupeaza in sol. Ierneaza ca adult in casutele nimfale. Ataca vita si diverse specii de arbori. In caz de atac puternic afecteaza productia viticola. In toata tara. Europa, Africa de Nord. 462 Gargarita florilor de mar Anthonomus pomorum L. (Pl. 103) L = 3,5 4,5 mm. Cu o generatie pe an. Adultii apar in IIIIV, rozind mugurii si depunind in ei oua (in total 100, fiecare in alt mugure floral). Larvele consuma partile interne ale florii, astfel ca aceasta nu se mai desface. In a II-a jumatate a lunii V ies noii adulti, care rod frunze cca 25 zile, apoi intra in somn de vara si apoi in cel de iarna, stind in locuri adapostite, sub frunze, in iarba. In livezile de meri din zonele de deal si submontane. Europa. 463 Gargarita griului Sitophilus granarius L. (Pl. 103) L 3,55 mm. Cu 23 generatii pe an. Adultul poate trai 2 ani (deobicei 45 luni). La noi se dezvolta numai in magazii. Depune cca 300 oua, pe care femela le introduce pe fiecare in cite un bob de griu, apoi inchide orificiul cu o substanta mucilaginoasa care ulterior se intareste. Sensibila la uscaciune si temperatura ridicata. Este cel mai periculos daunator din depozitele de cereale (de griu, secara, orz, porumb, ovaz). In toata tara. Zonele reci din Europa, America. 464 Nalbar Aporia crataegi L. (Pl. 104) A = 4856 mm. Cu o generatie pe an, zboara in epoci diferite, in functie de altitudine, incepind cu V. Femela depune cca 150 oua. Larva defoliaza diversi pomi fructiferi, dar ataca si mugurii. Ierneaza ca larva intr-un cuib format din frunze uscate unite prin fire de matase. Are multi dusmani. Comuna, higrofila. In toata tara. Europa, Asia temperata, Africa de Nord. 465 Albilita, fluturele alb al verzei Pieris brassicae L. (Pl. 104) A = 42 53 mm. Intre IIIX, cu 23 generatii pe an. Adultii consuma nectarul florilor. Fluturi

diurni. Larva traieste pe diferite cru-cifere, in special pe varza, conopida. Cu multi dusmani naturali. Specie comuna, de la ses pina in zonele muntoase. Europa, Asia, America de Nord. Asemanator este P. napi L. 466 Fluture mare de noapte cu ochi de paun Saturnia pyri Denis et Schif (Pl. 104) A = 90165 mm. Cel mai mare fluture de la noi. Cu o generatie pe an, zboara in IVVI. Larva traieste pe diferiti pomi fructiferi (indeosebi pe cais, nuc, coacaz, dar si pe ulm, frasin, artar). Pupa este invelita intr-un cocon cit un ou de porumbel, in care ierneaza l2 ani. Comuna, frecventa, in toata tara. Europa de sud, Asia (pina in Iran), Africa de Nord. 467 Fluture de zi cu ochi de paun Inachis io L. (Pl. 104) A = 5058 mm. Cu 2 generatii pe an, In VIVII si VIIIIX. Larva traieste pe urzici. De la ses, pina la 2 500 m altitudine. Comun in toata tara. Europa, Asia temperata. 468 Fluture cap de mort, striga Acherontia atropos L. (Pl. 104) A 105 135 mm. Adultul se hraneste cu miere si sucuri care se scurg din ranile copacilor. Poate patrunde in stupi, unde, cu ajutorul trompei, perforeaza capacele de ceara ale celulelor fagurilor si suge mierea. Are un tegument dur; de aceea albinele cu greu il omoara, intepindu-l la articulatii, unde chitina este mai subtire. Dupa uciderea sa, albinele il invelesc cu ceara (sub care nu putrezeste, ci se mumifica). Cind este prins si luat in mina, scoate un sunet asemanator chitcaitului de soarece. Cu 2 generatii pe an: in VVI (venita dinspre sud) si VIIIX (care se dezvolta la noi). Larva, polifaga, prefera solanaceele. Destul de rara. Palearctic si etiopiana. 469 Fluture de matase Bombyx mori L. (Pl. 105) A = pina la 50 mm. In conditiile tarii noastre nu traieste in natura, ci este crescut in camere speciale. Adultul nu se hraneste (el traieste maxim 15 zile) din rezervele acumulate de larva). Nu poate zbura. Larva se hraneste cu frunze de dud. Firul de matase secretat pentru constituirea gogosilor serveste la fabricarea matasii. Cresterea viermilor de matase sericicultura este una dintre intreprinderile cele mai rentabile. Oriunde cresc duzi. Originara din China. 470 Inelar, stupitul cucului MaZacosoma neustria L. (Pl. 105) A = 29 42 mm. Colorit variabil. Cu o generatie pe an. Adultii zboara de la sfirsitul lui V, pina in VIII. Femela depune 300400 oua. Larva consuma frunzele pomilor fructiferi si ale numerosilor arbori din padurile de foioase. Femela depune ouale pe tulpini in inele strinse. Are numerosi dusmani. Extrem de comuna, de la cimpie, pina pe munti. Palearctica. 471 Omida paroasa a dudului Hyphantria Cirnea Druri (Pl. 105) A = 2435 mm. In VIX, cu 2 generatii pe an. Larva foarte poli-faga (ataca peste 130 specii diferite de plante), provoaca pagube insemnate. Larvele stau grupate, protejate de o pinza rara. Dupa ce defoliaza un copac, coboara pe sol si cauta altul. Larg raspindita in vestul, sudul si estul tarii. Originara din America de Nord, a fost adusa in Europa

intimplator in 1940. Acum a invadat R. D. Germana, R. F. Germania, Cehoslovacia, Ungaria, Grecia si Romania (din 1949). 472 Sfredelitorul ramurilor Zeuzera pyrina L. (Pl. 105) A = 4665 mm. Adultul zboara in VIIIX. La noi cu o generatie la 2 ani. Larva traieste sapind galerii In ramurile pomilor fructiferi (ataca peste 150 specii de arbori cu lemn moale). Ramurile atacate se usuca. Comun, in toata tara. Holarctica. 473 Molia porumbului, sfredelitorul porumbului Ostrinia nubilalis Hubner (Pl. 105) A = 2435 mm. Adultii zboara in VVII. Larvele polifage, consuma pina in VIII stamine, apoi perforeaza ramurile si paniculele, frunzele, patrunde in internodii. Cu numerosi dusmani. Polifaga-ataca porumb, sorg, cinepa, hamei, floarea-soarelui, precum si diverse plante din flora spontana care cresc in lanurile de porumb. In toata tara. Pe tot globul (unde creste porumbul). 474 Molia lucernei Nomophila noctuella Denis et Schiff. (Pl. 105) A = 2028 mm. Cu 23 generatii pe an. Adultii zboara in VIXI. Larva traieste pe lucerna si alte plante ierboase, rozind frunzele (poate deprecia 3040% din masa verde). Daunator al lucernei. In toata tara. Europa, America de Nord. 475 Yponomeuta pedellus L. (Pl. 105) A = 1720 mm. Fluturii zboara in VIIIX. Larvele, care au tendinta de a sta grupate, traiesc pe Prunus spinosa, Crataegus, Sorbus si pe diferiti pomi fructiferi. In toata tara. Europa, Asia (pina in Armenia). 476 Omida de pamint, buha semanaturilor Agrotis segetum Denis et Sch. (Pl. 105) A = 37-45 mm. Cu 2 generatii pe an: prima in V-VI, a 2-a in VIIIX. Adultii sug nectar. Fluturi crepusculari sau nocturni cu zbor scurt. Larvele ataca radacinile si baza tulpinilor de griu, secara, ^orz, ovaz, porumb, dar si tutun, sfecla, cartof si floarea-soarelui. Polifaga, ataca peste 80 specii de plante (inclusiv puieti din pepiniere pomicole si viticole). Reteaza plantele de la colet. Daunator. Comun in toata tara. Europa, Asia, Africa de Sud. 477 Buha sfeclei Aorotts exclamationis L. (Pl. 105) A = 36 41 mm. Cu 2 generatii pe an, in V si VIII. Larvele ataca sfecla si cerealele. Daunator, foarte comun la noi. Palearctica. 478 Buha verzei, bohociu Mamestra brassicae L. (Pl. 105) A = 4248 mm. Cu 2 generatii pe an, zboara In VIX. Larva ataca varza si alte crucifere, dar si sfecla, tutun, mazare, plante medicinale si ornamentale, provocind pagube insemnate. Daunator, comun. In toata tara. Europa, Asia. 479 Muscoi, musca albastra de carne Calliphora vomitoria L. (Pl. 106) L = 14 mm. Femela depune 300 oua pe alimente (carne, brinzeturi), materii organice in descompunere sau pe cadavre. Larva secreta o saliva care dizolva carnea, pe care apoi, sub forma lichida, o suge. Pentru impupare si iernare se ingroapa in sol. Adultul suge sucuri dulci de plante. Cosmopolita.

480 Musca Musca domestica L. (Pl. 106) L = 68 mm. Femela depune 120160 oua in l5 ponte, pe balegar, gunoaie, resturi vegetale. Larvele se dezvolta rapid. In 14 zile ies noii adulti. Vara iese cam o generatie pe luna. Ierneaza ca adulti in locuinte. Poate transmite diferite boli la om si animale. Comuna, in toata tara. Cosmopolita. 481 Musca neagra a cerealelor, musca suedeza Osciniella frit L. (Pl. 106) L = 0,72 mm. Cu 23 generatii pe an. Roieste in zilele calduroase. Depune ouale sub teaca frunzelor. Larvele consuma sucurile plantelor. Ataca ovazul, orzul si griul, uneori si porumbul. Distrug plantele sau le afecteaza cresterea si implicit reduc productia. In toata tara. Europa. 482 Musculita de otet Drosophila melanogaster Mg. (Pl. 106) L = 34 mm. Zbor zvicnit. Mai comuna spre toamna. Larvele traiesc in sucuri de fructe si must (consumindu-l pe acesta determina o activare a fermentatiei), precum si ciupercile din ele. A constituit obiectul a numeroase studii de genetica. Cu ciclu de dezvoltare rapid. Comuna. 483 Streche Hypoderma bovis De Geer (Pl. 106) L 14 15 mm. Adultul traieste 214 zile. El scoate un biziit caracteristic care sperie animalele. Femelele depun cele 400800 oua pe corpul animalelor mari, care lingindu-le, inghit ouale. Larvele circula prin tesuturile gazdei timp de l an, dupa care se fixeaza in muschii de pe spate, sub piele, provocind tumori furunculoase, care deranjeaza animalul si deterioreaza calitatea pielii. Larva cade pe sol, in care se impupeaza. In paduri si pasuni, in toata tara. Europa, Asia, Africa de Nord. 484 Taune Tabanus bovinus LW. (Pl. 106) L = 2124 mm. Animale greoaie, cu zbor iute. Femela urmareste insistent si inteapa dureros caii si cornutele mari pe torace si abdomen, apoi le suge singele. Masculul suge numai sudoarea vitelor si nectarul din flori. Poate transmite boli. In toata tara. Eupora, Africa de Nord. 485 Musca cenusie de carne, vierminariu Sarcophaga carnaria L. (Pl. 106) L = 720 mm. Pe flori si gunoaie. Vivipara, depune pina la 20 000 larve care se hranesc cu cadavre si materii organice in putrefactie; daca larvele sint depuse pe animale in rani cu puroi, pot determina chiar dezgolirea oaselor. Transmite miaze la om si animale. In toata tara. Europa. 486 Tintaroi Tipula oleracea L. (Pl. 106) L = 1523 mm. Adultii zboara greoi. Larvele se hranesc cu radacini si seminte (sint considerate daunatoare) dar pot consuma si vegetale putrede. In locuri umede, umbroase, in pasuni, gradini, paduri, linga case. Cosmopolit. 487 Purice Pulex iritans L. (Pl. 103) L = 24 mm. Afartipter nearipat, turtit lateral, fara aripi, cu picioare care ii permit sa faca sarituri foarte lungi. Corp protejat de un invelis chitinos foarte dur. Depune pe an 700800 oua in portii de cite 10 12 in crapaturi din lemn. Traieste 500 zile. Larvele se hranesc cu detritus, gunoaie.

Adultii sint paraziti la om (sug singe); la nevoie trec pe porci, ciini, pisici. Are o saliva iritanta, care provoaca mincarime. Poate transmite ciuma si unele tenii. In toata tara. Cosmopolita. INCRENGATURA VERTEBRATE (VERTEBRATA) CLASA AMFIBII (AMPHIBIA) 488 Broasca riioasa bruna Bufo bufo L. (Pl. 107) Lmascul = 8 cm, Lfemela 13 cm. Corp voluminos, cap lat, bot rotund. Pupila orizontala. Pe corp cu negi mari. Cu o secretie tegumentara veninoasa. Pe picioarele posterioare cu cite un tubercul. Masculul fara saci vocali. Reproducere in IIIIV, in ape mici. Ponta cu aspect de siraguri (L = 3 5 m), cu oua mici, negre. Metamorfoza se incheie in VIIVIII. Se hraneste noaptea cu rime, melci, diferite insecte (multi dintre daunatorii culturilor). Se misca lent. Strigat: ook-ook". Hiberneaza pe uscat in gauri pe care le sapa cu picioarele posterioare. In livezi, paduri, culturi, linga case. In toata tara, la deal si podis, pina sub munte. In zona temperata a Europei si Asiei. Asemanatoare este broasca riioasa verde Bufo viridis Laur. CLASA REPTILE (REPTILIA) 489 Sopirla de cimp Lacerta agilis L. (Pl. 108) L = 20 cm. Corp masiv, cap mare, inalt, bot rotunjit, coada mai scurta ca la alte sopirle. La diferite rase coloritul difera de la verde intens la rosu-ruginiu. Reproducere in V, ponta din 315 oua este depusa in VI in sol. Puii ies in VIII. Hiberneaza in IXIV ingropata in pamint, sau in galerii de rozatoare. Se hraneste indeosebi cu insecte, miriapode, paianjeni, crustacei. Are ca dusmani serpii si pasarile rapitoare. Putin sperioasa, iubeste umiditatea. Sta pe sol sau pe tufe, la II = 6070 cm, in locuri deschise, bine insorite, in culturi, pe linga drumuri, sosele, paduri, de la ses pina la 2 300 m altitudine. In toata tara. Din centrul Europei, pina in centrul U.R.S.S. 490 Sopirla de ziduri Lacerta muralis Laur (Pl. 108) L = sub 20 cm. Zvelta, cap lung, ascutit, coada lunga, subtire. Se reproduce in V; femela depune 28 oua in V-VI, din care ies in VIIVIII puii. Hiberneaza. Se hraneste cu insecte si paianjeni. Are numerosi dusmani printre pasari si serpi. Traieste in colonii mari. Este extrem de rapida. Se catara pe pereti verticali si sare de la o stinca la alta. In vai cu grohotis umed, pe stincarii calcaroase, pe pereti stincosi, taluze, ziduri vechi in parte ruinate, faleze calcaroase. De-a lungul lantului Carpatic, in Muntii Apuseni si Dobrogea. Europa Centrala si sudica, pina in Asia Mica. CLASA PASARI (AVES) 491 Barza, barza alba Ciconia ciconia L. (Pl. 107) L = cca 'l m. Cuiburi aproape numai pe case, stilpi electrici, turle inalte, in pomii din localitati (cuiburi la care familiile revin ani in sir, cit timp se mentine perechea), formate din bete, ramurele, pietricele. Cele 4(26) oua sint depuse in IVV si sint clocite 3334 zile. Puii stau in

cuib 5463 zile; ei devin independenti dupa 60 zile. Se hraneste cu insecte (multe coropisnite), rozatoare, broaste, serpi, rime, fiind o pasare folositoare. Clampaneste din cioc. Nu se sperie de om, dar nici nu se lasa atinsa de el. Oaspete de vara (IIIX), comun. Mai numeroasa la pasaj. Holarctica, ierneaza in Africa de est si sud. 492 Gugustiuc Streptopelia decaocto Friv. (Pl. 107) L = = 28 cm. Cuib simplu, din citeva crengute (chiar si sirme), in pomi, sub stresini. Depune l2 oua pe care le cloceste 1416 zile. Scoate 35 rinduri de pui intre IIIXI. Puii sint hraniti cu o secretie a gusii parintilor. Adultul se hraneste cu seminte, melci, insecte, iarna si cu resturi de mincare si carne. Strigat cu-cuh-cu". Are ca dusmani pasarile rapitoare de oua, in special ciorile. Venita din Asia Mica in 1920, a invadat toata Europa, pina in Anglia si Suedia. Comun, in toate localitatile, sedentar. Asia, Europa. 493 Rindunica Hirundo rustica L. (Pl. 107) L = 1822 cm. Cuibareste in grajduri, locuinte parasite, pe balcoane. In V isi face un cuib din namol si ierburi uscate, care este plat, deschis deasupra, si pe care il captuseste cu pene si fire subtiri de iarba. Femela depune 45 oua pe care le cloceste 1416 zile. Puii stau in cuib 21 zile si sint hraniti de ambii parinti. Poate scoate 2 rinduri de pui pe an. Consuma insecte pe care le prinde din zbor. Striga tvit". Oaspete de vara (IIIX). Comun. Holarctic, iarna spre ecuator. 494 Lastun de casa Delichon urbica L. (Pl. 107) L = 13 16 cm. Coada mai putin despicata decit la rindunica. Cuibul, ades in colonii, este hemisferic, din bule de namol, lipit pe perete imediat sub tavan, cu o deschidere mica in partea de sus. Cele 45 oua sint clocite 1415 zile. Puii stau in cuib 21 zile. Poate scoate 23 rinduri de pui pe an. Se hraneste cu insecte pe care le prinde din zbor. Strigat tsrip". Oaspete de vara (III IX), comun de la malul marii pina in golul alpin. Holarctic, ierneaza la sud de Sahara. 495 Cotofana Pica pica L. (Pl. 107) L = 4548 cm. Cuib format din crengi lipite cu namol, cu mai multe intrari, sferic, asemanator unui con cu capac, este construit la sfirsitul lui III in copaci sau tufisuri mai mari, la inaltimi de 1,515 m. Poate face si cite un cuib fals. Femela cloceste cele 58 oua timp de 1718 zile. Puii stau in cuib 25 zile si sint hraniti cu insecte. Consuma pui de pasari, oua, insecte mici, melci, seminte, fructe. Strigat sac-sac". Sedentara, comuna din delta pina in muntii inalti, la altitudini de peste l 000 m. Vioaie, galagioasa, da alarma printre pasari. Daunatoare. Holarctica. 496 Stancuta Corvus monedula L. (Pl. 107) L = 3336 cm. Cuibareste in colonii in cosurile locuintelor, scorburi de copaci, maluri, isi face cuibul in IV din crengute, si il captuseste cu pene, par, cirpe. Femela cloceste cele 46 oua timp de 17 18 zile. Puii stau in cuib 32 zile si sint hraniti cu insecte si cu resturi alimentare. Se hraneste cu insecte, paianjeni, melci, viermi, seminte, fructe, diverse resturi din gunoaie. Strigat chiak". Sedentara si oaspete de iarna, comuna si numeroasa in toata tara. Holarctica. La cimp, asemanatoare ei este cioara de semanatura Corvus frugilegus L.

497 Vrabie Passer domesticus L. (Pl. 107) L = 1418 cm. Cuibareste sub stresini, in gauri din ziduri, dar si in paduri. Cuib sferic, il face in IIIII din paie si ierburi uscate si-l captuseste cu pene. Scoate 23 rinduri de pui pe an. Cele 45 oua sint clocite' 13 zile. Puii stau in cuib 15 zile. Se hraneste cu simburi, seminte, fructe marunte, insecte, piine etc. Strigat cip-cirip". Sta pe linga casa omului. Sedentara, comuna, in toata tara. Cea mai numeroasa si raspindita pasare de pe glob. Adusa de om si in Australia. 498 Sticlele Carduelis carduelis L. (Pl. 107) L = 12_15 cm. Isi face un cuib impletit din muschi, fire de iarba, lina si puf la capatul unor ramuri de copac la 28 m inaltime. Femela cloceste cele 56 oua timp de 13 zile. Puii stau in cuib 1315 zile. Se hraneste cu seminte, vara si cu insecte. Strigat tiglitt". Sedentar si oaspete de iarna, comun si frecvent, mic si vioi, prezent in paduri, gradini, livezi si cimpii, iarna in orase si sate, este ades tinut in colivii. In toata tara! Europa, Asia Mica si Centrala, Africa de nord. CLASA MAMIFERE (MAMMALIA) 499 Cirtita Talpa europaea L. (Pl. 108) L = 1015 cm, G = = 65120 g. Insectivor subteran, adaptat la sapat si tirit prin galerii. Coada scurta, labe cu degete lungi, ghiare lungi si latite. Picioarele anterioare cu un os de consolidare suplimentar. Ochi mici, pleoape aproape lipite, pavilioanele urechilor abea marcate, blana scurta, deasa. Se imperecheaza primavara devreme; dupa 46 saptamini naste 27 pui. Consuma rime, larve de gindaci, coropisnite, omizi, furnici, dar si alte animale care intra in galeriile sale. Permanent nesatula, maninca zilnic o cantitate de hrana egala cu greutatea proprie. Sapa galerii numeroase si lungi pina la adincimea de 50 cm, din care iese numai noaptea. Nu prea are dusmani. Cuibul sau este in centrul sistemului de galerii. Animal singuratic, sta cu perechea doar in perioada de reproducere. Prezinta fenomene de canibalism. Are mirosul si pipaitul extrem de dezvoltate. Animal folositor, caci distruge insectele si aeriseste solul; poate deveni uneori daunator, deoarece facind musuroaie, strica finetele. In toate solurile, de la cimpie pina la altitudinea de 2 000 m, sapa galerii noi zi si noapte, vara si iarna. Comun. Europa. 500 Arici Erinaceus europaeus romanicus Barrett-Hamilton (Pl. 108) L = 2240 cm, G = 0,81,2 kg. Parul de sub tepi este ros-cat-galbui-sur. Se imperecheaza in IIIVI si naste dupa 7 saptamini 3 8 pui cu pielea aproape golase. Toamna puii sint mari cit parintii. Traieste 810 ani. Se hraneste cu lascuste, greieri, gindaci, broscute, oua si pui do pasare, soareci, sobolani. Cuib in scorburi joase, ca niste mici vizuini. Hiberneaza in XIIII. Scoate sunete variate. Are 3 dusmani principali: vulpile, ciinii si bufnitele. Comun, de la cimpie pina pe munti, in livezi, gradini, pe linga garduri spinoase, la marginea padurii. In toata tara. In sudul si estul Europei. 501 Pirs mare, mihus Glis glis L. (Pl. 108) L = 1318 cm, G = 70180 g. Asemanator unei veverite mici, cu coada stufoasa pe laturi, care se poate rupe spontan (autotomie) cind este apucata. Picioare puternice, ghiare mari, cu care se catara usor. Naste de 2 ori pe an cite 39 pui intr-un culcus in scorburi de copac, crapaturi de stinci,

sub radacini, in cuiburi artificiale. Poate trai 68 ani. Hiberneaza in XIV in grupe, stind incovrigati si acoperindu-se cu coada. Nocturn, se hraneste cu ghinda, jir, alune, muguri de fag, molid, soareci, insecte, oua de pasari. Toamna face provizii. Are ca dusmani jderul si pasarile de noapte. Social, foarte agil. Traieste in copaci mici, tufisuri, lastarisuri, livezi, toamna in sure, podul caselor. Scoate sunete variate ca tiuituri, fluieraturi, latraturi. In toata tara, la ses si zona colinara. In centrul si estul Europei, Asia Centrala. 502 Hirciog Cricetus cricetus L. (Pl. 108) L = pina la 30 cm, G == 200 400 g. Cap mare, picioare si coada scurta, urechi golase. In IV si VI femela naste 8 12 pui golasi, cu dinti iesiti din gingii. Poate trai io ani. Activ noaptea si dimineata devreme; maninca mult, face provizii de iarna de cite 510 kg boabe in camere speciale, hrana pe care o cara in sacii bucali enormi (in care incap 6070 g). Consuma graminee, diverse ierburi, radacini, viermi, soareci, dar mai ales seminte. Daunator. Cuib cu galerii adinci de pina la 2 m, cu mai multe intrari. In mijloc cu camere de locuit, in jurul carora sint hambarele. Nesociabil, agresiv, isi goneste proprii semeni. Este o mica fiara. Hiberneaza in XIV, dar se scoala la citeva zile odata, ca sa manince. In stepe si pe terenuri cultivate, pe sol moale, loess, de la ses pina la altitudini de 650 m. In toata tara. In centrul si sudul Europei. 503 Soarece de casa Mus musculus L. (Pl. 108) L 7 10 cm, G 1230 g. Bot ascutit, urechi mari. Naste de cel putin 4 ori pe an cite 610 pui, care devin maturi dupa 2 luni. Comensal omului. Consuma cele mai diferite alimente, pe care le murdareste si infecteaza; mai mult, datorita urinei, le imprima un miros neplacut. Neastimparat, vioi, activ mai ales noaptea. Evita apa. Uneori si la cimpie sau in paduri rare. Purtator de boli, pe care le transmite la om si animale. La noi traieste in familii mari, in toata tara, pina la altitudini de 2 000 m. Insotitor nedespartit al omului, pe tot globul. 504 Guzgan, sobolan cenusiu Rattus norvegicus Berkenhaut (Pl. 108) L = 2326 cm, G = 300400 g. Capul unit de trup, urechi carnoase, groase. Sint rare cazuri de albinism. Femela naste de 34 ori pe an cite l14 pui. Maninca orice, de la griu si faina, pina la slanina, alimente preparate, resturi de la abatoare, cadavre, fructe, pui de gaina. Murdareste si infecteaza totul eu germeni patogeni transmisibili. Mai activ noaptea, dar in locuri linistite circula si ziua. Alearga, sare, se catara in copaci, poduri, inoata si se cufunda usor. Robust, se apara cind este atacat de ciini si pisici, dihori si pasari de prada. Epizootiile il decimeaza. Cel mai daunator animal de pe linga casa omului. In depozite, crescatorii, canale colectoare, maidane, cimitire; la nevoie migreaza. In toata tara, pe tot globul. Originar din centrul Asiei, a ajuns in Europa in sec. XIII. Asemanator lui si la fel de daunator este sobolanul negru (Rattus rattus L.), care este originar din Europa si ceva mai mic. El este si ceva mai putin prolific. Datorita vigurozitatii noului venit, cel european este intr-o regresie evidenta. 505 Dihor Putorius putorius L. (Pl. 108) L = 3145 cm, G = 0,51,2 kg. Corp incovoiat, git gros, picioare scurte, cu talpa fara par, urechi scurte, pe bot, la ochi si la git de culoare mai deschisa. Sub coada cu 2 glande care au o secretie cu miros gretos. Se imperecheaza in IIIIV; dupa 40 zile femela naste 48 pui. Traieste 810

ani. Activ noaptea. Maninca pui de pasari, soareci, serpi, gindaci, broaste, iepuri, potirnichi, hoituri, pesti, poame de padure, miere. Face provizii. Animal vioi, cu miros foarte dezvoltat. Merge in salturi. Linga case, pe sub suri, sub lemn, lespezi, cariere de piatra. Comun de la ses pina in munti. Evita padurile. European. O subspecie a sa, dihorul de stepa (Putorius putorius eversmanii), ocrotit de lege, este prezent numai in stepa dobrogeana, unde se hraneste cu soareci, popindai, hirciogi. 506 Caprioara Capreolus capreolus L. (Pl. 108) L = 95 135 cm, G = 1530 kg. Corp svelt, cu coloratie diferita vara si iarna. Numai masculii au coarne, care sint de forme foarte variate si cresc cu virsta (dar pe care toamna tirziu le pierd, pentru ca in IV sa se refaca. Se imperecheaza in VII si in XIXII. Cei doi pui se nasc in V (sint gestatii de 40 si de 22 saptamini). Traieste 15, rar 17 ani. Consuma ierburi, ciuperci, fructe de padure, iarna si coaja arborilor. In ultima vreme sta mai mult in culturile agricole si la marginea padurilor, unde este lastaris mult. Miros si auz foarte dezvoltat. Se deplaseaza putin, alearga foarte iute, dar pe distante mici. Se apropie de asezarile omului. Iarna se string in pilcuri de 15120 indivizi. Animale de amurg, care stau pe teritorii destul de restrinse. Adultii sint atacati de lupi, puii de alte mamifere mai mari si de pasari rapitoare. Comun de la litoralul marii, pina pe munti. Din vestul Europei pina in China. ANIMALE DOMESTICE 507514 Ciinele apartine speciei Canis familiaris si provine din lup (Canis lupus) si sacal (Canis aureus), rezultat din amestec de incrucisari si selectionari repetate. A inceput sa fie domesticit de peste 10 000 ani; in prezent se cunosc citeva sute de rase. 507 Ciobanesc romanesc (Pl. 109) Rasa in curs de stabilire. Talie mijlocie spre mare, par lung, monocolor, urechi cazute, labe groase, paroase pina la unghii. Coada bine imbracata, dreapta. Foarte credincios stapinului. Caracter mai aspru. Rasa de paza pentru casa si oi. 508 Lup alsacian (Pl. 109) H = 65 cm, G = 40 kg. Corp puternic, cu alura mindra, urechi ridicate, coada stufoasa atirna. Par aspru, potrivit de lung, negru, grimetalic sau galben-bruniu, monocolor sau cu desene. Deosebit de fidel, incoruptibil, curajos pina la sacrificiu. Devotat familiei. Ciine de paza, de cercetare, folosit pentru conducerea orbilor. 509 Boxer german (Pl. 109) H = 5563 cm, G = 2545 kg. Trup scurt, aspect cvadratic, foarte musculos, cap cubic, cu maxilarul inferior mai lung. Pielea fruntii cutata. Ochi rotunzi, usor proeminenti. Par scurt. Animal vioi, ager, credincios, curajos, banuitor fata de straini. Ciine de paza si insotire. 510 Saint Bernard (Pl. 109) H = 7090 cm, G = 7080 kg. Animal masiv, puternic proportionat. Cap si bot mare, gura si urechile atirna. Coada stufoasa. Par lung, des. Foarte credincios, calm, iubeste copiii. Necesita multa ingrijire si hrana. Ciine de paza, utilizat de Salvamont.

511 Tekel (Pl. 109) H = 2227 cm, G = 59 kg. Corp scund, alungit, musculos. Picioare scurte, curbate lateral. Cap uscativ, bot alungit, puternic. Coada alungita. Par scurt, sirmos, lung. Animal atasat, siret, plin de personalitate. Sensibil la frig, necesita miscare. Ciine de vinatoare la vizuina, bun soricar, de agrement. 512 Springer spaniol (Pl. 109) H = 50 cm, G = 22 kg. Bine legat cu urechi lungi, atirninde, git puternic, corp solid, proportionat. Pozitia cozii in jos, par des, lung, matasos, cu franjuri ondulate. Inteligent, curajos, vesel, atasat de stapin. Foarte bun la vinatoare solitara. 513 Caniche (Pl. 109) H = 3560 cm. Cap fin, ochi oblici, urechi lungi, corp musculos, spate si picioare drepte. Par lung, des, cret sau buclat uniform. Inteligent, credincios, atent. Latra putin. Ciine de agrement. 514 Pechinez (Pl. 109) H = 2025 cm, G = 55,5 kg. Ciine mic, bine proportionat. Cap masiv, bot scurt, nas cirn. Ochi mari, proeminenti. Picioare scurte, groase, coada recurbata pe spate. Par des, lung. Animal vioi, destept, dragastos, artagos fata de straini. Ciine de apartament, necesita ingrijire speciala. 514517 Pisica. Apartine speciei Felis cattus. Ultimul animal care se lasa domesticit, isi pastreaza caracterele naturale. Cunoscuta de 5 000 ani. Provine din 3 specii de pisici: pisica nubiana (Felis ocreata), pisica de stepa (Felis manui) si pisica europeana (Felis sylvestris). Initial venerata de egipteni, a fost persecutata in Evul Mediu, iar acum este din nou apreciata. Se cunosc cca 30 rase. Animal nocturn, vede bine ziua si noaptea, are un auz bun. Cu capacitatea de a toarce" si de a cadea totdeauna pe picioare. 515 Pisica europeana cu par scurt (Pl. 109) Corp puternic, proportionat, zvelt, cap rotund, nas scurt, urechi mici, coloratie extrem de variata. Prietenoasa, nu prea pretentioasa. Acestei rase ii apartin cca 90% din pisicile de la noi. 516 Pisica persana (de angora) (Pl. 109) Corp masiv, dar nu greoi, picioare scurte si puternice, cap mare, rotund, urechi mici, falci puternice, ochi mari, rotunzi. Par lung, des, matasos, mai lung pe urechi si coada (care sta in sus). Coloratie variata. Animal calm, prietenos. 517 Pisica siameza (Pl. 109) Adusa din Asia in Europa la 1870. Silueta zvelta, eleganta, corp suplu, musculos, membre lungi, subtiri, coada lunga. Cap triunghiular. Colorit specific, deschis; pe fata poarta parca o masca. Ochi albastri-intensi. Animal vioi, jucaus. Se ataseaza de stapin. 518521 Cal. Apartine genului Cabalus. Este animalul domestic cel mai apreciat pentru robustetea, rezistenta fizica, docilitatea, aptitudinile de dresaj. A inceput sa fie domesticit acum 5 000 ani in China si acum 3 7002 700 In Europa. Cu numeroase rase.

518 Trapas romanesc (Pl. 110) H = 157 cm, G = 450 kg. Rasa formata la inceputul secolului XX, prin incrucisarea cailor locali cu trapasi rusesti (rasa Orlof), cu trapasi americani si francezi. Git, greaban musculoase, crupa lunga, larga, usor oblica. Membre lungi, uscative, puternice. Temperament vioi, este blind, se dreseaza usor. Alergator, bun pentru munca cimpului. Se foloseste ca ameliorator al cailor locali din Oltenia, Muntenia, Dobrogea. 519 Calul romanesc (Pl. 110) H = 150160 cm. Rasa formata in diferite regiuni, prin incrucisare cu rase straine. In functie de zona, se mai numeste si cal Dobrogean, Ialomitean, Moldovenesc, Ardelenesc, de Fagaras, de Banat etc. Membre solide, copite rezistente, spinare si sale lungi, piept strimt. Bine adaptat conditiilor noastre de mediu, rezistent la boli si intemperii. Desi este folosit la muncile agricole, are o putere de munca relativ scazuta. Nu este pretentios la hranire si ingrijire. In curs de ameliorare. 520 Ardenez (Pl. 110) H = 155157 cm. Rasa formata in muntii Ardeni (Belgia). Spinare si sale scurte, largi, piept foarte musculos, membre scurte, groase, puternice, cu copite mari. Culoare roiba, murga si deresa. Animal puternic, bun pentru tractiune grea, lent. Incrucisat cu rase locale, da metisi buni pentru muncile agricole, indeosebi in Bihor, Banat, Ialomita. 521 Hutul (Pl. 110) H = l24-l30 cm, G = 400 kg. Rasa formata in nordul Moldovei, prin incrucisarea rasei locale de munte cu calul tarpan si mongol. Bine adaptat la conditiile de trai din zonele montane. Animal mic, cap mare, coama bogata si lunga, spinare si sale puternice, musculoase. Crupa larga, membre puternice, copite mici. Rezistenta la mers pe sol stincos. Culoare murga, mai rar neagra, soricie si roiba. Nepretentios la hrana. Este unul dintre cei mai buni amelioratori pentru caii de munte. Se creste la herghelia de la Lucina (jud. Suceava). 522 Magar (Pl. III) Apartine genului Asinus. Mai mic decit calul, cu o dunga pe spate si doua dungi laterale, in cruce pe partea anterioara a corpului, cu urechi lungi, coama si blana scurte. Animal rabdator, deosebit de rezistent, nepretentios la hrana si ingrijire, dar sensibil la frig. Se poate incrucisa cu calul dind nastere la hibrizi sterili (catiri). Utilizat mai frecvent in Dobrogea, unde a fost adus si crescut indeosebi de turci si tatari. 523 Bivol (Pl. III) Apartine speciei Bubalus bubalus. Cu 13 perechi de coaste, frunte convexa, coarne cu pozitie caracteristica (turtite lateral la baza, cu virfurile ridicate). Testiculele sint lipite de abdomen. Par putin, pielea pare golase. Manifesta o preferinta pentru locuri umede, mlastinoase, in care se culca vara pentru a-si proteja pielea cu namol. Rezistent la intepaturi de insecte, la epizootii si frig. Consuma plante de zone mlastinoase. Da o productie medie de lapte de l 5002 000 l/an, care este bogat In grasimi. Piele de buna calitate. In sudul Transilvaniei, Banat, la Dunare. 524527 Vaca. Taurinele provin din Bos taurus (boul domestic european). Sint animalele cele mai utile omului, ele dind o mare cantitate de alimente de origine

animala, precum si produse utilizate ca materie prima in industrie (lapte, carne, piele, par, carne, singe, glandele cu secretie interna, balegar). 524 Sura de stepa (Pl. 110) H =130 cm, G= 280450 kg. Cea mai veche rasa de la noi, provenita din bour. Culoare sura cu diferite nuante. Viteii la nastere sint galben-roscati. Animale robuste, utile la munca cimpului. Produc cca l 500 l lapte In decurs de 220260 zile. Cu mai multe varietati regionale: moldoveneasca, transilvaneana, ialomi-teana, dobrogeana. Raspindita acum mai mult in Moldova, Muntenia si Oltenia; acum se inlocuieste sau incruciseaza cu rase mai productive. Reprezinta cca 2025% din efectivul din taurine al tarii. 525 Baltata romaneasca (Pl. 110) H = 135140 cm, G = 550 650 kg. Rasa formata prin incrucisarea vacilor sura de stepa, varietatea transilvaneana, cu tauri din rasa Siementhal. Coarnele cu virfurile inchise. Culoare baltata, alb cu galben de diferite nuante, mergind pina la rosu. Se creste pentru lapte (produce 3 0005 000 l/an) si carne (pina la l 000 kg). In Transilvania, Banat, nordul Moldovei, Crisana, in jurul oraselor mari. Constituie 43% din efectivul de taurine al tarii. 526 Pinzgau de Transilvania (Pl. 110) H = 130 cm, G = 400 550 kg. Rasa formata in 1860 prin incrucisarea vacilor din rasa Sura de stepa (de Transilvania si Moldova) cu tauri din rasa austriaca Pinzgau. Culoare baltata alb cu rosu, pe spate cu o dunga alba. Bot si unghii rosietice. Este folosita la muncile agricole. Produce lapte (2 000 2 500 (3 000) l/an si carne. Se creste in nordul Moldovei, sudul Transilvaniei si in Muntii Apuseni. Reprezinta 11% din efectivul de taurine al tarii. 527 Bruna (Pl. 110) H = 125 cm, G = 450550 kg. Rasa formata in Maramures prin incrucisarea vacilor Sura de stepa cu tauri din rasa Schwyz. Conformatie armonioasa, animal robust. Coloratie uniforma, in jurul botului cu un chenar alb, parul din pavilioanele urechilor alb, bot, coarne si unghii negre-cenusii. Rasa de lapte (2 900 3 5004 100 l/an) si carne. Se creste in nordul Moldovei, Maramures, in zona subcarpatica din afara lantului carpatic. Reprezinta cca 15% din efectivul de taurine al tarii. 528529 Iepure (Pl. 109) Apartine speciei Oryctolagus cuniculus. Domesticirea sa a inceput din antichitate; se cunosc cca 70 rase. Cresterea sa reprezinta o lucrare relativ simpla, usoara si rentabila (o femela si descendentii ei dau pe an 2530 kg carne). 528 Chinchilla (Pl. 109) G = 2,56 kg. Poate avea mai multe fatari pe an, de fiecare data nascind 68 pui. Culoarea blanii seamana cu a rozatorului american de la care a luat si numele. Rasa de carne si blana 529 Angora (Pl. 109) G = 3,54 kg. Cu mai multe varietati. Trup lung, cap scurt, urechi mijlocii, ochi rosii. Par lung, fin (este considerat al 2-lea ca finete dupa

matase), permite obtinerea unei productii anuale de 200600 g, pe an, si se utilizeaza la tesaturi si articole de imbracaminte. Rasa de par, pretentioasa, sensibila la boli; se ingrase greu si are carne proasta. 530533 Oaie Apartine speciilor Ovis arie s, Ovis vignei si Ovis musimon, care au fost incrucisate si selectionate indeosebi pentru lina, dar in unele regiuni si pentru lapte, carne, pielicele. Animal putin pretentios la adapostire, hranire si ingrijire, suporta drumuri lungi si grele. Foloseste bine o serie de deseuri agricole cum sint paiele, cocenii, vrejii de leguminoase. Rezistenta la boli si intemperii. 530 Merinos de Palas (Pl. III) s-a format prin incrucisarea raselor Tigaie si Turcana cu Merinosul de Rambouillet si Semiprecoce german. Animal robust, de talie mijlocie, pielea formeaza pe corp pliuri mici (pe git cu l3 pliuri mari). Lina alba, uniforma, rezistenta, matasoasa, cu 67 ondulatii/cm (L = 78 cm). Produce 78 kg lina/an la oi si 712 kg la berbeci. Poate da 130 l lapte/an. Adaptata la conditii de stepa, este precoce si destul de prolifica. Varietate de lina si lapte. In Dobrogea, Muntenia, sudul Moldovei. 531 Tigaie (Pl. III) Rasa cu lina semifina (L = 910 cm). Produce 2,53,5 kg lina/an si 8090 l lapte. Se ingrase usor. Cu mai multe varietati: alba, bucalaie, ruginie, neagra de murite. Animale de carne, lina si lapte, indeosebi in Podisul Transilvaniei si sudul tarii. 532 Turcana (Pl. III) Este una dintre cele mai vechi rase locale. Lina groasa (L = 23 cm). Produce 2,23,2 kg lina si 80100 l lapte/an. Se ingrase greu. Rasa rezistenta, adaptata la regiunile cu precipitatii abundente. Prolificitate redusa. Cu mai multe varietati; alba, neagra, brumarie, ratca. Rasa de lapte, lina, carne si pielicele. In toata tara, la deal si munte. 533 Karakul (Pl. III) Originara din Arabia. La baza cozii cu un depozit de grasime, care la animalele ingrasate poate atinge 810 kg. Produce 1,83 kg lina/an. De culoare neagra, brumarie sau cafenie. De regiuni aride. Prolificitate 105125%. La puii nou nascuti blana are bucle dese, frumoase; de aceea ei sint sacrificati in primele zile dupa nastere. Ulterior buclele dispar. Rasa crescuta pentru pielicele. In nordul Moldovei. 534 Capra (Capra hircus) G = 3060 kg. A fost domesticita din preistorie. Deosebit de rezistenta la variatii climatice si boli, nepretentioasa la mincare (consuma orice scoarta, muguri, resturi de iarba, deseuri vegetale si menajere, chiar si hirtie), risipitoare, chiar daunatoare. Culoare alba, neagra, vinata, roscata sau baltata. Proportional cu marimea sa, da cea mai ridicata productie de lapte (cele de la noi dau 300 l/an, cele din Alpi, care cintaresc 7080 kg, dau pina la 800 l lapte/an). Poate naste de l 2 ori/an cite 2 iezi grei de 2,55 kg. Se creste pentru lapte, lina si carne. Are putine rase. In zona montana si submontana, mai rar in restul tarii. 535537 Porc Sus scrofa, domesticita inca din preistorie. In locul animalului vioi, agil, iute, curajos descris anterior (nr. 344), prin incrucisari si selectie s-

au obtinut niste animale disproportionate, grase, greoaie, cu picioare scurte. De la porc se valorifica carnea (cu mare valoare nutritiva) grasimea, pielea, parul, unghiile, intestinele, balegarul. Cu o buna fecunditate, are o mare prolificitate, precocitate, o perioada scurta de gestatie, valorifica bine hrana, se adapteaza usor la conditiile de mediu si adapostire. Se cunosc foarte multe rase de porci. Mai comune la noi sint: 535 Bazna (Pl. III) Formata in localitatea Bazna, prin incrucisarea scroafelor Mangalita cu vieri Berck (Anglia). Animal prolific (cite 9 purcei la o fatare), precoce (atinge 90110 kg intr-un an), rezistent la boli si intemperii, se adapteaza usor la conditii noi de mediu. Crescut pentru carne si grasime. In Transilvania. 536 Mangalita (Pl. III) S-a format in Jugoslavia, prin incrucisarea porcului alb de Sumadia cu porcul negru de Syrmia. Este crescut la noi de peste 100 ani. Conformatie corporala specifica porcilor de grasime; membre scurte, subtiri. Corp acoperit cu par lung, des si cret. Cu varietati de culoare: blond, negru-rosiu etc. Prolificitate redusa, precocitate potrivita (la l an cintareste 8590 kg), rezistent, nepretentios la hranire si ingrijire. Specific pentru grasime. Din carnea sa se prepara salamul de Sibiu. Reprezinta 20% din efectivul de porci al tarii. In nord-vestul Transilvaniei, Banat, Oltenia, lunca Dunarii, Dobrogea. 537 Marele alb (Pl. III) Originar din Anglia, este importat si crescut la noi din secolul trecut. Corp lung, cilindric, roz, cu par alb, subtire. Este sensibil la insolatie. Animal prolific, precoce (naste 11 pui la o fatare si atinge 130 kg la l an). Se preteaza bine la crestere si ingras re industriala; reprezinta in prezent peste 50% din efectivul total de porcine. 538541 Gaina Apartine speciei Gallus bankiwa. Domesticita de multa vreme, in prezent cu un numar mare de varietati. De la gaini se valorifica ouale, carnea, penele, gunoiul. Cu o mare precocitate, un ritm de crestere rapid, se inmultesc usor, se aclimatizeaza usor, este omnivora. 538 Leghorn (Pl. 112) Rasa formata din gainile italiene, de culoare alba. Gfemela = 1,72 kg, Gmascul = 2,22,5 kg. Pasari precoce, incep ouatul la 5 luni si au o productie anuala de cca 170200 bucati (maximum 350). Rasa de oua. 539 Rhode-Island (Pl. 112) Rasa formata in America de Nord, cu 2 varietati de culoare rosie si alba. Gmascul= 3i3,5 kg, Gfemela = = 2,53 kg. Productia anuala de oua este de 150170 bucati. Carne gustoasa, buna cantitativ si calitativ. Rasa rustica, rezistenta la temperaturi scazute. Se creste la cimpie si dealuri. Rasa de carne si oua. 540 Plymouth (Pl. 112) Rasa originara din America de Nord. Constitutie robusta, picioare inalte. Gmascul = 33,5 kg, Gfemela = 2,5 3 kg. Cu 7 varietati. Da o productie mare de carne, se ingrase usor. Produce 120150 oua/an. Puicile incep ouatul la 7 luni. Rasa de carne si oua.

541 Git golas de Transilvania (Pl. 112) Rasa creata in Transilvania. Gmascui =3 kg, Gfemeia =2,5 kg. Pasare rezistenta, putin pretentioasa la hrana. Culoare alba, neagra, zebrata. Produce 120170 oua/an. In prezent pe cale de disparitie; a fost comuna in peninsula Balcanica si Asia Mica. 542543 Rata Apartine speciei Anas platyrhynchos. A inceput sa fie domesticita de cca l 800 ani. Duce un mod de viata putin diferit de cel al rudelor lor salbatice. Este crescuta in numar mare in gospodariile de la noi pentru oua, carne si puf. Valorifica bine zonele mlastinoase si baltile. Este putin sensibila la boli. 542 Rata comuna romaneasca (Pl. 112) Rasa autohtona, neameliorata, putin productiva, cu penajul asemanator celei salbatice, alb, negru sau cenusiu. Pasare rezistenta, putin pretentioasa. Gmascul = 1,52,5 kg, Gfemela = 1,21,8 kg. Produce 70 120 oua/an. Rasa de oua si carne. 543 Peking (Pl. 112) Gmascul =4 kg, Gfemela =3,5 kg. Rasa formata in China. Picioarele impinse mult posterior, corp oblic, caracteristic. Rustica, buna producatoare de carne. Depune 80100 oua/an. Precoce (la 5 luni cintareste 3 kg). Se creste mult la noi, indeosebi pentru carne. 544545 Gisca Apartine speciei Anser anser. Desi este domesticita de multe secole, chiar inaintea gainii, pastreaza caracterele gistii salbatice, cu care se mai poate incrucisa. Ierbivora, se creste pentru carne, oua, puf si pielicele. Nu este legata obligatoriu de apa. 544 Gisca comuna romaneasca (Pl. 112) Rasa autohtona, putin productiva, nepretentioasa la hrana si ingrijire, rezistenta la boli. G = 4,5 kg, cu ficat bine dezvoltat. Produce 1530 oua/an. Rasa de carne si puf. 545 Toulouse (Ph 112) Rasa formata in Franta. Pasare voluminoasa, grea, cu trup mare si picioare scurte. Gmascul = 1314 kg, Gfemela = 810 kg, ficatul atinge 2 kg. Carne grasa, gustoasa. Depune 4060 oua/an. Rasa de carne. 546 Curea (Pl. 112) Apartine speciei Meleagris gallopavo. A fost domesticita in America. Cu mai multe rase, caracterizate prin productii diferite de carne. Desi putin pretentioasa, cloceste mai greu, iar puii se cresc dificil (ei necesita o hranire speciala, cu urzici si malai). Carne gustoasa, cautata. O rasa mai comuna la noi este Bronzata (Pl. 112), care se preteaza bine la cresterea industriala. Cu 3 varietati: neagra, aramie si galbena. Gfemela 812 kg, Gmascul1517 (22) kg. Produce 6075 oua/an (exceptional 200 oua). Larg raspindita. 547 Bibilica Numida meleagris (Pl. 112) Originara din Africa. Capul si gitul golase, ici-colo cu pene rasfoite, cu pielea cu gurguie, tuberculi rosii. Penaj caracteristic gri-perlat; pielea gitului rosie. Se creste usor, se hraneste cu vegetale si insecte. Carne gustoasa, delicata ca cea de fazan. Produce cca 80 oua/an.

548 Porumbel Columba livia. Porumbelul a inceput sa fie imblinzit si domesticit in Asia Mica pe la sfirsitul perioadei pietrei cioplite. Este mult mai apropiata omului decit alte pasari, desi si-a mentinut capacitatea de zbor. Se cunosc peste 350 rase de porumbei, caracterizate printr-o mare varietate de forma, marime, penaj, capacitate de zbor si joc. 548551 Porumbel comun de casa, guta n, huligan (Pl. 112) Corp masiv, eliptic. Cioc cu umflaturi putin pronuntate, ochi mici stralucitori, cu inele pronuntate. Piept bombat, spinare larga, abdomen plin, penaj neted, bogat. Coada ingusta cu 12 rectrice. Picioare neincaltate. Cu o prolificitate si fecunditate ridicata. Rezista la intemperii. Comun, in toata tara. 549 Porumbel gulerat (cu peruca) Maria Stuart (Pl. 112 De talie mare, cu forme alungite. Trunchi jos, orizontal. Cioc scurt, indreptat in jos, cu umflaturi scurte. Ochi albi, cu inele pronuntate, din 23 cercuri umflate si zbircite. Git lung, cu penaj crescut ca un guler sau peruca (care formeaza o palarie, o rozeta, o coama sau un lant). Piept bombat, spinare si abdomen lungi. Penajul de pe corp lung. Aripi lungi, coada cu 12 rectrice. Picioare scurte, fara incaltari. Vedere redusa, zbor greoi. Rasa prolifica, cloceste si ingrijeste bine puii. Mai frecvent in Transilvania. 550 Porumbel voiajor de concurs, voiajor belgian, calator (Pl. 112) Cap mijlociu, nemotat, cioc mijlociu spre lung, gros, cu umflaturile bazale alungite, a caror suprafata este usor zbircita. Irisul cu 3 zone. Git vertical, piept puternic, corp usor oblic, aripi lungi, coada plata, ingusta. Picioare puternice, neincaltate. Penaj fin, moale, bogat. Rasa prolifica, creste si cloceste bine puii. Zboara bine, rapid (60122 km/ora), se orienteaza perfect, are un dor fanatic de casa, care il face sa vina inapoi de la distante de sute de km. 551 Porumbel jucator ardelean (Pl. 112) Rasa crescuta in Ardeal. Cap mijlociu, cu sau fara mot, cioc scurt, gros, cu virful neascutit, cu umflaturi putin pronuntate. Ochi albi cu inele duble, sau triple, netede; git mijlociu, piept bombat, aripi cu virfurile purtate sub coada. Aceasta este de lungime mijlocie. Picioare scurte, neincaltate. Unicelor sau tarcat. Zbor in stoluri, caracteristic (timp de 23 ore face tumbe dese, dindu-se peste cap odata sau de mai multe ori). Alte animale care pot fi intilnite in acest mediu de viata sint cele descrise la numerele 42, 43, 130, 163, 174, 179, 184, 186. 187, 190, 193, 195, 196, 198, 199, 200, 203, 208, 210, 211, 212, 215, 217, 218, 219, 220, 227, 234, 237, 241, 242, 245, 249, 250, 251, 259, 260, 266, 272, 273. 284, 296, 303, 306, 308, 309, 310, 311, 314, 316, 318, 320, 321, 322, 324, 325, 326, 327, 328, 329, 330, 331, 332, 333, 339, 341, 342, 344, 351, 354, 359, 361, 377, 385, 407, 408, 409 si 410.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate