Criterii de alegere a curbelor generatoare și directoare

 
Curbele generatoare și directoare prin forma lor geometrică și
prin metodele de obținere trebuie să asigure satisfacerea
cerințelor tehnico-economice la nivelele dorite.

Pentru aceasta se impun două criterii de bază de alegere a lor și

anume:

- criteriul formei geometrice;

- criteriul cinematic.
Criteriul formei geometrice impune ca generatoarele și
directoarele să fie curbe plane cât mai simple.

Generatoarele și directoarele se aleg din cele mai simple curbe

caracteristice ale suprafețelor de prelucrat.

Astfel, pentru o suprafață de prelucrat plană cele mai simple

curbe caracteristice sunt segmentele de dreaptă iar pentru
suprafețele cilindrice sunt segmentul de dreaptă și cercul.
Criteriul cinematic impune ca prin metodele de obținere a
curbelor generatoare și directoare să se asigure un număr cât
mai mic de mișcări.

În toate cazurile se preferă mișcările uniforme, simple, rectilinii

și/sau circulare.

Prin combinarea acestor mișcări simple se pot obține curbe de

tipul elicelor, spiralelor, cicloidelor și evolventelor, curbe care se
folosec mult în construcția de mașini.

Elicele se folosesc la prelucrarea filetelor șuruburilor și

piulițelor; celelalte curbe menționate se folosesc la generarea
formelor și profilelor danturilor roților dințate utilizate în cutii
de viteză și reductoare în general.
Pentru oricare generatoare și directoare criteriul cinematic
impune folosirea celor mai simple mișcări și într-un număr
cât mai mic.

Astfel elicea cilindrică poate fi descrisă ca o mișcare de

rotație și una de translație, sau combinând convenabil două
mișcări de rotație.

Practic aceste două variante satisfac criteriul cinematic.

Pe lângă cele două criterii – ale formei geometrice și cinematic, la
alegerea curbelor G și D trebuie ținut cont și de următoarele
elemente:

-forma și dimensiunile suprafeței și piesei de prelucrat;

-poziția suprafeței de prelucrat în raport cu celelalte suprafețe

care mărginesc piesa de prelucrat;

-posibilitățile de poziționare - fixare ale semifabricatului pe

sistemul MUSDP;
Pe lângă cele două criterii – ale formei geometrice și cinematic,
la alegerea curbelor G și D trebuie ținut cont și de următoarele
elemente:

-tipul producției (individuală, de serie, de masă);

-natura materialului, starea semifabricatului, mărimea și

uniformitatea adaosului de prelucrare;

-precizia și calitatea suprafeței de prelucrat;

-tipul sistemului tehnologic din dotare sau care urmează a fi

proiectat. [Cozmâncă, M.]
Realizarea curbelor generatoare si directoare pentru principalele procedee de
prelucrare prin așchiere
 
Rabotarea
Se execută cu scule de tipul cuțitelor.
Generarea suprafețelor se face printr-o mișcare rectilinie cu caracter
alternativ efectuată în plan orizontal și printr-o mișcare rectiline cu caracter
intermitent efectuată în plan orizontal sau vertical.
Când mișcarea rectilinie alternativă este realizată de cuțit
procedeul se numește rabotare transversală și se execută pe MU
numite șepinguri, iar când mișcarea este făcută de semifabricat,
procedeul este denumit rabotare longitudinală iar MU se
numește mașină de rabotat longitudinal (raboteză)

Prelucrare pe șepinguri:
- miscarea I translatie - realizeaza D; G este materializata pe tais;
- stanga suprafata orizontala; miscarea II – realizeaza dimensiunea– avans
transversal VsT
- dreapta suprafața verticala; miscarea II – realizeaza dimensiunea- avans
vertical VSV
Prelucrare pe raboteza:
- stanga suprafata plana orizontala; miscarea I realizeaza curba D;
miscarea II – realizeaza G - VsT – avans transversal
- dreapta suprafața verticala: miscarea II – realizeaza D - Vsv –
avans vertical; generatoarea este materializata pe tais; miscarea I
realizeaza dimensiunea.
Mortezarea

Se execută cu scule de tipul cuțitelor pe mașini de mortezat.

Generarea suprafețelor se face printr-o mișcare principala

efectuata de cutit, rectilinie cu caracter alternativ efectuată în
plan vertical.

Este o rabotare verticala a suprafetelor.

Aschierea are loc pe cursa activa de sus in jos.

La sfarsitul acesteia piesa executa o miscare intermitenta de

pozitionare pe distanta avansului in plan orizontal ce poate fi
rectilinie pe doua directii sau circulara.
Mortezarea: I miscare principala – rectilinie – realizeaza D; G este materializata
pe tais; II avans longitudinal- realizeaza dimensiunea; III avans transversal-
miscare rectilinie - pentru suprafate plane;
IV – avans circular – curba G este materializata pe tais (utilizata la danturare)
a. Strunjirea cilindrica exterioara:
- I miscare principala (s.f.)– rotatie – realizeaza D;
- II miscare de avans longitudinal – translatie (cutit) – realizeaza G

b. Strunjirea cilindrica interioara:

- I miscare principala – rotatie (s.f.); - realizeaza D
- II miscare de avans longitudinal – translatie (cutit) - realizeaza G
 c. Strunjirea frontala:
- I miscare principala – rotatie (s.f.); realizeaza D
- II miscare de avans transversal – translatie (cutit) – realizeaza G

d. Strunjirea conica:
- I miscare principala (s.f.)– rotatie; - realizeaza D
- III miscare de avans longitudinal – translatie (cutit); coordonata cu
miscarea IV de avans transversal (cutit);
- realizate simultan produc o paralela cu generatoarea conului G
 e Strunjirea profilata
- I miscare principala – rotatie (s.f.); - realizeaza D
- II miscare de avans complexa (cutit) – realizeaza G

f Strunjirea filetelor
- I miscare principala – rotatie (s.f.);
- II miscare de avans coordonata cu miscarea principala I (cutit) – ambele miscari
realizeaza D; generatoarea G este materializata pe cutit
Gaurire, largire, alezare
- I miscare principala – rotatie (scula); - realizeaza directoarea D
- II miscare de avans axial (scula) realizeaza dimensiunea; generatoarea G este
materializata pe tais; exceptie alezarea – D este materializata pe tais
a Frezare cu freza cilindrica
- I miscare principala – rotatie (scula) – realizeaza D; impreuna cu II miscare de avans
logitudinal (s.f.) – ca infasuratoare a pozitiilor succesive; G este materializata pe tais

b Frezare cu freza cilindro-frontala

- I miscare principala – rotatie (scula); realizeaza D- II miscare de avans logitudinal (s.f.)
– realizeaza G
Frezare cu freza disc-modul a danturii rotilor dintate cu dinti drepti
- I miscare principala – rotatie (scula); - II miscare de avans logitudinal intermitent Vsl
(s.f.); - realizeaza impreuna D - - G este materializata pe tais; III - rotire pentru
divizare (rezulta realizarea tuturor dintilor pe rand)
a Broșarea – cu actiune discontinua
- I miscare principala – translatie (scula); - realizeaza G; direactoarea D este
materializata pe tais

b Broșarea – cu actiune continua

-I miscare principala – translatie (piesa s.f. plasata pe un transportor special);
realizeaza G
Prin brosare se pot realiza gauri cu cele mai diferire profiluri, canale drepte si
elicoidale, suprafete exterioare plane si profilate, dintii rotilor dintate interioare
si exterioare, suprafete exterioare de rotatie.

Se poate realiza si finisarea prin deformare plastica superficiala a gaurilor lungi la

precizii foarte mari.

Miscarea de pozitionare in adancime (avans) este eliminata prin faptul ca sculele

au dintii dispusi in trepte crescatoare ca dimensiune.
Rectificare rotunda exterioara

a – rectificare logitudinala
I miscare principala (piatra) D;
G este realizata de II – avans
circular (s.f.)
III – avans longitudinal (s.f.)
IV – avans transversal – sanie
port piatra – intermitent la
sfarsitul fiecarei curse
longitudinale – realizeaza
dimensiunea

Rectificare rotunda transversala

I miscare principala (piatra) D;
II – avans circular (s.f.) - G
III – avans transversal – sanie
port piatra – miscare continua
a. Rectificare rotunda interioara
I miscare principala (piatra) realizeaza D
II – avans circular (s.f.) – realizeaza G
III – avans longitudinal sanie port piatra
IV – avans transversal – sanie port piatra – intermitent la sfarsitul fiecarei curse a
avansului longitudinal
 b Rectificare rotunda interioara planetara
I miscare principala (piatra) – realizaeaza D
II – avans circular sub forma planetara (sania port piatra) – realizeaza G
III – avans longitudinal (sania port piatra)
IV – avans transversal – sanie port piatra – intermitent la sfarsitul fiecarei
curse de avans logitudinal si planetar

Se utilizeaza la piese grele si voluminoase ce nu pot efectua miscarea de

avans circular.
a Rectificare plana – realizata
cu suprafata periferica a
pietrei

I miscare principala (piatra) –

realizeaza D
II – avans logitudinal (s.f.) –
continuu alternativ –
realizeaza G
III – avans transversal
intermitent (sania port piatra)
– realizat la sfarsitul fiecarei IV
– avans vertical – intermitent
pentru realizarea adancimii de
aschiere

Masini de rectificat plan cu

axa orinzontala a pietrei de
rectificat
 b Rectificare plana – realizata
cu suprafata frontala a pietrei

I miscare principala (piatra) D;

II – avans logitudinal (s.f.) –

continuu alternativ - G;

III – avans transversal vertical

continuu (sania port piatra) –
pentru realizarea adancimii de
aschiere

Pietrele sunt compuse din segmenti abrazivi.

Masini de rectificat plan cu axa verticala a pietrei de rectificat

Rectificare cilindrica fara centre
I miscare principala (piatra) D; II – miscare de rotatie a pietrei de conducere si antrenare –
imprima continuu avans circular III si longitudinal IV semifabricatului – realizeaza
impreuna G.
Bibliografie figuri

Oprean A., s.a., Bazele generarii si aschierii suprafetelor, EDP 1981