Procese de transfer de masa I

Cursul IV
 Determinarea numărului de talere teoretice prin metode
simplificate
Metoda analitica Sorel
• Metoda se aplica amestecurilor binare ideale sau macar cu comportare
regulata (curba convexa pe tot domeniul de concentratii): etan-etilena,
propan-propilena, benzen-toluen, propan-butan
• Metoda se aplica cu precautie si altor amestecuri care nu formeaza
azeotrop
• Metoda face simplificarile valabile pentru orice metoda simlificata(vezi cursul
anterior)
• Trebuie cunoscuta curba y-x sau macar valoarea lui α (volatilitate relativa)
pe zone (zona de rectificare si zona de stripare)
• Metoda Sorel este o metodă progresivă, calculul făcându-se din taler în
taler. A calcula un taler i înseamnă a determina prin calcul compoziţia
fluxurilor care părăsesc acel taler (xi şi yi).
• De obicei, la metoda Sorel, calculul se face separat, pe fiecare zonă a
coloanei : pe zona de rectificare, calculul se face pornind de la vasul de
reflux către alimentare, iar pe zona de stripare pornind de la blaz către
alimentare. Dar calculul se poate face şi pe întreaga coloană: de la vârful
coloanei până în blaz sau viceversa, dar în acest caz trebuie să se ţină cont
că alimentarea constituie un punct de discontinuitate, valoarea fluxurilor de
lichid şi vapori din coloană schimbându-se brusc când se trece de la o zonă
la alta; totuşi, acest lucru nu constituie un impediment dacă, de la început
se calculează principalele fluxuri din colană, aşa cum s-a arătat la capitolul
de bilanturi.
 Datele de calcul pentru metoda simplificata Sorel
• debitul compoziţia şi condiţia termică a alimentării;
• concentraţiile dorite pentru produsele de vârf (xd) şi blaz (xb);
• condiţia termică a refluxului extern;
• presiunea de lucru în vasul de reflux;
• curba de echilibru lichid- vapori (t-x-y sau y-x) ; este suficientă şi numai
volatilitatea relativă a celor doi componenţi, dar numai dacă amestecul
este ideal;
• coeficientul raţiei de reflux, sau în unele cazuri, chiar raţia reală de reflux
( dacă este un caz de fracţionare cunoscut, pentru care există o oarecare
experienţă de proiectare sau de exploatare).

În continuare, se va prezenta modul de calcul într-un caz mai simplu:

considerăm că alimentarea este la punct de fierbere iar refluxul extern
este la temperatură apropiată de a talerului 1, totodată condensarea
vaporilor la vârf fiind totală.

• Potrivit ipotezelor simplificatoare, rezultă că fluxurile L,V în zona de

concentrare şi L’, V’ în zona de stripare sunt constante.
 Metoda simplificata [Link] zonei de
rectificare (I)
• Calculul începe de la vasul de
reflux. Condensarea vaporilor din
vârf fiind totală, înseamnă că atât
vaporii cât şi lichidul (produsul de
vârf dar şi refluxul extern) vor avea
aceeaşi compoziţie, deci y1
• x0 = xd = y1
• Astfel a fost calculat y1
• Talerul 1 pe care îl calculăm este t1
un taler teoretic, adică realizează
un echilibru perfect între lichidul şi
vaporii care îl părăsesc; ca urmare, x1 x1 y1
compoziţia lichidului, x1 se va citi
din curba de echilibru y-x sau t-x-y,
în funcţie de compoziţia vaporilor
• Dacă nu sunt disponibile curbele de
echilibru, în cazul amestecurilor
binare ideale, y1 se mai poate
calcula cu formula :
  x1 Odată cu determinarea lui y1, se
y1 
1    1 x1 încheie calculul talerului 1.
 Metoda simplificata [Link] zonei de rectificare (II)

Pentru calculul talerului 2, se începe cu

bilanţul material pe componentul mai I
volatil, pe conturul I pentru aflarea
compoziţiei vaporilor ce părăsesc talerul
V, y1
2 (y2) :
V  y 2  L  x1  D  x d
Din relaţia de mai sus, se va determina V, y2 L, xd D, xd
y2; xd este o dată de proiectare, x1 s-a L,x1
II
determinat anterior iar fluxurile V, L şi D
V,y2
s-au determină la începutul problemei L,x2
prin executarea de bilanţuri materiale.
După determinarea lui y2, se determină L, x3
x2 din datele de echilibru, asemănător Numărul de talere în zona de
cu determinarea lui x1 . Astfel, s-a rectificare va fi egal cu (j-1) plus
încheiat calculul talerului 2. încă o fracţiune de taler, FT.
Se calculează apoi y3 din bilanţul parţial Fracţiunea de taler reprezintă
pe component mai volatil, pe conturul II: un echilibru incomplet şi se
Calculul se desfăşoară în calculază cu relaţia: x j 1  x f
continuare la fel, pentru talerele 3, 4, xj  xf FT 
x j 1  x j
ş.a.m.d., până când se va obţine o
 Metoda simplificata [Link] zonei de stripare (I)
Se porneşte calculul de la
L’, x3 ’ III
refierbătorul coloanei care
V’, y2 ’
reprezintă un taler teoretic,
realizându-se aici un echilibru L’, x2 ’ II
lichid- [Link]ând
V’ , y1 ’
concentraţia xb, se determină yb V’, yb
din curba de echilibru , sau prin L’, x1 ’
I
calcul, în funcţie de volatilitatea
relativa. B, xb
Pentru a determina x1’ , se face
bilanţul pe conturul I:
L' x1 '  V ' y b  Bxb
fluxurile L’, V’ şi B trebuie să se fi Concentraţia x 2’ se determină din bilanţ pe
calculat anterior. conturul II: L' x2 '  V ' y1 ' Bxb
Concentraţia vaporilor ce ş.a.m.d. până se va ajunge la o valoare a lui x’
părăsesc talerul 1 din zona de mai mare sau egală cu concentraţia xf.
stripare a coloanei y 1’ se Dacă concentraţia x i’ este strict mai mare
determină din curba de echilibru, decât x f, vom avea un număr de talere egal cu
în funcţie de x 1’ ; astfel s-a x  x'i 1
i plus o fracţiune de taler egală cu: FT '  f
calculat talerul 1. x'i  x'i 1
 Numarul total de talere din coloana
(Metoda Sorel)
• Avem (i+FT’) talere în zona de stripare şi nu (i-1+FT) deoarece se ţine cont
de faptul că refierbătorul îndeplineşte funcţia de separare a unui taler.
• Ca urmare, numărul total de talere în coloană va fi:

dacă ţinem cont de fracţiunile de talere şi :

N  j  FT  i  FT '
dacă nu ţinem cont de fracţiunile de talere şi rotunjim în minus.

N  ji
Calculul s-a făcut pentru ipoteza condensării totale a vaporilor la vârf şi
pentru reflux cald . Pentru cazul condensării parţiale şi a refluxului de
asemenea cald, calculul este mai complicat şi se prezintă în continuare.
Cazul condensării totale dar cu reflux subrăcit se va discuta la bilanţuri
termice pe coloană, deocamdată fiind suficient să se cunoască faptul că
această condiţie termică a refluxului va afecta fluxul L (fluxul lichid intern din
zona de rectificare), şi ca urmare şi celelalte fluxuri interne.
Condensarea strict a acelei părţi din vapori care asigură refluxul extern
al coloanei, restul vaporilor constituind produsul de vârf , în fază
de vapori

Se cunoaşte în acest caz V, y1

D, yd
concentraţia produsului de vârf, adică
yd.
Pe x0 = xd îl citim din curba de
echilibru, în funcţie de yd .
L, x0= xd

Se calculează apoi y1 din

bilanţul material în jurul vasului de
reflux cu tot cu condensator:

V  y1  L  x0  D  y d
Condensarea parţială a vaporilor, o parte a lichidului dându-se ca
reflux iar cealaltă ca produs de vârf lichid

În acest caz, vor exista două fluxuri

de produs de vârf: unul lichid şi V, y1
unul vapori, având compoziţie DV , yvd
corespunzătoare echilibrului
termodinamic ce se stabileşte la
temperatura şi presiunea din vasul
de reflux. L, xLd DL, xLd
Deci, produsul de vârf D se
compune din fluxurile DL şi DV :
D  DL  DV
Se calculează DV în funcţie de produsul total
Se fixează temperatura în vasul de vârf D şi compoziţia acestuia xd care este
separator ts mai mică decât o dată de proiectare. Fluxul D s-a calculat
temperatura talerului 1 şi se ţine înainte de a începe calculul talerelor.
x d  xld
cont de faptul că refluxul va fi DV  D
y vd  x Ld
subrăcit, aşa că va induce un reflux
intern mai mare decât cel extern. Relaţia de mai sus rezultă din faptul că DV
Se citesc din curba t-x-y, este un flux care ar proveni ipotetic din
concentraţiile xLd şi yvd . condensarea parţială a fluxului D total.
 Metoda grafică simplificată McCabe- Thiele (I)
• Calculul secţiei de rectificare (concentrare)
Pentru demonstrarea modului în care II

se face construcţia grafică în metoda

McCabe- Thiele, se execută un bilanţ
pe componentul mai volatil, pe
L 0 , xd D, xd
conturul I:
V  y j 1  L  x j  D  x d
L D
De unde: y j 1  x j  xd I
V V L, xj
V, yj+1

Deoarece j este un taler oarecare din zona

În relaţia de mai sus, se observă că de rectificare, se poate renunţa la acest
yj+1 şi xj sunt concentraţiile a două indice şi se rescrie relaţia de mai sus ,
fluxuri în contracurent între două simplificată, cu condiţia să ţinem minte că x
talere adiacente din zona de şi y se referă la concentraţiile lichidului şi
rectificare a coloanei. vaporilor în contracurent între oricare două
talere adiacente din zona de rectificare:
L D
y  x  xd
V V
 Metoda grafică simplificată McCabe- Thiele (II)
• pentru că V=L+D (vezi conturul II) , relaţia anterioara devine:
L D
y x xd
LD LD / :D
R x
y x d
R 1 R 1

Ecuaţia de mai sus este a unei drepte cu

panta R/(R+1) şi ordonata la origine xd/(R+1). y
Ea se numeşte dreaptă de operare xd

superioară. Poate fi reprezentată fie prin

ordonată la origine şi pantă fie, mai simplu,
prin două puncte:
pentru x = 0  xd
y
R 1
pentru x = xd  xd
y  xd R+1

Din cele de mai sus se observă că, este xd x

suficient să cunoaştem xd şi R, pentru a
determina poziţia dreptei de operare
superioare
 Metoda grafică simplificată McCabe- Thiele (III)
• După ce s-a determinat poziţia dreptei de operare y1=xd
superioare, poate începe trasarea grafică a y2
numărului de talere teoretice în diagrama y-x ,
pentru cazul condensării totale a fluxului de vapori
în vârf:
În acest caz, y1= xd , iar această condiţie A
matematică corespunde unui punct situat pe C
diagonala diagramei y-x. B

Vaporii de concentraţie y1 sunt în echilibru cu lichidul

de concentraţie x1 , deci punctul de coordonate (x1,
y1) se va afla pe curba de echilibru. Lichidul de xd
concentraţie x1 este în contracurent cu vaporii deR+1
concentraţie y2 în spaţiul dintre talerele 1 şi 2, deci
punctul (x1, y2) se află pe dreapta de operare
superioară, care este locul geometric al xf x1 xd
concentraţiilor fluxurilor de lichid şi vapori aflate în În diagrama y-x, se trasează
contracurent. segmente de dreaptă ce unesc
Apoi, punctul (x2, y2) se află pe curba de echilibru, succesiv aceste puncte,
punctul (x2, y3) se află pe dreapta superioară de rezultând o construcţie grafică
operare , ş.a.m.d în trepte, construcţie ce este
oprită când se ajunge la un x
xf. Numărul de trepte care a
rezultat este egal cu numărul
de echilibre (talere ) teoretice
 Metoda grafică simplificată McCabe- Thiele (IV)

• Calculul secţiei de rectificare

în cazul condensării parţiale a
vaporilor la vârf
yd
În acest caz, y1  xd iar punctul (xd, y1
xd) nu va mai fi punctul de
pornire al construirii treptelor;
punctul de pornire va fi situat
undeva mai jos, pe dreapta de
operare superioară.
• Cazul a) – vaporii condensează
parţial iar produsul de vârf este yd
în întregime în fază de vapori, R 1
asigurându-se condensarea
acelei cantităţi din vapori din vârf
care să asigure strict refluxul x0f x0 yd
extern. Dreapta de operare
porneşte din punctul (yd, yd ) iar
ordonata la origine este: Punctul de pornire al construcţiei
treptelor va fi (x0, y1), unde x0 este
yd
concentraţia refluxului (aflată în
R 1 echilibru cu vaporii reprezentând
distilatul)
 Metoda grafică simplificată McCabe- Thiele (V)
yVd
• Calculul secţiei de rectificare în xd
cazul condensării parţiale a
vaporilor la vârf
Cazul b) – vaporii condensează parţial iar
distilatul se dă parţial în fază vapori,
parţial în fază lichidă xd
R 1
• Din bilanţul material total şi cel parţial,
în jurul vasului de reflux:
x0f xLd xd
 D  DV  DL

 D  x d  DV yVd  DL  x Ld
rezultă: x d  DV yVd  DL x Ld
DV  DL
În acest caz, drepta de operare va
ecuaţia dreptei superioare de operare porni tot din punctul (xd, xd) dar
este în acest caz: punctul de pornire al construirii
L D x  DV yVd treptelor va fi situat pe curba de
y x  L Ld
V V echilibru şi va avea coordonatele (xLd,
yVd),
 Metoda grafică simplificată McCabe- Thiele (VI)
Calculul secţiei de stripare
• Dacă se execută bilanţ pe o zonă din secţia de stripare care cuprinde
blazul coloanei împreună cu refiebătorul până la un taler oarecare din
secţia de stripare (de exemplu, conturul V de la Cap. Bilanturi), se ajunge
la o relaţie asemănătoare cu cea scrisă pentru zona de rectificare :
L' B
y x  xb
V' V'
L' B
sau y x xb
L' B L' B
Aceasta este ecuaţia dreptei de operare a zonei de stripare, y şi x fiind
concentraţiile fluxurilor de lichid şi vapori în contracurent din orice punct al
zonei de stripare.
• Se încearcă reprezentarea dreptei inferioare de operare prin două puncte:
• pentru x = 0  B pentru x = xb y = xb.
y xb
V'
• Cele două puncte sunt foarte apropiate, deci nu se vor putea distinge. De
aceea, se preferă utilizarea celui de-al doilea punct (xb,xb) plus încă unul,
şi anume, punctul de intersecţie cu drepta de operare superioră.
 Metoda grafică simplificată McCabe- Thiele (VII)
Calculul secţiei de stripare
y
xd

Pentru a afla care este acest punct, trebuie

determinată soluţia următorului sistem :
 L D
 y  x  xd
V V xd

 y  L' x  B x R1
 V' V
b

• Dacă alimentarea este la punct de

fierbere, V=V’, iar din sistemul de xb

mai sus rezultă că :

0 xb xof xd
Fx  Dx d  Bxb Calculul numărului de talere
• Comparând această relaţie cu relaţia teoretice în zona de stripare se face
de bilanţ pe întreaga coloană , în mod analog celui de la zona de
rezultă că x = x0f, deci punctul de rectificare, construcţia treptelor
intersecţie al celor două drepte de pornind de la punctul (xb, xb) către
operare ( superioară şi inferioară) se verticala ridicată în punctul x ,
află pe verticala ridicată în xof, aşa of

cum se poate vedea în figura din Numărul total de talere în coloană

dreapta. este egal cu suma numerelor
talerelor din cele două zone.
 Metoda grafică simplificată McCabe- Thiele (VIII)
y
Etapele sunt următoarele:
xd
• Se reprezintă grafic curba de echilibru y-x a
binarului respectiv, la presiunea de lucru a
coloanei.
• Se fixează pe diagonală punctele de abscisă
xb, xof şi xd.
• Se calculează raţia minimă de reflux Rmin şi
apoi raţia reală de reflux R, dacă acest lucru
nu s-a făcut anterior şi apoi se calculează
ordonata la origine a dreptei superioare:
xd
xd
R 1
1
Rgrafic.
care se fixează pe
xb
• Se trasează dreapta de operare superioară
prin punctele (xd, xd) şi 0 xb xof xd

• (0, x d ).
R 1 •Pornind din punctul (xd, xd), se
• Se trasează drepta inferioară prin punctul (xb, trasează trepte între curba de
xb) şi punctul de intersecţie al dreptei echilibru şi dreapta de operare
superioare cu verticala ridicată din punctul superioară, până când una din
(xof,0), dacă alimentarea coloanei este în trepte intersectează verticala
stare lichidă la punct de fierbere; pentru altă ridicată din punctul (xof,0), după
condiţie termică a alimentării, vezi pct.[Link]. care construcţia treptelor se mută
în spaţiul dintre curba de echilibru
şi dreapta de operare inferioară.