Hipofiza

CUPRINS
 Definiție
 Localizare și structură
 Conformație externă
 Conformație internă
 Hipofiza anterioară
 Lobul intermediar
 Neurohipofiza
 Test
Definiție

 Hipofiza (latină: hypophysis) sau glanda pituitară (latină: glandula pituitaria)

este o glandă endocrină nepereche cu structură complexă și cu funcții, de
asemenea, multiple și complexe. Hipofiza are mărimea unui bob de fasole, cu
greutatea de 0,5–0,8 g.
 Localizare și structură

  Hipofiza este situată în fosa hipofizară a șeii

turcești a osului sfenoid, pe fața inferioară a
encefalului, înaintea tuberculilor mamilari și
înapoia chiasmei optice. Ea este acoperită de
o formațiune a durei mater – diafragmul șeii,
înzestrat cu un mic orificiu prin care trece
infundibulul ce unește hipofiza cu tuber
cinereum.
 Din punct de vedere fiziologic, glanda
hipofiză este împărțită în două porțiuni
distincte: hipofiza anterioară, denumită și
adenohipofiză și hipofiza posterioară,
denumită și neurohipofiză. 
Conformație externă

 Hipofiza prezintă o capsulă fibroasă externă, alcătuită din țesut conjunctiv

lamelar, care aderă de cortul hipofizei și de pereții șeii turcești.  Hipofiza este
împărțită în trei lobi: lobul anterior, lobul intermediar și lobul posterior.  La om,
lobul intermediar este redus în dimensiuni. În schimb, la vertebratele inferioare, în
special la pești și amfibieni, lobul intermediar este considerat un centru major de
integrare neuroendocrină. În general, lobul intermediar nu este bine dezvoltat la
tetrapode și este complet absent la păsări.
Conformație internă

 Lobul anterior sau adenohipofiza este constituit din trei porțiuni: porțiunea distală
(pars distalis), cea mai voluminoasă, porțiunea tuberală (pars tuberalis) și
porțiunea intermediară (pars intermedia).  Toate trei derivă din punga Rathke, un
diverticul ectodermal al cavității bucale primitive (stomodeum).  Adenohipofiza
prezintă o prelungire ascendentă pe fața anterioară a glandei, sub denumirea de
prelungire limbiformă.
Hipofiza anterioară

 Hipofiza anterioară secretă șase hormoni foarte

importanți și mulți alții mai puțin importanți, iar
hipofiza posterioară secretă doi hormoni importanți.
 Prezinta mai multe tipuri de celule, fiecare secretand un
hormon specific.
 Hormonii hipofizei anterioare sunt:
 -hormonul de crestere (somatotropina,  STH sau GH);
 -hormonul tireotrop (TSH);
 -hormonul adrenocorticotrop (corticotropina, ACTH);
 -hormonii gonadotropi reprezentati de:
 -hormonul foliculostimulant (FSH);
 -hormonul luteinizant; (LH)  
 -prolactina (LTH, PRL).
Hormonul de creștere (STH)

 Hormonul de crestere (STH), este hormon peptidic, format din 200-400 aminoacizi, cu  mare
specificitate (administrat la alta specie induce sinteza anticorpi anti-STH). Are ca celule tinta
toate celulele corpului, dar mai ales tesutul cartilaginos si muscular.
 STH prezinta doua categorii de actiuni fiziologice:
 a) actiuni metabolice
 b) actiuni sistemice, consecinte ale actiunilor metabolice.
 Secretia de STH este sustinuta de somatomedine (IGF). Acestea sunt sintetizate in ficat si au
efectele STH-ului. Secretia de STH este inhibata de somatostatina secretata de hipotalamus,
pancreas si mucoasa intestinului subtire.
 Hipersecretia de STH produce, la tineret gigantism, iar la animalele
adulte, acromegalie(cresterea exagerata a mandibulei, a nasului, a urechilor,
hipertrofia organelor interne).
 Hiposecretia de STH determina nanismul hipofizar (piticismul hipofizar).
Hormonul adrenocorticotrop (ACTH)

 Hormonul adrenocorticotrop (ACTH) este un hormon peptidic alcatuit din 39 de

aminoacizi cu specificitate redusa. Are ca organ tinta corticosuprarenala,
stimuland secretia zonelor reticulata si fasciculata ale acesteia; de asemenea,
stimuleaza secretia de hormoni glucocorticosteroizi, stimuleaza permeabilitatea
celulelor din zonele fasciculata si reticulata pentru colesterol, glucoza si vitamina
C si stimuleaza steroidogeneza. Alte efecte ale ACTH sunt mobilizarea acizilor
grasi neesterificati din depozite si cresterea cetonemiei, are efect hiperglicemiant
prin gluconeogeneaza din aminoacizi glucoformatori, in metabolismul proteic are
efect catabolizant. Actioneaza direct si indirect asupra metabolismului
hidromineral, determinand retentia de Na+ si apa.
Hormonul tireotrop (TSH)

 Hormonul tireotrop (TSH, tireostimulina, tiroetrofina) are ca organ tinta foliculii tiroidieni

stimuland sinteza si secretia de hormoni tiroidieni iodati. Efectele sale primare asigura
dezvoltarea si funcsia secretoare a glandei tiroide, efectele secundare sunt produse de
hormonii tiroidieni eliberati in circulatia sangvina sub influenta TSH.
 Reglarea secretiei de TSH se face prin trei mecanisme:
 -expunerea organismului la frig, stresul, traumatismele, hipoxia induc secretia de TSH-RH,
hormon hipotalamic de eliberare a TSH;
 -TSH eliberat in circulatie determina cresterea concentratiei sanguine a hormonilor
tiroidieni iodati care vor inhiba secretia de TSH-RH (feed-back negativ lung); nivelul
sangvin ridicat de TSH inhiba secretia hipotalamica de TSH-RH (feed-back negativ scurt).
 Hiposecretia de TSH determina hipotiroidism; hipersecretia de TSH conduce la
hipertiroidism.
Hormonul foliculostimulant (FSH, prolan A)

 Hormonul foliculostimulant (FSH, prolan A)  actioneaza asupra ovarului,

determinand cresterea foliculara si a testiculului, stimuland dezvoltarea tubilor
seminiferi si spermatogeneza.
 Secretia de FSH este controlata de hipotalamus.
Hormonul luteinizant (LH la femela, ICSH la mascul).

 LH determina maturarea foliculilor de Graaf, dehiscenta si formarea corpului

galben. Impreuna cu FSH, stimuleaza secretia de estrogeni si dezvoltarea celulelor
interstitiale ale ovarului. ICSH stimuleaza activitatea glandei interstitiale (secretia
de androgeni), dezvoltarea prostatei si a veziculelor seminale. La pasari, ICSH
controleaza pigmentatia penajului.
  Secretia de LH este controlata de hipotalamus dar si de nivelul hormonilor
sexuali aflati in circulatie.
Prolactina

 Prolactina (LTH, hormonul luteotrop, hormonul lactogen, mamotrofina) este

hormon de natura glicoproteica a carui secretie este reglata de catre hipotalamus
prin factori de eliberare (PRF) si de inhibare (PIF). LTH stimuleaza maturarea
corpului galben si producerea de progesteron, la femele stimuleaza dezvoltarea
glandei mamare si productia de lapte, declanseaza instinctele materne.
Lobul intermediar

 Lobul intermediar este mai dezvoltat la

vertebratele inferioare (pesti, amfibieni,
reptile) si mai putin dezvoltat la
mamifere; la pasari lobul intermediar
lipseste. Au fost identificati doi hormoni
melanotropi – MSH1 si MSH2, cu rol in
stimularea activitatii celulelor cutanate
melanofore la reptile si amfibieni. La
animalele domestice rolul acestor
hormoni nu este cunoscut.
Neurohipofiza

 Neurohipofiza (posterohipofiza) este formata din prelungiri ale filetelor nervoase

hipotalamice; ea nu are rol secretor, ci de acumulare si de lansare in circulatia
sangvina post-hipofizara a doi hormoni:  antidiuretic si vasopresina, produsi de
nucleii supraoptici si paraventriculari hipotalamici. Cei doi hormoni sunt
transportati de la hipotalamus la neurohipofiza prin tractul hipotalamo-hipofizar
(neurocrinie).
 I. Hipofiza este situată:
TEST
 a) în fosa hipofizară a șeii turcești
 b) în hipotalamus I. b II. c III. a
 c) în măduva spinării

 II. Hormonul luteinizant la femele:

 a) ICSH
 b) LH
I. a II. b III. a
 c) ACTH

 III. Hiposecretia de STH determina:

 A) nanism hipofizar I. c II. b III. b
 B) acromegalie
 C) gigantism
 BIBLIOGRAFIE:
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Hipofiz%C4%83
 http://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/Hipofiza-si-Hormonii-hipofizei21.ph
p