MARI DOMNITORI ROMÂNI

MIRCEA CEL BĂTRÂN

DOMN AL ŢĂRII ROMÂNEŞTI

1386 – 1418
 Numele voievodului Mircea cel Batran se leaga de primele lupte purtate
de tarile romane impotriva turcilor A fost primul aparator al crestinatatii.
A fost fiul lui Radu I Basarab, fratele lui Dan I, nepotul lui Nicolae
Alexandru şi strănepotul lui Basarab Întemeietorul.
Domn al Ţării Româneşti(1386-1418), s-a remarcat ca un iscusit
diplomat şi un mare comandant de oşti.
A consolidat şi desăvârşit organizarea politico-instituţională a statului.În
timpul său, hotarele ţării au cunoscut cea mai mare întindere, cuprinzând
teritorii din toate cele 3 ţări româneşti. De aceea, unii istorici l-au numit
”cel Mare“.
A fost un luptător pentru independenţa ţării şi un apărător al civilizaţiei
europene.A încheiat alianţe cu Polonia şi Ungaria.
1395, la Rovine, Mircea a obţinut una dintre cele mai strălucite victorii
pe care românii le-au avut asupra turcilor. Cronicarul turc, Leunclavius,
îl numea ”Principe între creştini, cel mai viteaz şi mai ager“.
1396, participă la cruciada antiotomană de la Nicopole alături de
cavaleri francezi, burgunzi, germani, italieni şi englezi.
Între 1402-1413, s-a amestecat în luptele pentru tron dintre urmaşii lui
Baiazid, fiind principele care s-a bucurat de cea mai mare faimă şi
autoritate în răsăritul Europei.
A murit pe 31 ianuarie 1418 şi a fost înmormântat la Cozia, ctitoria sa.
 VLAD ŢEPEŞ
DOMN AL ŢĂRII ROMÂNEŞTI
1456-1462
Unul dintre cei mai de seamă voievozi români
a devenit foarte cunoscut în lume, nu datorită
faptelor sale de vitejie în luptele împotriva
turcilor, ci datorită legendelor legate de
vampiri. Vlad Dracula apare ca un vampir
însetat de sânge, a cărui singură plăcere este
aceea de a ucide.
În relitate Vlad Ţepeş şi-a dedicat viaţa luptei
românilor pentru libertate şi independenţă.
Aflându-se de trei ori pe tronul Ţării
Româneşti, Ţepeş a avut curajul de a refuza
plata tributului şi a se lupta cu turcii. Ucis
mişeleşte de către aceştia, el a fost
înmormântat la Mănăstirea Snagov.
ŞTEFAN CEL MARE
DOMN AL MOLDOVEI
1457-1504
 Domn al Moldovei timp de aproape 50 de ani,Stefan cel Mare a fost cel
mai important voievod roman din Evul Mediu.
A fost fiul lui Bogdan al II-lea şi nepotul lui Alexandru cel Bun. Domn al
Moldovei între 1457-1504, remarcabil strateg, diplomat şi ctitor..A
întreţinut bune relaţii cu vecinii, încheind un sistem de alianţe cu forţele
antiotomane: Polonia, Ungaria, Veneţia. A acţionat pentru a avea, pe
tronul Ţării Româneşti , aliaţi, instalându-i pe: Laiotă Basarab, Vlad
Ţepeş, Basarab Ţepeluş, Vlad Călugărul.
1456 – Moldova a plătit pentru prima dată tribut otomanilor, în timpul lui
Petru Aron
Ştefan cel Mare a preferat recunoaşterea suzeranităţii Poloniei
S-a aliat cu Veneţia şi hanul turcoman Uzun Hasan
L-a înlăturat pe Radu cel Frumos din Ţara Românească
1467 – Baia – îl învinge pe regele Ungariei, Matei Corvin
1475 – Vaslui – îl învinge pe beilerbeiul Rumeliei, Soliman
1476 – Războieni – este învins de sultanul Mahomed
1484 – pierde Chilia şi Cetatea Albă,
cucerite de otomani
- Colomeea – depune personal jurământ de credinţă în faţa regelui
Poloniei, Cazimir al IV-lea
- Codrii Cosminului – îi învinge pe polonezi conduşi de regele Ioan
Albert
1504 – moare fiind înmormântat la Putna, ctitoria sa
”Domn adevărat, viteaz, , cuminte şi iubitor de ţară şi de neam din clipa
întâia şi până-n cea din urmă“. (Nicolae Iorga)
 MIHAI VITEAZUL
DOMN AL ŢĂRII ROMÂNEŞTI
1593-1601
 Domn al Ţării Româneşti (1593-1601), fiul lui Pătraşcu cel Bun şi fratele lui
Petru Cercel. Între 1588-1593 a fost Ban de Mehedinţi, apoi mare stolnic, mare
postelnic, mare agă, mare ban al Craiovei.
A fost una dintre marile personalităţi ale istoriei noastre în plan politic, militar
şi diplomatic.
Prima unire a Tărilor Române (1600)
A recâştigat independenţa Ţării Româneşti şi a fost înfăptuitorul primei uniri
politice a Ţărilor Române.Iulie 1599 trimite o solie la Praga pentru a cere
încuviinţarea împăratului Rudolf al II-lea de a ocupa Transilvania si o primeste
Octombrie 1599, intră în Transilvania prin pasul Buzău cu o armată formată
din români, şi mercenari de diferite etnii: unguri şi secui din Ardeal, polonezi,
sârbi etc.
După victoria asupra lui Andrei Bathory (Bătălia de la Şelimbăr, 18/28
octombrie 1599) îşi face intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie
1599 (fără să fie salutat şi aplaudat de populaţia civilă a oraşului), primind
cheile fortăreţei de la episcopul Napragy.
Chiar dacă el a fost recunoscut de către Dietă numai ca guvernator imperial, el
a fost conducătorul de fapt al Transilvaniei.
4 mai 1600, Mihai Viteazul intra in Moldova
-10 mai 1600 Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia
Movilă, învingându-l la Bacău,
-16 mai 1600 Suceava se preda fara lupta si se realizează astfel, prima unire a
ţărilor române.
Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: "Domn
al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei".
 BIBLIOGRAFIE
Manual de istorie clasa a IV-a, autor D. Giurescu,
Editura Sigma 2005
Caiet de istorie clasa a IV-a, editura SIGMA 2006
Caiet de istorie editura EDU 2010