ABSOLVENT:

ABSOLVENT: LUPU
LUPU Adrian
Adrian
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: CONF. UNIV. DR. FULGA IULIU
 JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI

a re a i n care Exper
tiza m
iz
e s t e special ecare zi si in reprez edico-lega
ala fi in la
e d i c ina leg ti de viata in fra mistere impor
tante ta una dintr pe cadavru
M
c o p e r i poves a de a desci piritul legala e xp ec
curent ertize in pr ele mai
des te
riozita alte..totul in
s care n a ac
a r e c u ormel fiind un pr tica medico
c cote in ptatii.. la infr e de drept ocedeu -
atinge dre a c ţi u p ena fă r ă d
t a c u aflarea sănătă
ţii şi v nile comise l referitoar
e
le n ieţii um împot e
e s t e echiva in adevar, a ane ar r iv a
ala pr fi insu
d i c ina leg repunerea f ic i e n t
M e
a r ul ui si e s t i a vietii. e.
ad e v i fi r
ordini

“Omul s-a desprins de zei dar nu se poate desprinde de moarte, investigatia mortii
avand aptitudinea de a da sens vietii”
MALRAUX
OBIECTIVELE LUCRĂRII

Astfel, in cercetare am avut in vedere urmatorii parametrii:

Incidenta mortilor violente/neviolente
Circumstante de producere a mortilor violente
Dinamica sinuciderilor
Dinamica omuciderilor
Dinamica accidentelor de trafic rutier
Dinamica accidentelor de munca
 MATERIAL ŞI METODĂ

Studiul descriptiv a fost realizat pe o

perioada de zece ani (2004-2014).

este
l u l d e studiu ale
a g
Materi ele medico-le a
a c t i cin
p reze ntat de viciul de Med or s-a Anal aliiza
za stati stică
atist
re er el
te de S rea dat
efectua ti iar verifica valorilor cu a fost efectu tuaattăă cu
al a rea le aj ut
Legala G rin compara tele anuale a ajutoorru
ull programului
t r
realiza p icate in rapoa Legala. Mic
icrroossoofftt Excel 2007.
u n n a
cele com elei de Medici
re t
 REZULTATELE STUDIULUI
Dinamica numarului de morti violente/neviolente in Galati

a ru l m ortilor
m
n i , i n G alati, nu n m aximum
i 1 0 a n d u
In ultimi st oscilant, exista cazuri si un
509

a fo de 509
449
violente 6 6 cazuri.
435
a n u l 2 0 0 7
417 426
u r i i n 1 d e 1
de caz uri in 20
1 379
d e c a z 350 339
minimum 297 299289
239 251
226 223 218 216
205 189 176

96 104

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Morti violente Morti neviolente

In anul 2014 numarul de cazuri violente (299) este

aproximativ egal cu numarul de cazuri neviolente
(289) fapt ce poate fi interpretat fie ca o tendinta
de scadere a gradului de agresivitate fie ca o
tendinta de crestere a patologiei nontraumatice de
deces.
 Circumstante de producere a mortilor violente
Circumstante de producere a mortilor violente Galati 2004

Circum
Omucideri, stan
violent tele de prod
4.68% e, u
diferen au fost vari cere a morti
te diam ate lor
etral o , observand
2004 s p u
Sinucideri, I n an u
l 200 4 i anul se intre anul
2014
Decese 20.71% se situ pe primul lo ,
(74,39% eaza decese c ca f
le accid recventa
accidentale in
alte circumstante ), pe ca
loc est nd ent
49% Accidente de e repre in anul 2014 ale
zentat
munca ajunga
nd la j d e s i n u p ri m u l
3%
mortil u m atate d cideri
In an u o r v io i n t o ta
Accidente rutiere l 2014 lente 52,84% lul
d
14% reprez ecesele accid
inta do e
Accidente de tren ar 30 % ntale
Accidente casnice 1% .
si agricole
8%

Circumstante de producere a mortilor violente Galati 2014

Omucideri
5%
Decese
Alte accidente de accidentale in
trafic alte circumstante
Accidente de 1%
tren 6%
10%
Accidente De asemenea, observam
rutiere; ca in ultimul an ponderea
12% accidentelor de munca a
Accidente de crescut fata de anul 2004.
munca Sinucideri
16% 60%
DINAMICA OMUCIDERILOR IN GALATI REZULTATELE STUDIULUI
201 13 In ceea ce priveste dinamica
201 15 omuciderilor am constatat ca in ultimii
201 21 10 ani a existat un trend descrescator,
17 cu limita minima a cazurilor in anul
201
2014 (13 cazuri) si limita maxima in
201 17
anul 2006 (25 cazuri)
200 22
200 24
200 14
200 25
200 23
200 21

A MICA 41
DI N LOR 3
EN TE
ACCID UNCA 8

DE M 14
14
6
10
11
De asemenea se observa o crestere
6 mare a accidentelor de munca in
14 ultimul an (41 cazuri) fata de anul
13 2013 (3 cazuri), acestea fiind cele mai
multe cazuri in ultimii 10 ani.
 REZULTATELE STUDIULUI
Dinamica numarului de accidente rutiere
88
85
Decesele produse in
69 circumstantelor rutiere
61 62 62 62
58 58 inregistreaza o scadere
constanta in ultimii ani in
43 2014 producandu-se 43
de decese.
25

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
158

Dinamica numarului de
Analizand evolutia multianuala a
incidentei sinuciderilor in Galati am sinucideri
putut observa ca variatiile anuale ale
numarului de sinucideri nu se 95 95
93
suprapun perfect peste evolutia 84 83 86
sinuciderilor la nivel national si ca in 79
74 75
71
ultimul an (2014) numarul lor s-a
dublat fata de anii anteriori ( 158 de
cazuri in 2014 fata de 86 cazuri in
2013, 83 de cazuri in 2012)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
 REZULTATELE STUDIULUI
Mecanisme tanatogeneratoare Galati in 2014

impuscare spanzurare; 23,41%

0% submersie
7%
Lovire cu un corp despicator
0%
Lovire cu corp intepator/taietor
compresie toraco-
1% abdominala;
0,33%
alte forme de asfixie
4%
Lovire cu corp dur; 46,15%
intoxicatii,
9.03%

refrigeratie
3%
electrocutii
3%
arsuri
2%
alte mecanisme
0%
 REZULTATELE STUDIULUI
METODE DE SINUCIDERE

Alte metode
1%
Electrocutie Intoxicatii, Precipitare,
1% 7.95% 2.27%
Submersie, Plagi autoproduse obiect taietor
2.27% 1%

Ca modalitati de sinucidere cele

mai preferate au fost in ordinea
descrescatoare a frecventei :
Spanzurare spanzurarea 81,82 %,
84%
intoxicatia voluntara 11,83%
, precipitarea 4,30%.
 REZULTATELE STUDIULUI
Sinucideri- incidenta pe sexe
Raport barbati/femei
2014 6.17

2013 6.17

2012 6.55

2011 15.18

2010 4.94

2009 6.5

2008 3.4
Incidenta 2007 3.94
sezoniera a 16.25
2006
sinuciderilor, 4.25
2005
demonstreaza o
2004 5.25
distributie
neuniforma,
cele mai multe
cazuri
inregistrandu-se
in lunile mai,
iulie
si august.
 REZULTATELE STUDIULUI
Sinuciderile sunt distribuite
gaussian in tot spectrul de varste,
avand maximul in cadrul grupei de
varsta 41-50 ani ( 22,2 %), nefiind
insa absente nici la varstele extreme
( sub 10 ani si peste 80 de ani)
 REZULTATELE STUDIULUI
CAUZELE NON VIOLENTE DE DECES

Analiza
n
cu dete d cauzele d
rminar ecesel
am obs e nontrau or
ervat c matica
incadr a ac e
eaza in s
caror l tr-un s tea se
ocuri p pec
rincipa tru ale
ocupat le sunt
cauze e de
(58,91% c a rd iovasc
), din c ular
miocar are inf e
dic ocu ar
pa o po ctul
semnif n
cauze icativa dere
r
 DISCUTII

it y
“ C o mmun
e n
p u b licat d “realizat i la
diu c es to r Barb
Un stu eling Servi 2013 referi atii
s suic foloses
Coun ite in anul ca acestea
e Un atat tii la carb idare: im c mai fr
Statel cideri a ar uza a mor ani. on, s pusc ecve
sinu a 3-a ca tre 15-44 cat insa p an zu
a rea, m nt ca me
i n t a in e feme ra t
reprez ti si adulti i frecvent d ult supr
a do ile ti rea sau onoxid d ode
ce n ma im taier z n p
adoles se sinucid ia evita ma ea v are de s d mai m recipita e
tii est i va enel u r
Barba eoarece ac ului impotr ) dar or d bstante ult spr ea
ne e la in / o e
le d og Stud chei travirea
femei orul psihol a o slabiciu lcool iul m etur
ajut c
er
onsid a consuma
a prov ai
in m arata f a ma si
sie i ( o sti ai m a in i i.
depre ptul ca ace at femeile. ult d ptul ca s
a c
si pt f a i m ult de in m u
ediu icidarii
m l rur
al.
 CONCLUZII
ce in
lo gie i traumati
pa to elor
pro fil e t iologic al rt an ta a urmatoar
n o
entifica u derea imp
Se poate id racterizat prin pon ener oare
a t :
lat i c a ta n a to g
Jud. Ga mecanism
e Exista o tendinta
rp du r , lent descrescatoa
e c u u nc o dar o tendinta le re a frecventei m
Lo v i r n t crescatoare a fr ortilor violente
u r a r e , ca re ec v en tei m or tilor neviolente in
Spanz principala cauza
este cea cardiova
x ic a tii , sc ulara.
Into

r
re sc atoa re a frec ventei accidentelo
lent desc ca.
Exista o tendinta cidentelor de mun
cr es ca to are a ac
inta lent
rutiere, dar o tend Exista o tendin
ta descrescatoa
ultimii 3 ani d r
ar o tendinta de e a numarului de omucideri
in ultimul an nu crestere a num in
marul acestor arului de sinu
a dublandu-se ci d eri,
fata de anul 20
13.

Metoda favorita de sinucidere este spanzurarea, ponderea cea mai mare

fiind in cadrul sexului masculin, cu o incidenta maxima in lunile de vara.
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. V. Molnar, Medicina legala, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1966

2. Iuliu Fulga, Medicina legala – note de curs, Editura Zigotto, Galati, 2014
3. Iuliu Fulga, Indrumar de medicina legala pentru juristi,  Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005
4. Dan Perju Dumbrava, Expertiza medico-legala in practica judiciara, Cluj
5. Valentin Gheorghiu, Medicina legala-note de curs, Bucuresti, 2005-2006
6. Silviu Morar, Medicina legala- note de curs, Editura Universitatii „Lucian Blaga” Sibiu, 2006
7. Marius Popa, Medicina legala- note de curs, Constanta 2007
8. Valeriu Iftenie, Medicina legala din perspectiva juridica, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2006
9. Medicina legala, Gheorghe Scripcaru, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1993, pag 169