Materialele compozite

folosite în construcția
palelor turbinelor eoliene

Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi,Iași

Facultate de constructii de masini si management industrial
Departamentul:Masini si sisteme hidraulice si pneumatice
Studenti :Apirculesei Marius;Talin Catalin.
Indrumator:S.L.dr.ing. Popescu Theodor
 Turbina Eoliana.
Parti componente
1.Pale
2.Rotor
3.Tangaj
4.Frână
5.Ax cu viteză redusă
6.Cutie de viteze
7.Generator
8.Controlor
9.Anemometru
10.Giruetă
11.Nacelă
12.Arbore de mare viteză
13.Unitate de girație
14.Motor de girație
15.Turn
 
 Construcția palelor profilate aerodinamic cu
un randament înalt care să fie rezistente, să
aibă deformații în limitele admisibile și o
greutate cât mai mică nu este o problemă
simplă.
Actualmente utilizarea materialelor
compozite la construcția palelor este o
soluție perfectă în acest sens. Însă
determinarea structurii de rezistență optime
necesită găsirea unui compromis dintre
costurile materialelor și greutatea lor.
Fig. 1. Forţele care acţionează asupra unei turbine eoliene
CE SUNT MATERIALELE COMPOZITE?

Prin definitie un material compozit este un amestec intre doua sau

mai multe materiale cu proprietati si caracteristici diferite, care puse
impreuna formeaza un nou material ce sumeaza beneficiile si reduce
incovenientele materialelor componente.
In materialul compozit format, identitatea materialelor
constituiente se mentine separata, insa se comporta ca un tot
unitar,orice tensiune transmitandu-se in toata masa compozitului
simultan.
Din punct de vedere compozitional, materialul compozit este alcatuit din faze discontinue,
înserate într-o fază continuă .Faza continuă se defineşte ca matrice sau masă de bază, iar faza
discontinuă se defineşte ca armătură.
Pentru construcția palelor matricea este realizată din polimeri termorigizi (răşini epoxidice sau
poliesterice) iar armătura este din fibre de sticlă,fibre de carbon şi Kevlar.
Datorită naturii unidimensionale a fibrelor, armătura contribuie la creşterea rigidităţii şi
rezistenţei compozitului în principal după direcţia de armare, deşi are influenţe şi pe alte
direcţii.

Fig. 2. Elementele componente ale materialelor

compozite
Diversitatea materialelor

Figura 3. Domenii de utilizare a materialelor compozite

Clasificarea materialelor compozite în funcție de matricea structurală:
 CICLUL DE VIAŢĂ AL MATERIALELOR

Analiza
 ciclului de viaţă este o
procedură de evaluare a produsului,
sistemului sau activităţii ce identifică şi
descrie cantitativ energia şi materialele
folosite şi, de asemenea deşeurile
eliberate.
Evaluarea include întreaga durată de
viaţă a produsului sau a activităţii încă din
etapa de extragere şi prelucrare a
materialului brut, fabricare, transport,
utilizare, reutilizare, reciclare sau
depozitare la depozitul de deşeuri.

Analiza
 ciclului de viaţă se face conform Figura 4. Obiectivul analizei ciclului de viaţă

etapelor din figura din dreapta:

 Analiza comparativa
Am ales un studiu de caz (pentru compararea unui material
compozit cu alte material traditionale),reprezentat de construcția
paletelor eoliene ale unei turbine, astfel dimensionate încât să se obțină
o putere mecanică de 1 kW, la o viteză a vântului de 13,8 m/s.
Comparația s-a realizat în funcție de greutatea și dimensiunile unei
palete eoliene, rezistențele mecanice ale fiecărui material utilizat, preț
de producție și durata de viață, evidențiindu-se avantajele și
dezavantajele utilizării fiecărui tip de material.
Cele cinci tipuri de materiale utilizate în fabricarea paletelor de
energie eoliană alese ca pentru exemplificare sunt: lemn, aluminiu,
oţel, fibră de carbon şi fibră de sticlă întărită cu răşină epoxidică.
Evaluarea s-a realizat cu ajutorul programului de calculator CES
EduPack care se bazează pe LCA olandez.
 După ce s-a calculat lungimea paletei (R = 1 m) s-au dimensionat
și celelalte componente (lăţimea şi grosimea paletei). În tabelul
următor se prezintă centralizat elementele geometrice ale unei palete
realizate din cele 5 tipuri de materiale, determinate cu ajutorul relaţiilor
prezentate anterior:

                           

    Unitate de     Lemn     Aluminiu     Oțel    Fibră de     Fibră de    

    măsură                   sticlă     carbon    

                                       

Lungime (r)   [mm] 1000   1000   1000   1000   1000    

Lăţime (b)   [mm] 150   150   150   150   150    

Înălțime ( h )   [mm] 75   80   24   50   35    
                             

     Unitate de     Lemn     Aluminiu     Oțel     Fibră de     Fibră de    

     măsură                      sticlă     carbon    

                                         

  Distanța până la centrul de            

[mm] 37,5 40 12 25 17,5
 

             
greutate (z)
 

                                       

  Densitatea aerului (ρaer)   [kg/m ] 3

1,25   1,25   1,25   1,25   1,25    

  Viteza vântului (v)   [m/s] 13   13   13   13   13    

  Forţa vântului (f)   [N] 15843,75   15843,75   15843,75   15843,75   15843,75    

  Încărcarea uniform            
[N/mm] 15,84375 15,84375 15,84375 15,84375 15,84375
 

             
distribuită (q)
 

                                       

  Moment de inerție (M)   [Nmm] 7921875   7921875   7921875   7921875   7921875    

  Moment de dimensionare   [mm2] 5273437,5   6400000   172800   1562500   535937,5    

  (Iy)                                      

  Rezistența la rupere   [N/mm2] 56,34   49,51   550,13   126,75   258,67    

  calculată (σr)                                      

  Rezistența la rupere   [N/mm2] 61   50   590   138   276    

  standard (σ)                                      

3
  Densitate material (ρ)   [kg/m ] 480   1030   7600   1800   1700    

  Accelerația gravitațională (g)   [m/s2] 9,80665   9,80665   9,80665   9,80665   9,80665    

                             

3
  Greutatea specifică (γ)   [N/m ] 4707,19   10100,85   74530,54   17651,97   16671,31    

  Volumul [W]   [mm3] 11250000   12000000   3600000   7500000   5250000    

  Greutatea   [N] 52,96   121,21   268,39   132,39   87,53    

  Masa   [kg] 5,4   12,36   27,36   13,5   8,925    

  Preț/kg   [Ron/kg] 4,45   31,9   7,66   16,3   70,4    

  Preț total   [Ron] 24,03   394,284   209,5776   220,05   628,32    

 
Figura 5. Greutatea paletelor eoliene din diferite tipuri de Figura 6. Comparație între paletele eoliene în funcție de preț/kg de
materiale material
Conform condiţiilor de rezistenţă şi cunoscând densitatea materialului s-au putut calcula greutatea
si preţul fiecărei palete eoliene şi se observă următoarele:

 cea mai ieftină și cea mai uşoară paletă eoliană este cea din lemn, ea având o greutate de aprox.
cinci ori mai mică comparativ cu paleta realizată din oțel și un preț de aprox. douăzeci și șase
de ori mai mic comparativ cu paleta realizată din fibră de carbon;
 paleta eoliană din fibră de sticlă are un preț aproximativ egal cu paleta eoliană din oțel, deși are
aprox. jumătate din greutatea sa;

 paleta eoliană din oțel este de aprox. trei ori mai grea decât cea din fibră de carbon, dar are un
preț de aprox. trei ori mai mic comparativ cu aceeași paletă;

 paleta eoliană din lemn are un preț de aprox. șaisprezece ori mai mic comparativ cu paleta din
aluminiu, de aprox. nouă ori mai mic comparativ cu paletele din oțel și fibră de sticlă și de
aprox. douăzeci și șase de ori mai mic comparativ cu paleta eoliană fabricată din fibră de
carbon;

 paletele eoliene din aluminiu și fibră de sticlă au greutăți aproximativ egale, dar prețul celei
fabricate din aluminiu este de aproximativ dublu față de paleta realizată din fibră de sticlă.
 
 Figura 7. Energia consumată și CO2 degajat pe întreaga durată de viață a paletelor eoliene

              
CO2
 

               Energie        

Masă totală
Componentă Preț (kg)
 
   
   
     
    
      
   
    (MJ)    
    (kg)  
 
 

  Paletă eoliană din lemn 24,03    5,4   45,413   2,76    

  Paletă eoliană din aluminiu 394,284    12,36   3710,636   247,20    

  Paletă eoliană din oțel 209,5776    27,36   3316,05   227,02    

  Paletă eoliană din fibră de sticlă 220,05    13,5   1568,78   109,98    

  Paletă eoliană din fibră de carbon 628,32    8,925   2464,73   156,55    

Figura 8. Energia consumată și CO2 degajat pe întreaga

durată de viață a paletelor eoliene
Avantaje:

Ø masă volumică mică în raport cu metalele (de exemplu compozitele din răşini
epoxidice armate cu fibre de siliciu, bor şi carbon au masă volumică sub 2 kg/dm3)
Ø rezistenţă mare la tracţiune (compozitul denumit Kevlar, polimer organic cu fibre de
aramide, are o rezistenţă la tracţiune de două ori mai mare decât a sticlei);
Ø coeficient de dilatare foarte mic în raport cu metalele;
Ø rezistenţă la şoc ridicată;
Ø durabilitate ridicată;
Ø capacitate mare de amortizare a vibraţiilor;
Ø siguranţă mare în funcţionare (ruperea unei fibre dintr-o piesă din material compozit nu
constituie amorsă de rupere);
Ø consum energetic scăzut şi instalaţii mai puţin costisitoare în procesul de obţinere, în
raport cu metalele;
Ø rezistenţă chimică şi rezistenţă mare la temperaturi ridicate (fibrele de Kevlar, teflon şi
hyfil până la 500oC, iar fibrele ceramice de tip SiC, Si3N4, şi Al2O3între 1400oC şi
2000oC).
Dezavantaje:

Ø sunt mult mai scumpe decât materialele tradiţionale – folosirea nu

trebuie facută nejustificat, ci numai în cazul folosirii la capacităţile lor
reale;
Ø nu prezintă ductilitate – materialele compozite au comportare linear-
elastică până la rupere;
Ø la temperaturi ridicate au un comportament deficitar – toate
materialele bazate pe polimeri au o aşa numită temepratură de tranziţie în
care rezistenţa şi modulul de elasticitate al compozitului scad brusc, deci
este periculoasă folosirea acestor materiale peste temperatura de tranzit;
Ø toate materialele organice ard, sunt combustibile, dar lângă această
problemă apare şi cea a toxicităţii fumului pe care îl degajă.
 Bibliografie
 

1. Hadăr, A., Probleme locale la materiale compozite, Teză de doctorat, U.P.B., 1997
2. Pavel, R., Contribuţii privind implementarea materialelor compozite în construcţia de maşini,
Teză de doctorat, Bucureşti, 1999
3. Jones, R. M., Mechanics of Composite Materials, Scripta Book, Washington D. C., 1975
4. Cristescu, N., Mecanica materialelor compozite, Vol.1, Universitatea Bucureşti, 1983
5. Geier, M., Duedal, D., Guide practique des materiaux composites, Technique et Documentation
Lavoisier, Paris, 1985
6. Tsai, S. W., Hahn, H. T., Introduction to Composite Materials, Westport, 1980
7. Gay, D., Matériaux composites, Editions Hermes, Paris, 1991
8. Reddy, J. N., Mechanics of Composites Structures, Mc Graw Hill, New York, 1980
9. Anglin, J. M., Aircraft Applications, Engineered Materials Handbook – Composites, Vol. 1,
1989
10. Hadăr, A., Structuri din compozite stratificate, Editura Academiei şi Editura AGIR, Bucureşti,
2002
Vă mulțumim pentru atenția
acordată !