Sunteți pe pagina 1din 11

ACADEMIA NAVALĂ "MIRCEA CEL BĂTRÂN"

FACULTATEA DE NAVIGAȚIE ȘI MANAGEMENT NAVAL

TEMĂ: NAVIGATIA FLUVIALA

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR
Cdor. Conf. Univ. Dr. Ing. TOMA ALECU

STUDENT
SFIRNOG CRISTIAN-GIANINI
Descrierea navei

Numele navei: Sviss Tiara Numar pax: 153


Anul construcției: 2006 Lățime: 12 m Numar echiaj: 36
Call sign: 07001832 Lungimea: 110 m Număr punți: 4
Tipul navei: Pasager Pavilion: Elveția Număr cabine: 77
PRINCIPALELE CĂI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ DIN EUROPA

Principalele rețele
navigabile sunt:
• Reţeaua Rhin-Dunăre (14 362 km
sau 47% din lungimea AGN);
• Zona Baltică (840 km sau 2,8%
din lungimea AGN)
• Bazinul Măriii Azov-M. Negre-M.
Caspice (9 339 km sau 30,9% din
lungimea AGN)
• Reţeaua Cehia-Slovacia (715 km
sau 2,4% din lungimea AGN);
• Bazinul Rhône-Saône (679 km sau
2,3% din lungimea AGN);
• Bazinul Sena-Oise (632 km sau
2,1% din lungimea AGN)
• Rutele costiere și apele de
navigaţie interioară conectate (2
774 km sau 9,2% din lungimea
AGN).
DUNĂREA – CALE NAVIGABILĂ EUROPEANĂ

Dunărea este cel mai mare fluviu al Europei centrale şi de sud-est. După Volga,
are are o lungime de 3688 km, Dunărea, cu o lungime de 2850 km, dintre care
2588 km navigabili, este al doilea fluviu din Europa şi al 17-lea fluviu din lume ca
lungime.

Dunărea se varsă în Marea


Neagră prin 3 braţe secundare:
• Chilia, la Nord;
• Sulina, la mijloc;
• Sf.Gheorghe, la Sud.
RINUL - CALE NAVIGABILĂ EUROPEANĂ

Rinul este una dintre căile


fluviale cele mai circulate din Europa.
De la izvoare până la vărsare are o
lungime de 1.230 km, din care 883
km sunt navigabili.

Fluviile Rin, Main și Dunăre


formează un coridor de navigație
care face legătura dintre Marea
Neagră și Marea Nordului.
SEMNALIZAREA VIZUALĂ A NAVELOR
Este interzis a se folosi lumini sau semnale, altele decât cele menţionate în
Regulameentul de navigație sau a se folosi luminile sau semnalele menţionate în alte
condiţii decât cele prevăzute sau admise prin Regulamebtul de navigație.
Se interzice folosirea de lumini sau proiectoare care pot produce o orbire ce ar
constitui un pericol sau o împiedicare a navigaţiei sau a circulaţiei terestre.
SEMNALIZAREA SONORĂ
Este interzisă folosirea altor semnale sonore decât cele prevăzute în Regulamentul
de navigație sau folosirea semnalelor menţionate în alte condiţii decât cele prevăzute
sau admise prin prevederile Regulamentului de navigație.
── Un sunet lung ATENŢIE !
─ Un sunet scurt VIN LA TRIBORD.
─ ─   Două sunete scurte VIN LA BABORD.
─ ─ ─ Trei sunete scurte MASINA PE MARŞ ÎNAPOI.
─ ─ ── Patru sunete scurte SUNT ÎN IMPOSIBILITATE
DE MANEVRĂ
   - - - - - - Serie de sunete foarte scurte PERICOL IMINENT DE ABORDAJ
-
── ── - - - - Sunete lungi repetate SEMNAL DE PERICOL
  Bătăi de clopot
ACOSTAREA
Se încetinește nava până aproape de stop masină și manevrele se fac cu o viteză cât mai mica
posibilă. Nava se oprește în aproprierea locului de acostare.
Se pune nava pe mașină înainte și se îndreaptă cu prova spre mal cât mai încet posibil, apoi se
pune mașina pe înapoi, înainte de a atinge prova cu malul și nava se stopează.
O parte din echipaj trebuie să coboare pe uscat, cand nava este aproape de mal luănd cu ei
parâmele, asigurându-se că au destul slack la parâmă și nu este fixate ne navă-sau se pot transmite
parâmele dupa ce echipajul a ajuns pe mal.
Acostarea se face cu prova orientate în amonte. Acest lucru vă oferă mai mult control pe măsură
ce încetinește nava. Întotdeuna se tine seamă de faptul că nivelul apei poate să crească sau să scadă.
ECLUZELE

Există o serie de sarcini pas cu pas


înainte de intrarea și iesirea din ecluză.
Se apropie ușor de ecluză cu o viteză
redusă pentru a putea vedea culoarea
semforului care permite intrarea in aceasta.
Dupa primirea acordului de intrare în
ecluză, nava se deplasează cu o viteză
redusă catre porțile acesteia. Daca nu se
permite intrareea in ecluză, nava se
acostează la mal, langă ecluză in locurile
special amenajate. Dupa ce nava s-a
apropiat cu prova de ecluza se așteaptă ca
porție să se deschida.

S-ar putea să vă placă și