MANAGEMENTUL

TRANSPORTULUI INTERN ÎN
CADRUL ÎNTREPRINDERII
 STRUCTURA TEMEI
1. Sarcinile, structura, clasificarea transportului intern
2. Organizarea activităţii de transport intern
3. Planificarea activităţii de transport intern şi a
necesarului de mijloace de transport intern
4. Perfecţionarea organizării şi ameliorării folosirii
transportului intern
1. Sarcinile, structura, clasificarea transportului
intern
Noțiuni de bază

 transport intern - activitatea de deplasare cu mijloace de transport a

diferitelor materiale, piese sau produse pe distanţa care separă două
verigi structurale, care se succed în procesul tehnologic, în interiorul
întreprinderii, cuprinzând operaţiile de încărcare, deplasare propriu-
zisă şi descărcare
 manipularea - activitatea de efectuare a micilor deplasări ale
materialelor, pieselor sau produselor finite în vederea alimentării sau
evacuării locului de muncă, în raza sau imediata apropiere a acestuia.
 Importanța transporturilor

a) în industria siderurgică, pentru obţinerea unei tone de fontă se transportă şi

manipulează 120-180 t de diverse materii prime şi materiale;
b) în industria textilă pentru obţinerea unui kg de ţesături, se transportă şi manipulează
300-350 kg de materii prime şi materiale;
c) în industria extractivă, a lemnului şi a materialelor de construcţii volumul
transporturilor şi al manipulărilor reprezintă peste 50% din totalul volumului de muncă.
d). cheltuielile de transport reprezintă în costurile de producţie în medie 25% în
România. Transportul are o pondere importantă în costuri în toate ţările (cost
fabricaţie/cost transport = 70/30 în Italia, 50/50 în Germania, 40/60 în SUA).
 Tipuri de transport în întreprindere

Transport extern Transport intern

de la furnizori şi către dintre depozite şi secţii, Transport uzinal (între Transport operațional
beneficiari dintre secţii sau în (în interiorul secției)
interiorul secţiilor
secții)
 Obiectivele secției „Transport intern”
 asigurarea deplasării materialelor în interiorul întreprinderii,
potrivit cerinţelor de desfăşurare ritmică a procesului de
producţie;
 îmbunătăţirea folosirii mijloacelor de transport prin utilizarea
unor mijloace de transport de mare randament;
 micşorarea costurilor legate de activitatea de transport intern,
prin reducerea volumului de muncă necesitat de această
activitate, a distanţelor de transport, a consumul de combustibil
etc.
 urmărirea operativă a derulării lucrărilor de transport cu
maximum de eficienţă şi rentabilitate ş.a.
 Clasificarea mijloacelor de transport
1) După raza de acţiune:
a) Transport în exteriorul întreprinderii. Se foloseşte pentru aducerea materialelor
şi produselor necesare întreprinderii, precum şi pentru expedierea produselor finite
spre consumator.
b) Transport în interiorul unităţilor întreprinderii. Asigură deplasarea obiectului
muncii între verigile structurale ale întreprinderii.
2) După felul mijloacelor de transport folosite
a) pe sol:
 - transport pe şine (pe cale ferată),
 - rutier,
b) transportul pe apă - cu ajutorul diferitelor
bărci,
remorchere,
c) subteran - la întreprinderile minere,
constructoare de maşini,
d) transportul aerian - cu ajutorul mijloacelor
de transport suspendate: monoraiuri, poduri
rulante, funiculare, ascensoare, conveiere ş.a.
în special se utilizează pentru asigurarea
încărcăturilor între secţii şi în interiorul
secţiei.
 3) După modul de acţiune:

a) Transport discontinuu (cu acţiune

periodică). Include transport pe şine, pe
sol.

b) Transport continuu - cu ajutorul

conveierelor, transportoarelor pneumatice,
monoraiurilor continue etc.
 4) După direcţia de
deplasare:
a) Transporturi pe
orizontală

b) Transporturi pe
verticală

c) Transporturi pe planuri
înclinate
 Criterii de clasificare:

5) În funcție de modul de deplasare:

 Pe itinerare fixe;
 Pe itinerare variabile
2. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE
TRANSPORT INTERN
 Sisteme de organizare a transportului intern

 la cerere sau pe bază de planuri zilnice - în întreprinderile cu

producţie de serie mică şi individuală, unde fluxurile de transport sunt
variabile
 pe baza unor grafice de transport, întocmite pe perioade mari de timp
- în cazul întreprinderilor cu producţie de serie mare sau de masă, în
cadrul cărora fluxurile de transport au un caracter permanent
Transporturile regulate în raport cu traseul
pe care se efectuează
a) pendulare - au loc atunci când se face deplasarea materialelor sau
produselor cu ajutorul mijloacelor de transport între două puncte
constante.
b) inelare - deplasarea mijlocului de transport se face într-un circuit închis,
prin transmiterea sau preluarea succesivă a încărcăturii la mai multe
puncte şi întoarcerea obligatorie la punctul de plecare
 Sistemul pendular
a) sistemul pendular unilateral - mijlocul de transport se deplasează cu încărcătură într-o
singură direcţie şi se înapoiază fără încărcătură la punctul de plecare.
mişcare cu încărcătură
A B
fără încărcătură

b) sistemul pendular bilateral, când mijloacele de transport se deplasează cu încărcătură în

ambele direcţii

c) sistemul pendular în evantai - când mijlocul de transport asigură deplasarea unor

încărcături dintr-un singur punct în mai multe puncte sau invers, din mai multe puncte într-un
singur punct
 Sistemul inelar
a)Sistemul inelar cu flux aproximativ constant - când mijlocul de B

transport pleacă cu încărcătura dintr-un punct iniţial la mai multe A C

puncte, unde descarcă şi încarcă cantităţi de materiale şi produse,
astfel încât circulă în permanenţă cu o cantitate de încărcătură D

aproximativ constantă.

b) Sistemul inelar cu flux crescător când mijlocul de transport pleacă

fără încărcătură dintr-un punct şi ia cantităţi mici de încărcătură la
diferite puncte pentru a le transporta la punctul de plecare

c) Sistemul inelar cu flux descărcător - când mijloacele de transport

pleacă cu încărcătură dintr-un punct iniţial şi o distribuie la diferite
puncte după care se întoarce fără încărcătură la punctul de plecare
3. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII DE
TRANSPORT INTERN ŞI A
NECESARULUI DE MIJLOACE DE
TRANSPORT INTERN
Informația necesară pentru planificare
1.felul secţiilor,
atelierelor şi depozitelor
din structura
întreprinderii;
7.fluxurile de materiale pe
2.amplasarea
teritoriul întreprinderii între
acestora pe teritoriul
depozite şi secţii, în
întreprinderii;
interiorul secţiilor;

6.necesarul de materii prime, 3. nomenclatura produselor

materiale etc. pentru fabricate în perioada respectivă
şi cantităţile planificate pe
îndeplinirea sarcinilor de
fiecare poziţie a nomenclaturii;
plan;

5. felul materiilor prime, materialelor,

semifabricatelor etc. necesare şi 4. greutatea netă a
consumurile specifice pentru fiecare fiecărui produs;
dintre acestea;
 Indicatori de plan
a)cantitatea totală de transport între unităţile întreprinderii
b)distanţele dintre unităţile întreprinderii
c)indicatorii ciclului de transport
d) capacitatea medie de transport
e) coeficientul mediu de manipulări
f) distanţa medie de transport în interiorul secţiilor sau atelierelor de producţie;
g)volumul total al transporturilor
 Proforma planului de transport
Furnizori Destinatari Total
În exterior Secția A Secția B Secția C
Din exterior x 10 12 22 44

Secția A 12 x 16 18 46
Secția B 10 12 x 16 38
Secția C 6 10 12 x 28
Total 28 32 40 56 156
 Distanţa medie de transport

se  
 obţine pornind de la fiecare obiectiv de transport (secţie, atelier, depozit) în parte. Astfel, spre
exemplu, calculul distanţei medii de transport pentru secţia 1 se poate face utilizând relaţia:
, unde
d1−m - distanţa de la secţia 1 la secţia m;
d 1−N - distanţa de la secţia 1 la depozitul N;
nd - numărul distanţelor de transport
Calculul distanţei medii de transport pe întreprindere:
  medie aritmetică simplă a distanţelor medii de transport pentru fiecare obiectiv în parte:
 Ca
1)
, în care
dm1 – distanța medie a secției 1,
dmII – distanța medie a depozitului II,
Nd -numărul distanțelor medii
2) Ca medie aritmetică ponderată între cantităţile de transport şi distanţele medii de transport.
Dm,
Dm - distanţa medie de transport pe total întreprindere;
qi - cantitatea ce urmează a se transporta din materialul i;
di - distanţa medie de transport pentru materialul i.
 Capacitatea medie de transport

 
Se exprimă atât pentru fiecare grupă de mijloace de transport cât şi pentru toate mijloacele din
întreprindere.
Pentru o grupă de mijloace capacitatea medie de transport se determină după relaţia:
, în care
Cmt - capacitatea medie de transport pe întreprindere;
q – capacitatea unitară de transport, t;
Nu - numărul de unități de transport
Nmc -numărul mediu de cicluri de transport
Dm - distanţa medie de transport, m;
Ks – coeficientul de schimburi;
Nz - numărul de zile al perioadei pentru care se calculează capacitatea de transport, zile
 Calcularea necesarului mijloacelor de transport
  

- necesarul de mijloace de transport de un anumit tip,

Q - cantitatea de materiale ce urmează a fi transportată într-o zi
calendaristică (în tone),
- numărul mediu de cicluri de transport pe care le poate face
mijlocul de transport respectiv pe perioada dată,
q - capacitatea medie de încărcare a mijlocului de transport la o
cursă plină (în tone),
k - coeficientul de folosire a capacităţii mijlocului de transport.
 Numărul mediu de cicluri de transport
  

- fondul efectiv de timp de utilizare a mijlocului de transport în

condiţiile unui regim de lucru de un schimb, două sau trei (după caz), în
minute,
- timpul mediu pentru realizarea unui ciclu de transport.
Timpul mediu pentru realizarea unui ciclu de
transport
   ++ +
- timpul de încărcare a mijlocului de transport, min.
- timpul de descărcare a mijlocului de transport, min.
- distanţa medie de transport a materialelor,
- viteza medie de deplasare a mijlocului de transport.
- timpul pierderilor.
 4. PERFECŢIONAREA ORGANIZĂRII ŞI
AMELIORĂRII FOLOSIRII TRANSPORTULUI
INTERN
Principii folosite pentru organizarea transporturilor

 Transportul, dacă este posibil, trebuie evitat;

 Piesele trebuie grupate în loturi de transport;
 Trebuie utilizată complet capacitatea de transport;
 Transportul trebuie corelat cu fluxul de producţie;
 Trebuie respectat ritmul de lucru;
 organizarea
folosirea
modernă a
programării
transporturilor
liniare pentru
interne impune
optimizarea
folosirea
planului de
containerelor şi
transport.
a paletelor;

folosirea pe
mecanizarea şi
larg a
automatizarea
ambalajului
mijloacelor de
standard de
încărcare-
folosire
descărcare.
universală.
Bibliografie
1. CAZAN, E., coordonator, Managementul producţiei, vol.I, Editura
Universităţii de Vest, Timişoara, 2002.
2. IONESCU, Gh., Managementul Productiei Industriale, editura , Timisoara,
2003
3. NAGHI,M., STEGEREAN R., MODOLA, R., Managementul unităţilor din
turism şi comerţ, vol. I,ediţia a II-a, Editura George Bariţiu, Cluj – Napoca,
2000.
4. NAGHI,M., STEGEREAN R., Managementul unităţilor din turism şi
comerţ, vol. II, Editura EcoExpert, Cluj – Napoca, 2001.
5. NAGHI,M., STEGEREAN R, Managementul Productiei Industriale,
Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2004