Hypatia

Născută între 355 şi 370 d.C. (data exactă este incertă), în

Alexandria, a fost mare matematician, filozof şi astronom.
Fiică a celebrului filozof greco-egiptean Theon, ea a studiat de
la o vârstă fragedă în enorma bibliotecă din Alexandria,
ajungând în fruntea Şcolii din Alexandria.
O femeie cu o cultură impresionantă, ale cărei scrieri nu s-au
păstrat, probabil din cauza unuia din multele incendii care au
distrus biblioteca (există o incertitudine printre istorici, dar
distrugerea Bibliotecii din Alexandria ar fi avut loc tocmai în
timpul vieţii lui Hypatia, în anul 400 d.C.).
În ciuda absenţei scrierilor sale, alţi filozofi ai vremii vorbesc
despre ea ca fiind una dintre minţile cele mai avansate existente
în acele vremuri.
A ajuns să formuleze ipoteze cu privire la mişcarea Pământului
şi este foarte probabil că a încercat să depăşească teoria lui
Ptolemeu, conform căreia Pământul se afla în centrul
Universului.
 Hypatia este amintită ca fiind inventatorul astrolabului (instrument, pentru a măsura
mişcarea aştrilor pe bolta cerească, mai exact, înălţimea stelelor în raport cu linia
orizontului), planisferului (harta geografică care reprezintă toată suprafaţa Pământului)  şi
hidroscopului (instrument folosit pentru distilarea apei şi pentru măsurarea nivelului
lichidelor, fiind totodată util celor ce doreau să distileze medicamente pe bază de alcool).
În filozofie a aderat la şcoala neoplatonică, deşi potrivit unor surse istorice a făcut-o într-un
mod original şi eclectic şi niciodată nu s-a convertit la creştinism (un motiv pentru care a
fost condamnată la moarte).
În afară de faptul că a tradus şi răspândit multe opere clasice greceşti (datorită ei şi tatălui ei
lucrările lui Euclid, Arhimede şi Diophantus au luat calea spre Orient întorcându-se în
Occident multe secole mai târziu), a predat şi popularizat printre discipolii săi cunoştinţele
matematice, astronomice şi filozofice în Muzeion-ul din Alexandria, care la acea vreme era
cea mai importantă instituţie culturală existentă, ce cuprindea universitatea şi biblioteca.
 Într-un climat de fanatism, de repudiere a culturii şi ştiinţei în numele religiei creştine în
creştere, Hypatia a fost asasinată prin lapidare de un grup de fanatici, în luna martie 415, într-
o biserică. Numele ei a devenit faimos în timpul Iluminismului, când mulţi autori au început
să-şi amintească libertatea de gândire şi nivelul ridicat la care au ajuns studiile sale. De
atunci, este amintită ca un simbol al libertăţii de gândire şi de independenţă a femeilor,
precum şi ca un martir al dogmatismului şi fundamentalismului.