Centrul Universitar Nord din Baia Mare

Subproduse din industria

uleiurilor vegetale

Pop Cecilia
Stoica Andreea
CEPA IV
Coordonator: prof.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuta
 In procesul de obtinere si prelucrare a
uleiurilor vegetale rezulta o serie de
subproduse si deseuri, care se utilizeaza astazi
pe scara mare.
 Valorificarea complexa a intregii game de
subproduse si deseuri are ca urmare o
sensibila reducere a pretului de cost al uleiului
finit si mareste rentabilitatea intreprinderilor
din ramura industriei de uleiuri vegetale. In
plus, cantitati importante de subproduse si
produse de valorificare a deseurilor sunt
livrate la export.
 COJILE SEMINTELOR
In industria uleiurilor si
grasimilor vegetale a tarii
noastre cojile semintelor
de floarea - soarelui
constituie primul
deseu valoros pentru
economia nationala,
deseu care apare in
procesul tehnologic de
prelucrare a semintelor
in vederea obtinerii uleiului,
in urma operatiei de decorticare.
 La decorticare, insa nu toate cojile se
indeparteaza din miezul oleaginos, ci in functie de
procesul tehnologic aplicat in miez se lasa 8 – 12 %
coaja. Semintele de floarea – soarelui cu continut
ridicat de ulei, asa cum este cazul soiului romanesc
“Record” care se prelucreaza curent in fabricile
noastre contin 22 – 27 % coji. Masa hectolitrica a
cojilor este 15 – 20 kg/hl.
Folosirea cojilor semintelor de floarea – soarelui drept
combustibil

Compozitia chimica elemetara a cojilor ( in % ):

• carbon 51,0
• hidrogen 5,9
• oxigen si azot 45,0
• sulf 0,1
 Prin ardere cojile furnizeaza 3500 – 4000
cal/kg. Cenusa rezultata prin combustibil
reprezinta 0,8 – 1,2 % fata de coji, contine 10
– 12 % saruri de potasiu si este folosita in
agricultura ca ingrasamant pe terenurile
cultivate cu floarea – soarelui sau in industria
chimica pentru obtinerea K2CO3.
Piroliza cojilor semintelor de floarea – soarelui

Prin piroliza cojilor semintelor de floarea –

soarelui, proces de descompunere termica si
distilare uscata se obtin :
• gaze combustibile 35 %
• reziduu carbonizat 35 %
• gudroane cca 7%
• oxid acetic cca 5%
• alcool metilic cca 1,5 %
Folosirea cojilor semintelor oleaginoase in
sectorul zootehnic

In ultimul timp cojile semintelor de

floarea – soarelui sunt foarte solicitate in
sectorul zootehnic pentru a fi folosite ca
asternut in marile crescatorii de
galinacee.
 Pasarile din acest ordin avand insusirea
ereditara de a racai si ciuguli, consuma in
acest caz si ultimele fractiuni de miez
oleaginos care apar in coji sub forma de
sparturi in proportie de sub 0,5 %.
Folosirea cojilor semintelor de floarea
– soarelui la fabricarea placilor
aglomerate
Cojile semintelor de floarea – soarelui pot fi
folosite cu succes la fabricarea placilor
aglomerate utilizate ca materiale de
constructie. Placile aglomerate din coji de
floarea – soarelui pot fi folosite ca panouri,
lambriuri, tablii de usi si ca alte elemente de
constructii care nu sunt supuse la eforturi.
 Folosirea furfurolului din coji de
seminte de floarea – soarelui

Furfurolul corect zis furfuralulse obtine prin

distilare uscata sau hidroliza acida a
pentozanilor continuti in diferite deseuri
vegetale. Furfuroluol este un lichid uleios,
incolor, cu miros specific aromatic, putin
solubil in apa, usor solubil in alcool si eter.
 Furfurolul are multiple intrebuintari in industria
petrochimica :

- dizolvant selectiv pentru compusii nesaturati,

substante aromatice si rasini, in anumite conditii
fiind si desulfurant;

- dizolvant selectiv la rafinarea uleiurilor minerale;

extractele de furfurol bogate in produse aromatie
formeaza uleiuri solubile in produsele petroliere
si pot fi folosite pentru obtinere prin hidrogenare
a carburantilor;
- ca materie prima la fabricarea maselor plastic
“nylon”;

- ca tanant in tabacarie, etc.;

 In industria alimentara furfurolul se
foloseste ca dizolvant selectiv la separarea
uleiurilor vegetale in doua fractiuni : una
bogata in gliceride saturate, cealalta bogata in
gliceride nesaturate (cazul uleiului de soia). De
asemenea se foloseste ca dizolvant selectiv la
cresterea continutului de vitamine A si D a
uleiului de peste.
 SROTURILE OLEAGINOASE

Sroturile sunt subprodusele cele mai

importante ale industriei uleiurilor vegetale.
 In ce priveste compozitia calitativa a
sroturilor ele contin totdeauna aceleasi
component principale si anume : proteine,
glucide, ulei, apa,celuloza si saruri minerale.
Valorificarea sroturilor in zootehnie
Sroturile se folosesc in zootehnie ca unul
din componentele de baza ale furajelor
concentrate pentru hrana animalelor. Unele
sroturi contin substante cu caracter toxic sau
cu gust neplacut ceea ce impune ca la
desolventizare si toastare sa se faca un
tratament hidrotermic suplimentar.
 Srotul de floarea soarelui
• Rezultat în urma
extragerii grăsimii din
seminţele de floarea
soarelui
• Calitatea acestor şroturi
depinde de cantitatea
de coji pe care o conţin,
acestea fiind bogate în
celuloză şi chiar în
lignină
 Srotul de soia netratat hidrotermic contine factori
antinutritionali care inhiba cresterea :
- inhibitorul tripsinic (factor antitripsinic)

- Hemaglutininei

- Saponinei

- au mai fost semnalate substante cu efect

anticuoagulant, diuretic.
 Şrotul de soia are un conţinut ridicat în
proteină brută 41-48% şi în lizină de 2,6%, dar
este deficitar în metionină, motiv pentru care
reţetele pe bază de cereale şi şrot de soia
necesita completarea
cu sursă de metionină.
 Sroturile de rapita si mustar (Fam.
Cruciferae) se caracterizeaza prin prezenta in
compozitia lor a triglicozidelor care prin
hidroliza enzimatica elibereaza o serie de
principii active condimentare.
 Sroturile din fam. Cruciferae se
administreaza in ratia animalelor in cantitati
mici, daca continutul de crotonil neneval nu
depaseste 0,035 %.
 Srotul de canepa netratat hidrotermic nu
se recomanda in cazul animalelor gestante,
provoaca avorturi.
 Srotul de in netratat
hidrotermic contine
livomorina, un heterozid
cianogenic care prin
hidroliza enzimatica da
alaturi de glucoza si
aglicon acid cianhidric. Nu
se recomanda in cazul
vitelor de lapte deoarece
confera laptelui gust
specific de ulei oxidat.
 Srotul de ricin netratat
hidrotermic este extrem
de toxic, toxicitate ce se
datoreaza in principal unei
fitotoxine de natura
proteica, numita ricina
 Srotul de bumbac netratat hidrotermic
contine gosipol, substanta toxica polifenolica
care se inactiveaza termic si se leaga cu
substante proteice din srot fara a mai fi toxice.
Fabricarea cleirotului din srot de ricin
Brokenul si srotul de ricin contin peste 30 %
proteine, substante caracterizate prin
insusirea lor de a forma, in anumite conditii
produse adezive numite cleiroturi. Cleirotul se
foloseste in industria lemnului, la fabricarea
placajului.
 Obtinerea cleirotului consta in macinarea
fina a brokenului sau a srotului de ricin,
cernerea macinaturii si indepartarea ca refuz a
particulelor de natura celulozica. Macinatura
fina se ambaleaza in saci de hartie si se
livreaza intreprinderilor de prelucrare a
lemnului.
Fabricarea cazeinei vegetale din
sroturi oleaginoase
In SUA brochenul si srotul de ricin in
prealabil macinate se macereaza intr-o solutie
apoasa de 0,4 % NaOH timp de 4-5 ore la
temperatura de 30°C. Solutia obtinuta se
purifica prin centrifugare si apoi se precipita
proteinele prin schimbarea pH-ului cu ajutorul
HCl.
Fabricarea hidrolizatelor proteice pe
baza de sroturi oleaginoase

La fabricarea hidrolizatelor proteice se

folosesc materiile prime ieftine de multe ori
necomestibile : carne, subproduse de abator,
cazeina, faina de carne, jumari, etc.
 SOAPSTOCKUL

Soapstockul sau sapunul de rafinare este un

subprodus care rezulta la neutralizarea
alcalina a uleiului.
 Soapstockul rezultat in rafinariile cu
functionare discontinua in care separarea se
face prin sedimentare contine 50 -80 %
materii grase neutre sub forma unor sfere cu
dimensiuni 1 – 4 µ.
 FOSFATIDELE
Toate uleiurile vegetale dizolvate contin
asa numitele substante de insotire, care in
procesul rafinarii, in urma operatiei de
desmucilaginare se separa in cea mai mare
parte din ulei, sub forma unui concentrat de
fosfatide impropriu numit lecitina.
 Operatia de desmucilaginare este o etapa
obligatorie in procesul rafinarii uleiurilor
vegetale, insa numai uleiurile de la presarea a
II a si uleiurile de extractie care au un continut
mai mare de fosfatide se desmucilagineaza in
vederea obtinerea lecitinei.
 Lecitina comerciala asfel obtinuta are
urmatoarele caracteristici :
- culoare : bruna sau galben-brun;
- aspect : omogen;
- gust si miros : caracteristic placut, fara gust
amar, acru sau alterat;
- compozitia : fosfatide 65 – 70%; ulei inglobat
30 – 35%; umiditate 1 – 2%; impuritati 1 – 2%;
- aciditate libera : 12 -15%.
 Utilizarea lecitinei in industria
alimentara
- emulgator la fabricarea margarinei
- antioxidant pentru stabilizarea uleiurilor
vegetale, a uleiurilor de peste si animale
marine, a grasimilor si a sapunurilor;
- agent de dispersare a materiilor grase in
siropul fierbinte la fabricarea caramelelor
- emulgator si agent de inmuiere la fabricarea
ciocolatei si a produselor de ciocolata
- in produsele de panificatie
- in sroturile furajere
- in cazul inchetatei
- in pastele fainoase si biscuit
Utilizarea lecitinei in industria usoara

- agent de inmuiere si lustruire, lubrefiant al

firelor textile, dispersant in baile de vopsire;

- agent de inmuiere in industria pielariei,

conferind suplete pieilor la tabacire.
 Utilizarea lecitinei in industria
petrochimica

- stabilizator al benzinelor de plumb tetraetilate;

- agent de inmuiere si dispersare la fabricarea unor
insecticide;
- lubrefiant la formele de presare a cauciului;
- incorporata in lacuri si vopsele;
- incorporata in sapunuri si produse cosmetice;
- in fabricarea unor produse farmaceutice, etc.