Catergorii de instante de

judecata in sistemul de
drept german
Catergoriile de instanta ale sistemul de
drept german sunt:
 Instanta Ordinara (die ordantliche
Gerichtbarkeit);
 Instanta Muncii (die Arbeitsgerichte );
 Instanta Administrativa (die
Verwaltungsgrichte);
 Instanta Sociale (die Sozialgerichte);
 Instanta Financiara (die
Finanzgerichte).
 Instanta ordinara

 Reglementata de Legea Instantei de

Judecata sau
Gerichtsverfahrungsgesetz (GVG).
 Instanta ordinara, structura

 Judecatoria de prima instanta (Amtsgericht)

• Instanta procurorilor (Schoffergericht)
 Curtea Provinciala (Landgericht) impartita in
Camera Penala si Camera Civila
• Camera Penala de Executare a
Apelului (Strafvorstreckungskammer)
• Camera pentru Litigii Comerciale
(Kammer fur Handelsachen)
 Curtea de Recurs (Oberlandgericht)
• Senatul Civil
• Senatul Penal
 Curtea Federala (Bundeslandgericht)
Instanta Ordinara - Judecatoria de
prima instanta (Amtsgericht)

 Judecatoria de prima instanta este

cea care ocupa treapta cea mai
joasa in structuta jurisdictiei ordinare.
 Completul de judecata este format
dintr-un singur judecator care poate,
in conditii extraordinare, sa faca
parte si dintr-un complet de judecata
al Curtii Provinciale.
 Judecatoria de prima instanta
(Amtsgericht) – competenta civila
Potrivit art. 23 si 23a al GVG judecatoria are comptenta de a
judeca:
 litigii civile care au in vedere repararea unui prejudiciu al
carui echivalent in bani sa nu depaseasca suma de 5000
euro;
 fara a se tine cont de valoarea baneasca a prejudiciului,
aceasta instanta mai poate judeca fondul litigiilor privind
chiria unui spatiu pentru locuit, litigii din dreptul
transporturilor care au la baza un contract de transport
maritim sau pe uscat de persoane in care calatorul, deci
clientul, este cel care cere despagubiri sau litigii privind
retrocedarea imobilelor;
 litigii din dreptul familiei, cele privind ingrijirea sau
incredintatea unei persoane, litigii care au la baza un
contract de locatiune, partaje, litigii in materie de procedura
si in materie de cadastru.
Judecatoria de prima instanta
– competenta penala
 Judecatoriile au competenta de a
judecat in prima instanta si cauze
penale daca acestea nu intra in
competenta Curtii Provinciale
(Landgericht) sau a Curtii de Recurs
(Obergericht). Astfel ele pot judeca
cauzele care au la baza infractiuni
pentru care legea prevede pedeapsa
de pana la 4 ani si aplicarea unei
masuri de siguranta.
 Judecatoria de prima instanta –
Instanta procurorilor
(Schoffergericht)
 Completul de judecata al Instantei
Procurorilor este format dintr-un judecator
si doi procurori care actioneaza ca niste
veritabili judecatori atata timp cat nu exista
incompatibilitati in ceea ce priveste
desfasurarea activitatii lor ca si judecatori.
Acest complet judeca cauzele privind
infractiuni ale caror pedeapsa prevazuta de
lege este cuprinsa intre 1 si 4 ani.
 In cazuri speciale in completul de judecata
poate fi chemat si un al doilea judecator.
 Instanta ordinara – Curtea
Provinciala (Landgericht)

 Este impartinta in Camera

Penala si Camera Civila.
 Instanta Ordinara – Curtea
Provinciala – Camera Penala
 Camera Penala este instanta care judeca apelul
inaintat impotriva hotararilor date de latura penala a
judecatoriilor si e compusa dintr-un judecator si doi
procurori.
 Aceasta Camera poate de asamenea sa judece in
prima instanta infractiunile care nu intra in
competenta judecatoriilor, infractiuni prevazute de art.
74 GVG si anume: infractiunile contra vietii, loviri sau
vatamari corporale cauzatoare de moarte, lipsirea de
libertate in mod illegal daca a avut ca urmare moartea
victimei, infractiuni privitoare la viata sexuala si
infractiunile contra sigurantei statului sau
nerespectarea regimului armelor si munitiilor sau a
materialelor explosive.
 In aceste cazuri completul de judecata este compus
din 2 judecatori si 2 procurori, hotararile acestui
complet putand, de asemenea, fii atacate la Senatul
Penal si la Curtea de Recurs.
Instanta Ordinara – Curtea
Provinciala – Camera Civila
 Reprezinta calea de atac prin
apel e hotararilor date de catre
judecatorii si judeca fondul
litigiilor comerciale privind
vicierea informatiilor publice ale
pietei de capital si cele
indreptate impotriva
functionarilor publici si a
judecatorilor.
 Curtea Provinciala - Camera
Penala de Executare a
Pedepselor
(Strafvorstreckungskammer)
 Sunt comisii de judecata speciale din
cadrul Curtii Provinciale care au in
subordine inchisori sau alte locuri de
detentie pentru adulti, in cadrul
carora se stabilesc si se pun in
aplicare masuri privitoare la
imbunatatirea si siguranta executarii
pedepselor. Prin ele se urmareste
mentinerea ordinii in desfasurarea
intregului procesului penal.
 Curtea provinciala - Camera
pentru litigii comerciale (Kammer
fur Handelsachen)

 Acest complet de judecata este

format dintr-un judecator de apel si
din doi procurori. Acesti procurori
sunt propusi de catre Camera
Industriala si Comerciala. Aceasta
instant judeca fondul litigiilor
comercila care nu au fost judecate
ca catre judecatorii sau de Camera
Provinciala.
Instanta Ordinara – Curtea de
Recurs (Oberlandgericht)
Este impartita in Senatul Civil si Senatul Penal.
 Senatul civil este instana care judeca
recursul hotarailor date de judecatorii (in
problemele aparute in litigiile privind dreptul
familiei) si apelul hotarailor date de Curtea
Provinciala.
 Senatul Penal este instanta de apel
impotriva hotarailor date de Camera Penala
a Curtii Provinciale si calea de atac prin
recurs impotriva hotararilor date de Instanta
Procurorilor si de Judecatorii.
Completul de judecata ce judeca apelul e
format din 3 judecatori iar cel care judeca
recursul e format din 5 judecatori.
Instanta Ordinara - Curtea
Federala (Bundeslandgericht)
 Completul de judecata al Curtii
Federale este format ca si Senatul
Penal si este calea de atac prin apel
al hotarailor date de Curtea de
Recurs si cale de atac prin recurs
pentru hotararile date de Curtea
Provinciala.
 Hotararile date de Curtea Federala
nu pot fi in principiu atacate.
 Ca instanta de fond aceasta judeca
numai problemele constituionale.
Instanta muncii (Arbeisgericht)

 Activitatea acestei instante este reglementata de

Legea Instantelor Muncii –
Arbeitsgerichtsgerichtsgesetz sau ArbGG -
adoptata in 3 septembrie 1953.
 Aceasta instanta judeca litigii intre angejator si
salariat, intre angajator si sindicate si apara in
general drepturile salariatilor de abuzurile
angajatorilor si ale marile corporatii internationale.
 Completele de judecata sunt formate dintr-un
judecator si doi judecatori voluntari, unul facand
parte din tabara angajatorilor iar celalalt din cea a
salariatilor. Curtea Provinciala este cea care judeca
apelul hotarailor date de Instanta Muncii iar recursul
se judeca la Curtea de Recurs.
 Instantele Administrative
(Verwaltungsgerichte)

 Aceste instante stau sub imperiul Legii Ordinii

Administrative – Verwaltunggerichtsordnung sau
VwGO (21 ianuarie 1960).
 Conform regulilor germane, Instantele
Administrativa sunt instante de fond ale Autoritatii
Administrative (in cazuri exceptionale se poate ca
instanta de fond intr-un proces administrativ sa fie
Instanta Administrativa Superioara sau chiar
Instanta Administrativa Federala).
 Partile intr-un proces administrative sunt, pe de-o
parte, persoane ale dreptului privat iar pe cealalta
parte, persoane ale dreptului public, procesul avand
la baza fapta unui functionar public. De asemenea
in fata acestei instante se poate cere anularea unei
hotarari a unei autoritati adimistrative sau obligarea
unei autoritati adimistrative sa infaptuiasca anumite
acte.
 Instantele Administrative
(Verwaltungsgerichte) –
competenta, art 52 VwGO
 Conform art. 52 VwGO Instanta Administrativa care
are competenta de a judeca fondul unui litigiu
administrativ este:
 1. instanta competenta din zona teritoriala unde se
afla instituia la care este angajat functionarul public
impotriva caruia este formulata plangerea;
 2. instanta federala, daca plangerea este formultate
impotriva unui funcionar public federal iar cauza
este de drept public;
 3. instanta competenta din zona teritoriala de la
locul in care a avut loc fapta functionarului public, in
toate celalalte cazuri care nu se incadreaza in cele
descries mai sus;
 4. instanta competenta din zona domiciliului
functionarului daca acesta nu mai are aceasta
calitate (fosti functionari, fosti judecarori, fosti
lucratori ai serviciului militar sau ai seviciului civil).
 Hotararile acestei instante de fond
pot fi atacate la Camera de Recurs
Administrativ iar daca ambele parti
sunt de acord atunci este posibila
asa numita “revizie in salturi” adica
hotararea poate fii atacata la
Camera Federala Administrativa.
 Instanta Sociala
(Sozialgericht)
 Aceasta instanta este guvernata de Legea Instantei
Sociale – Sozialgerichtsgesetz sau SGG - adoptata la
data de 3 martie 1953.
 Ea judeca fondul cauzelor de drept public din
urmatorele domenii:
- asigurari sociale (asigurari de pensie, asigurari de
sanatate, asigurari pentru accidente, asigurari pentru
ingrijire/intretinere si asigurari private pentru
ingrijire/intretinere si asigurari la locul de munca);
- asigurari de somaj;
- asigurari sociale pentru pagube;
 Conform art. 8 al SGG, aceasta lege se aplica tuturor
litigilor care au la baza asigurarile sociale sau
protectia sociala a cetatenilor care nu cad sub
incidenta altor legi.
 In privinta completului de judecata se aplica legea
GVG (art. 6 SGG)
 Instanta financiara
(Finanzgericht)
 Este o Jurisdictie Specializata a sistemului
german al instantelor, in atributiile sale
intrand protejarea cetatenilor impotriva
actelor administrative abuzive ale Autoritatii
Financiare (taxare abuziva, impozitare
abuziva, etc.)
 Aceste instante au o structura deosebita,
ele sunt niste Curti Provinciale Superioare
iar singura cale de atac a hotararilor date de
aceste curti este recursul la Curtea Federala
a Finantelor din Munchen. Completul de
judecata al fondului este format din trei
judecatori ai Senatului Curtii Federale si doi
procurori iar cel al recursului este format din
cinci judecatori.