REFERAT

Organizarea judiciară a instanțelor franceze după

competența de judecătă
Sisteme judiciare europene

2018
 CUPRINS
Introducere....................................................................................................................... 2
Jurisdicția de drept comun............................................................................................... 3
Jurisdicțiile civile (comerciale și sociale).......................................................................3
Jurisdicțiile penale........................................................................................................ 4
Jurisdicția de instrucție..............................................................................................4
Jurisdicția de judecăta.............................................................................................. 5
Curțile de Apel.............................................................................................................. 5
Curtea de Casație.........................................................................................................6
Ministerul Public........................................................................................................... 6
Jurisdicțiile administrative................................................................................................ 7
Curțile Administrative de Apel...................................................................................... 7
Tribunalul de Conflicte..................................................................................................7
Consiliul Superior al Magistraturii.................................................................................7
Consiliul Constituțional................................................................................................. 7
Personalul judiciar (profesiunile jurice).............................................................................8
Judecătorii.................................................................................................................... 8
Asistentii judiciari..........................................................................................................8
Grefierii......................................................................................................................... 8
Executorii......................................................................................................................9
Avocații......................................................................................................................... 9
Bibliografie....................................................................................................................... 9

2
Introducere
În Franța sunt două sisteme de jurisdicție:

- jurisdicțiile de drept comun realizate prin intermediul instanțelor judecătorești

- jurisdicțiile administrative

Cele două jurisdicții sunt autonome și se caracterizeaza prin lipsa oricarui control
reciproc. Eventualele conflicte de jurisdicție sunt soluționate de o instituție speciala
numita Tribunalul de Conflicte.

Franța este tara cu un vechi și stabil sistem judiciar , care la acest moment cunoaste
două sisteme de jurisdicție:

a) jurisdicțiile de drept comun realizate prin intermediul instanțelor judecătorești

infruntea carora se află Curtea de Casație

b) jurisdicțiile administrative ce au în frunte Consiliul de Stat

Cele două sisteme au deplina autonomie, neexistănd între ele nici un raport de
subordonare sau vreo forma de control reciproc. Acesta este și motivul pentru care
conflictele de ompetența ale instanțelor se rezolva de Tribunalul de conflicte - un
tribunal special organizat, alcatuit din judecători din ambele jurisdicții. Eventualele
conflicte de jurisdicție sunt soluționate de o instituții speciale.

În cadrul acestei lucrări vom examina în detaliu instituțiile enumerte mai sus, dar si alte
intituții care fac parte din organizarea judiciară a instanțelor franceze. Ultima parte a
lucrării va prezenta sursele de informație.

Jurisdicția de drept comun

Cuprinde toate instanțele judecătorești care judecă în prima instanța litigiile civile și
penale. Al doilea grad de jurisdicție se realizează prin intermediul Curților de Apel iar în
fruntea acestui sistem se află Curtea de Casație.

Jurisdicțiile civile (comerciale și sociale)

Jurisdicțiile civile – aici intră Tribunalele de Instanța, Tribunalele de Mare Instanța,
Tribunalele Agricole și cele de Securitate Socială.
Tribunalul de Instanța este jurisdicția pentru micile creante. Competența materiala este
limitata la acțiunile penale și imobiliare cu o valoare de pana la 1. 000 euro, precum și
unele servituti rurale sau acțiunile de granituire. În Franța sunt aproximativ 470 de
Tribunale de Instanța.

Tribunalul de Mare Instanța este competent de a soluționa toate cauzele civile, cu

excepția celor date în competența altor instanțe cu o competența generala în materie.
Judecă în mod exclusiv acțiunile privitoare la starea persoanelor, la relatiile de familie,
acțiunile reale imobiliare și problemele legate de securitatea silita. În fiecare
departament funcționeaza un Tribunal de Mare Instanța, în total fiind 181 de Instanțe de
acest gen.

Tribunalul de Comerț judecă litigiile privitoare la actele de comerț, contestațiile dintre

comercianți precum și procedurile colecțive de lichidare judiciară a societăților
comerciale. În total sunt aproximativ 225 Tribunale de Comerț în cadrul carora
funcționeaza peste 3000 de judecători consulari. Acestia nu sunt retribuiți de către stat,
ci sunt alesi pe o perioada limitata din randul comercianților care intrunesc anumite
conditii prevazute de lege.

Tribunalul de Muncă e competent sa judece litigiile de muncă precum și sa realizeze

activitatea de conciliere dintre angajator și angajați. Sunt aproximativ 270 de Tribunale
de Muncă. Orice cerere promovata în fata Tribunalului de Muncă este mai intai supusa
analizei unei secții speciale, numita Birou de Consiliere, care are misiunea de a incerca
obtinerea unei solutii amiabile. În caz de esec, cererea va fi soluționata de un Birou de
Judecăta, compus din doi consilieri din partea salariatilor și doi din partea patronatelor.

Tribunalul Agricol a aparut cu scopul de a soluționa litigiile dintre proprietarii de bunuri

agricole și arendasi. Pe lângă fiecare Tribunal de Instanța funcționeaza cel putin un
Tribunal Agricol. Activitatea sa e ocazionala în funcție de numarul de litigii aparute în
circumscriptia sa.

Tribunalul de Securitate Socială cuprinde două categorii de jurisdicții:

 Jurisdicția socială propriu-zisa

 Jurisdicția de ordin medical. Cele 113 Tribunale de Securitate Socială
soluționează litigiile dintre organismele de securitate socială și beneficiarii

4
 acestora. Tribunalele Medicale au în competența soluționarea litigiilor privitoare
la invaliditate, incapacitate de muncă și ingrijiri medicale.
 Jurisdicțiile penale (de prima instanța)

Jurisdicțiile penale
În cazul acestor jurisdicții se distinge între jurisdicția de instrucție și jurisdicția de
judecăta. Se disting 2 jurisdicții: jurisdicția de instrucție, jurisdicția de judecăta.

Jurisdicția de instrucție

Instrucția unei cauze penale are ca scop determinarea probelor care pot conduce la
soluționarea cauzei, luarea masurilor de arestare preventiva și sesizarea instanței
competente de judecăta. Legislatia franceza clasifică faptele penale în: contravenții,
delicte și crime. Instrucția penală e obligatorie în cazul crimelor și facultativa în cadrul
delictelor. Instrucția unei cauze penale are ca scop determinarea probelor, stabilirea
vinovațiilor, luarea masurii de arest preventiv și sesizarea instanței copetente. Legislația
penală franceza clasifică faptele penale astfel: contravenții, delicte, crime. Instrucția e
obligatorie în crime și facultativa în cazul delictelor. Are în componența 1 magistrat al
Tribunalului de Mare instanța care poate fi sesizat de procuror sau de persoana
vatamata. Instrucția unei cauze penale are ca scop determinarea probelor, stabilirea
vinovațiilor, luarea masurii de arest preventiv și sesizarea instanței competente.

Jurisdicția de judecăta

Ca urmare a clasificării faptelor penale, contravențiile se judecă de către Tribunalele de

Poliție, delictele de către Tribunalul Corecțional iar crimele de către Curtea cu Jurați.

 Tribunalul de Poliție este în materie penala echivalentul Tribunalului de Instanța din

materia civila. Judecă toate contravențiile care sunt sanctionate de lege cu amenda
de maxim 3000 de euro.
 Tribunalul Corecțional este echivalentul Tribunalului de Mare Instanța din materia
civila. În competența sa intră toate delictele care atrag o pedeapsa privativa de
libertate de pana la 10 ani, precum și contravențiile aflate în raport de conexitate cu
delictele. Este format din 3 judecători.
 Curtea cu Jurați are în competența judecărea crimelor, cu excepția celor date în
competența unor instanțe speciale cum sunt crimele savarsite de minori, militari și
ministri. Este alcatuita din 3 judecători de profesie și 9 jurați. Jurații sunt alesi prin

5
 tragere la sorti de pe o lista în care sunt trecuti toti cetățenii francezi cu varsta de
cel putin 23 de ani și care au exercitiul drepturilor civile. O serie de crime grave
(cele teroriste sau împotriva securității naționale) se judecă de un complet format
din 7 judecători de profesie, fără jurați.

Există și jurisdicții penale specializate precum Tribunalele pentru minori,

Tribunalele militare. Înaltă curte de Justiție ca jurisdicție politica este alcatuita din
parlamntari, avand competența în judecărea crimelor de înaltă tradare facute de
președintele Republicii, iar Curtea de Justiție a Republicii formata din 15 magistrati
judecă crimele și delictele membrilor Guvernului în exercitatea funcțiilor acestora.
Revenind la Tribunalele militare, legea franceza a dispus în Codul de Procedura Penală
ca în timp de pace cauzele cu militari sunt instrmentate și judecăte de jurisdicțiile de
drept comun, iar acestea, compus din magistrati specializati în materie militara, au
competența speciala de a judecă infracțiunile comise de militari în exercitiul serviciului
acestora.

Curțile de Apel
Al doilea grad de jurisdicție îl reprezintă Curțile de Apel. Acesta judecă apelurile
indreptate împotriva deciziilor pronuntate de Tribunalele de Mare Instanța, Tribunalele
de Comerț, Tribunalele de Muncă și Tribunalele Corecționale. Există 30 de Curți de
Apel pe teritoriul Frantei plus trei în departamentele de peste mari. De regula, la Curtea
de Apel judecăta se face în complet din trei judecători. Deciziile Curții cu Jurați se ataca
cu apel în fata unei alte Curți cu Jurați, unde completul e format din trei judecători de
profesie și cei 12 jurați. Curtea de Apel reprezintă judecă apelurile indreptate împotriva
deciziilor pronunțate de instanțele anterioare (33). Judecătorii se numesc consilieri și
judecă în complet format din 3 judecători. Din 2001 deciziile Curții cu jurați pot fi atacate
cu apel în fața unei alte curți cu jurați. Este formata din 3 judecători și 12 jurați.
Președintii Curților de apel au calitatea de ordonator de credite secundar, au atribuții de
coordonare și control ale administrarii instanței.

Principiile fundamentale ale organizarii sale în Franța sunt:

a. exluderea apelului pentru mici afaceri

b. intotdeauna al doilea grad de jurisdicție este Curtea de Apel.

6
 Curtea de Casație
Cea mai înaltă instituție din cadrul sistemului judiciar francez și are sediul la Paris. Este
o instanța de control judiciar, care se pronunta asupra legalității hotararilor pronuntate
de Curțile de Apel sau Tribunal. Judecătorii de la Curtea de Casație nu intră niciodata în
analiza fondului litigiului. Daca legea a fost bine aplicata, Curtea va respinge recursul în
casație. În caz contrar, instituția va casa hotararea și o va trimite spre judecăre la o alta
instanța de aceeasi natura și de acelasi grad. Se judecă de regula, în complet format
din trei sau cinci judecători numiti consilieri. Cuprinde 6 secții: 3 secții civile, 1 secție
comerciala, 1 secție socială, 1 secție penală. Prim președintele Curții prezideaza
dezbaterile, are puteri administrative importante și este președintele Consiliului Superior
al Magistraturii. Fiecare secție are un președinte ce conduce dezbaterile secției și
repatizeaza cauzele, iar consilierii Curții sunt judecători de profesie.

Ministerul Public
Misiunea acestuia este de a veghea la respectarea ordinii publice, la apararea
interesului societății și la aplicarea corecta a legii. Pe lângă fiecare Curte de Apel și pe
lângă Curtea de Casație funcționeaza cate un Parchet General, condus de un procuror
general. În cadrul Parchetelor activeaza avocați generali care pun în instanța concluzii
în numele procurorului general al Parchetului. Vegheaza la respectarea ordinii publice,
la apararea intereselor sociale și la aplicarea corecta a legii. Pe lângă fiecare Tribunal
de Mare instanța, Curte de apel funcționeaza cate 1 parchet condus de un procuror
general. În cadrul parchetelor acționeaza avocați generali care pun în instanța concluzii
în numele procurorului general al Parchetului. Toți membrii unui Parchet sunt
subordonați Ministerului Justiției și nu sunt inamovibili.

Jurisdicțiile administrative
La baza jurisdicției administrative se află Tribunalele Administrative în numar de 35 în
toata Franța. Aceste instanțe sunt de drept comun și judecă toate ligitiile administrative
dintre cetățeni și puterea publica cu excepția celor date în competența altor instanțe.

Curțile Administrative de Apel

Al doilea grad de jurisdicție îl reprezintă Curțile Administrative de Apel (7). Împotriva
deciziilor acestor Curți se poate face recurs la Consiliul de Stat, care este

7
corepondentul în cadrul jurisdicției administrative a Curții de Casație din jurisdicție de
drept comun.

Tribunalul de Conflicte
Conflictele dintre două jurisdicții – judiciare și administrative sunt soluționate de către
Tribunalul de Conflicte. Avand ca președinte pe Ministerul Justiției, Tribunalul de
Conflicte e format din 8 judecători titulari: 3 consilieri de la Curtea de Casație, 3
consilieri de stat, 2 consultanti.

Consiliul Superior al Magistraturii

Prezintă două funcții importante, respecțiv

- o funcție administrativa privitoare la recrutarea și numirea judecătorilor

- o funcție disciplinara

E structurat în două secții, una competența pentru judecători și una pentru procurori.
Cuprinde 16 persoane – 6 judecători, 6 procurori, 4 personalitati care nu fac parte din
sistemul judiciar

Consiliul Constituțional
E compus din 9 membrii a caror mandat are o durata de 9 ani fără posibilitatea de a fi
innoit. Trei dintrei ei sunt numiti de către Președinte, trei de Președintele Adunarii
Nationale și trei de către Președintele Senatului. În atribuția Consiliului Constituțional
intră controlul obligatoriu al constituționalitatii legilor organice și al regulamentelor
Adunarii Parlamentare și controlul facultativ (la sesizare) a constituționalitatii legilor
ordinare și a angajamentelor internationale. Consiliul constituțional – funcționeaza în
baza constituției din 1958 și are 9 membrii (fiecare cu cate un mandat de 9 ani): 3 din
partea Președenției, 3 din partea Adunarii Naționale, 3 din partea Senatului. În Franța,
controlul constituționalitații legilor este anterior promulgarii legii. Dupa acest moment, în
cursul unui proces partea nu poate invoca în mod direct, pe cale de excepție
neconstituționalitatea unei legi sau dispoziții legale.

Personalul judiciar (profesiunile jurice)

Judecătorii
Aceștia în Franța sunt de două tipuri – de cariera

8
– din afara sistemului judiciar

Principala modalitatea de recrutare a celor dintai o reprezintă absolvirea Scolii

Nationale de Magistratura cu sediul la Bordeaux. Aceasta are ca misiune formarea
auditorilor de justiție și perfecționarea profesionale a magistratilor.

Auditorii de justiție efectueaza o pregatire profesionala de 31 luni:

a) 1 stagiu de 3 luni în administratie intr-o intreprindere publica sau privata;

b) 8 luni de pregatire la sediul Scolii Nationale de Magistratura;

c) 1 stagiu de 14 luni intr-o instituție publica;

d) 1 stagiu de 6 luni pentru specializare;

În prezent sunt aproximativ 6. 000 de judecători de cariera în Franța.

La Tribunalele Comerciale, de Muncă, Rurale judecătorii sunt alesi dintre comercianți,

arendasi, etc. Judecătorii administrativi sunt recrutati prin intermediul Scolii Nationale de
Administratie.

Asistentii judiciari
Instituția a fost creata în 1995 cu scopul de a spori calitatea actului de justiție. Asistentii
judiciari sunt numiti pentru un mandat de doi ani pe lângă magistratii de la Tribunalul de
Instanța, de Mare Instanța și pe lângă Curțile de Apel. Nu au nicio putere jurisdicționala
și au ca atribuții cercetarea documentara și jurisprudentiala, redactarea de proiecte de
decizii.

Grefierii
Atribuții:

- pastreaza registrele și dosarele instanței,

- transcriu continutul dezbaterilor,

- intocmesc procesele verbale de sedinta,

- ei sunt formati în cadrul Scolii Nationale a Grefierilor (Dijon) – 13 luni stagiul.

9
 Executorii
Au ca principale atribuții comunicarea actelor de procedura și executare silita – a
hotararilor judecătorești și a altor titluri executorii. Accesul în profesie se face pe baze
licentie în drept, a absolvirii unui examen și a efectuarii unui stagiu profesional.

Avocații
Asista și reprezintă partile în fata instanțelor judecătorești sau a altor autoritati publice în
scopul protejarii drepturilor și intereselor legitime. Candidatul la avocatura trebuie sa
susțină un examen de admitere în centrul regional de pregatire a avocaților care
funcționeaza în raza oricarei Curți de Apel. Durata studiilor este de un an, dar e
obligatorie efectuarea unui stagiu de doi ani. Avocatul are dreptul de a pleda în fata
oricarei autoritati jurisdicționale și disciplinare cu excepția Consiliului de Stat și a Curții
de Casație. Avocații de la aceste ultime două instituții formeaza un corp profesional
distinct.

Bibliografie
1. Ioan, Les Sisteme judiciare comparate, Ed ALL Beck, Bucuresti 2002.
2. Gabriel Boroi Codul de procedura civila comentat și adnotat Ed Ch Beck Bucuresti
2001.
3. Gabriel Boroi Drept procesual civil. Curs selecțiv. Ed C H Beck, Bucuresti 2009
4. Lexignat, articolul ORGANIZAREA SISTEMELOR JUDICIARE FRANCEZ ȘI
ROMÂN av. IGNAT CLAUDIA, accesat la avocatura. lexignat. ro/avocatura-
articole/-ORGANIZAREA-SISTEMELOR-JUDICIARE-FRANCEZ-ȘI-ROM
%C3%82N-8 2. 6. 18
5. Qreferat, articolul Organizarea sistemului judiciar din franța, accesat la qreferat.
com/referate/drept/ORGANIZAREA-SISTEMULUI-JUDICIA423. php 2. 6. 18
6. Rasfoiesc, articolul ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR DIN FRANȚA,
accesat la rasfoiesc. com/legal/drept/ORGANIZAREA-SISTEMULUI-JUDICIA55.
php 2. 6. 18
7. Scribd, articolul Organizarea Sistemului Judiciar în Franța, accesat la scribd.
com/document/216801508/Organizarea-Sistemului-Judiciar-în-Franța 2. 6. 18

10