Tesuturi conjunctive (II)

Generalitati

 Tesutul conjunctiv este constituit din:

 celule
 matrice extracelulara (ECM)
 substanta fundamentala (fibre, protein specializate)

 Formeaza un compartiment continuu vast, care se conecteaza la

 laminele bazale ale diverselor epitelii
 Laminele bazale (sau externe) ale celulelor musculare
 Laminele bazale ale celulelor support ale sistemului nervos (de ex. Astrocite)
Generalitati
 Diferitele tipuri de TC sunt responsabile de o varietate de functii.
 Functiile diverselor tesuturi conjunctive sunt reflectate de tipurile de cellule
si fibre din tesut, si compozitia substantei fundamentale a MEC. De exemplu,
in tesutul conjunctiv lax sunt prezente numeroase tipuri celulare (fig. 1)
 One type, the fibroblast, produces the extracellular fibers that serve a
structural role in the tissue. Fibroblasts also produce and maintain the ground
substance.
Generalitati
 Alte tipuri celulare, limfocitele, plasmocitele, macrofagele si eozinofilele
sunt associate cu sistemul de aparare al organismului; ele functioneaza in
MEC a tesutului
 Tesutul osos, in schimb, contine doar un singur tip celular (osteocitul), care
produce fibrele care formeaza masa tesutului osos. Caracteristica unica a
tesutului osos este ca fibrele se organizeaza intr-un tipar unic si apoi sunt
calcificate (conferind duritatea specifica acestui tesut)
 Tendoanele si ligamentele contin de asemenea fibre, aranjate intr-o
impachetare paralela, densa, pentru a conferi o rezistenta maxima
Tesut conjunctiv lax
 Fig.1 Tesut conjunctiv lax. (Preluata din Ross et. al, p.151,
ed. 2011)
 Microfotografie a unui frotiu de mezenter colorat cu
hematoxilina Verhoeff; sunt vizibili nuclei si fibrele elastice;
contracolorarea cu safranina permite indentificarea
granulelor mastocitelor, iar cea cu orange G permite
identificarea altor protein (in special fibre de colagen).
Fibrele elastic apar ca fire subtiri, lungi, ramificate,
albastru-inchis, fara extremitati evidente. Fibrele de
colagen apar ca profile lungi, drepte, si colorate in
portocaliu, si sunt considerabil mai goase decat fibrele
elastic. Majoritatea nucleilor vizibili se presupune ca sunt ai
fibroblastelor. Nuclei altor tipuri celulare (limfocite,
plasmocite, macrophage), desi prezentei, sunt
neidentificabili. Masotcitele se disting prin granulele rosu-
deschis din citoplasma. Remarcati capilarul sanguin cu
eritrocite.
 Fig.2 Schema ilustrand diverse componente
ale tesutului conjunctiv lax (Preluata din
Ross et. al, p.151, ed. 2011)
 Observati asocierea componentelor celulare
ale tesutului conjunctiv cu matricea
extracelulara, care onctine vase sanguine si
diverse tipuri de celule
Clasificarea tesuturilor conjunctive

 Clasificarea tesutului conjunctiv se bazeaza pe compozitia si modul de

organizare ale componentelor sale celulare si extracelulare si functiile
acestora.
 Tesuturile conjunctive cuprind o varietate de tesuturi cu diferite
proprietati functionale, dar si cu caracteristici commune.
 In tabelul 1 se preinta o clasificare a tesuturilor conjunctive si a
subtipurilor
Clasificarea tesuturilor conjunctive
Tesut conjunctiv embrionar
Mesenchim
Mucoase conjunctive
Tesut conjunctiv propriu-zis
Tesut conjunctiv lax
Tesut conjunctiv dens
Regulat
Neregulat
Tesuturi conjunctive specilaziate
Cartilaginos
Osos
Adipos
Sangele
Tesutul hematopoietic
Tesutul limfatic
Tesutul conjunctiv embrionar
 Mesenchimul embrionar genereaza diversele tesuturi conjunctive din organism.
 Mezodermul (stratul germinativ embrionar median), genereaza aproape toate tesuturile
conjunctive din corp.
 Cu exceptia regiunii craniene, unde celulelel progenitor specific deriva din ectoderm, prin intermediul
crestelor neurale.
 Prin proliferarea si migrarea celulelor progenitor se formeaza un tesut conjunctiv primitiv, numit
mesenchim (ectomesenchim pentru regiunea craniana)
 Maturarea mesenchimului genereaza:
 tesuturile conjunctive adulte,
 sistemul vascular
 sistemul urogenital
 membranele seroase din cavitatile corpului
Tesutul conjunctiv embrionar
 Tesutul conjunctiv emrionar se gaseste in embrion si cordonul ombilical
 Se clasifica in:
 Mesenchim, gaasit in principal in embrion; Contine cellule mici, fusiforme, cu aspect relative
omogen. De la cellule se extend procese, care vin in contact cu procese (prelungiri) similar
de la celulele vecine, formand o retea tridimensionala de cellule. La contactul acestor
procese se afla jonctiuni gap.
 Spatiul exracelular este ocupat de o substanta de baza viscoasa.
 Sunt prezente fibre de colagen, foarte fine si relative rare. Aceasta relative saracie in fibre
de colagen se coreleaza cu stresul mecanic relativ redus al fetusului in crestere.
Tesutul conjunctiv embrionar
 FIG. 3 Tesut conjunctv embrionar, coloratie
HE, 480x
 Desi populatia de cellule mezenchimale apare
omogena, va da nastere la celule ce vor
diferentia in tipuri diferite.
 Procesele citoplasmatice dau un aspect
fusiform sau conic
 Spatiul extracellular contine un aranjament
de fibre reticulare rare si substanta de baza
din abundenta.
Tesutul conjunctiv embrionar
 FIG. 4 Gelatina Wharton, coloratie HE, 480x
 Consta dinntr-o substanta d baza specializata,
cu aspect gelationos, care ocupa spatii
intercelulare mari, aflate printer cellule
mesenchimale fusiforme
Tesutul conjunctiv propriu-zis

 Tesuturile din aceasta clasa sunt de doua subtipuri generale:

 Tesut conjunctiv lax, sau tesut areolar
 Tesut conjunctiv dens, care se poate subclasifica pe baza organizarii fibrelor de colagen, in:
 Tesut conjunctiv dens neregulat
 Tesut conjunctiv dens regulat
Tesutul conjunctiv propriu-zis
 Tesutul conjunctiv lax contine fibre relative dispersate si celule abundente, de diverse tipuri (fig. 5)
 Substanta de baza este abundenta, ocupand mai mult spatiu decat fibrele, si are o consistenta de gel, jucand un rol
important in difuzia oxigenului si nutrientilor de la vasele mici care parcurg tesutul conjunctiv, precum si difuzia
CO2 si resturilor metabolice catre vase.
 Tesutul conjunctiv lax este localizat preponderent sub epiteliile care acopera suorafetele corporale ce acopera
suprafetele corpului si tapeteaza suprafetele interne ale corpului.
 Este de asemenea asociat cu eptiteliile glandulare si inconjoara cele mai mic vase sanguine glands and surrounds the
smallest blood vessels (Plansa 1)
 Acest tesut este, astfel, situsul initial unde sunt atacati si distrusi agentii patogeni (de. ex. bacterii), care au
strabatut o suprafata epiteliala, de catre cellule ale sistemului imun.
 Majoritatea celulelor din tesutul conjunctiv lax sunt cellule care “ratacesc” tranzitoriu, care migreaza din vase
sanguine locale ca raspuns la diversi stimuli/
 De aceea, tesutul conjunctiv lax este sediul reactiilor inflamatorii si immune. In timpul acestor reactii tesutul se
poate umfla considerabil. In zonele unde sunt in continuare prezente substantele straine, sunt mentinute populatii
ridicate de cellule immune. De exemplu, lamina propria, tesutul conjunctiv lax al membranelor mucosae, precum
cele ale sistemului respirator si digestive, contine in numar mare astfel de celule.
Tesutul conjunctiv dens neregulat
 Tesutul conjunctiv dens neregulat contine in special fibre de colagen
 De asemenea, confine relativ putina substanta fundamenupere tala.
 Celulele sunt rare, si de regula, de un singur tip, fibroblaste.
 Plate 4
 Datorita proportiei mari de fibre de colagen, acest tesut asigura o rezistenta ridicata. De regula,
fibrele sunt aranjate in fascicule, orientate in diverse directii (de aici denumirea de neregulat),
care pot suporta tensiunile din organe sau structure. Organele cavitare (de ex. tractul intestinal)
au un strat distinct de tesut conjunctiv, numit submucoasa, in care fasciculele de fibre urmeaza
diverse plane.
 Aceasta aranjare permite organului sa reziste intinderilor si destinderilor extensive.
 In mod similar, pielea contine un strat relativ gros de tesut conjunctiv neregulat, numit stratul
reticular (sau stratul profund) al dermei.
 Stratul reticular asigura rezistenta la rupere, consecutiva fortelor de intindere pe diferite directii
Tesutul conjunctiv dens regulat
 Tesutul conjunctiv dens regulat este caracterizat prin aranjamente strans impachetate de fibre si
celule
 Este principalul component functional al tendoanelor, ligamentelor si aponevrozelor.
 Ca si in tesutul conjunctiv dens neregulat, fibrele tesutului dens sunt o trasatura majora, si exista
putina MEC
 Fibrele sunt impachetate paralel, si dens, pentru a furniza rezistenta maxima.
 Celulele care produc si mentin fibrele sun timpachetate si aliniate printer manunchiurile de fibre
Tesutul conjunctiv dens regulat
 Tendoanele sunt structuri fibrilare ce leaga muschii de oase.
 Constau din fascicule paralele de fibre de colagen
 Intre fascicul priectiile citoplasmatice ale celulei sunt vazute asezate intre fibre si apar ca foite
citoplasmatice subtiri.
 In majoritatea sectiunilor longitudinale colorate cu H-E, tendinocitele apar doar ca siruri de nuclei
apaltizati bazofili. Foitele citoplasmatice care se extend de la corpul tendinocitelor nu usnt de
regula evidente pe sectiuni transversal colorate cu H-E, deoarece se amesteca cu fibrele de
colagen.
 Substanta din tendon este inconjurata de o capsula conjunctiva fina, epitendineum, in care fibrele
de colagen nu sunt la fel de ordonate. Plansa 5). Acesta contine vase sanguine si asigura inervatia
tendonului.
Ligamentele
 Ligamentele, ca si tendoanele, constau din fibre si firbroblaste aranjate in
paralel.
 Fibrele sunt insa mai putin ordonate decat in tendoane.
 Legamentele unesc intre ele oasele, iar in anumite cazuri (de ex. coloana
vertebrala), trebuie asigurata o anumita elasticitate.
 Componenta principal extracelulara a majoritatii ligamentelor este colagenul.
 Anumite ligament (de ex. unele ligament asociate coloanei vertebrale, ca
ligament flava), contin mai multe fibre elastic si mai putin colagen. Acestea
sunt numite ligament elastic.
Aponevrozele
 Seamana cu niste tendoane mari, aplatizate.
 In loc de fibre aranjate in fasciclule paralele, fibrele din aponevroze sunt
aranjate in straturi multiple.
 Manunchiurile de fibre de colagen dintr-un strat tind sa fie asezate la un
unghi de 90 grade fata de cele invecinate. In acest fel, aponevrozele este un
tesut conjunctiv dens.
 Acest aranjament ortogonal se gaseste de asemenea in cornee si asigura
transparenta acesteia.
Fibrele conjuctive
 Sunt de trei tipuri principale:
 Fibre de colagen
 Fibre reticulare
 Fibre elastice
 Fibrele din tesutul conjunctiv sunt prezente n cannevoile sau functiile
tesutului conjunctiv.
 Fiecare tip de fibre este produs de fibroblaste si este compusa din protein cu
lanturi peptidice lungi.
Fibrele de colagen
 Cel mai abundant tip de fibra de tesut conjunctiv
 Sunt cea mai raspandita componenta structurala a TC
 Sunt flexibile si au o mare rezistenta mecanica
 In microscopia optica, fibrele de colagen apar ca structure ondulate, de latime variabila si cu
lungime nedeterminata. Se coloreaza usor cu eozia si alti coloranti acizi. De asemenea, se pot
colora cu albastru de aniline (in coloratia Mallory pentru tesut conjunctiv) sau cu light greed (cu
coloratia Mason)
 La TEM, fibrilele de colagen apar ca manunchiuri de subunitati fine, filiforme fig. 5
 Intr-o fibra individuala, fibrilele de colagen au diametrul relative uniform, dar in localizari si
stadia diferite de dezvoltare, fibrele difera in dimensiune.
 In tesuturile imature, fibrele pot fi de 15-20 nm diametru. In tesuturile dense, regulate, ca
tendoanele, supuse la tensiuni mari, pot masura pana la 300 nm
Fibrele de colagen

 Fibrilele de colagen au un tipar de benzi de 68 nm. La colorarea cu osmiu sau alte

metale grele, la TEM, prezinta o secventa de benzi transversale apropiate care se repeta
la fiecare 68 nm de-a lungul fibrilei (Fig. 5, si insert). Acest tipar regulat de legare se poate
observa si la AFM (AFM; Fig. 6). Acest tipar de benzi reflecta structura de subunitati a
fibrilei, in special forma si dimensiunea molecule de colagen si aranjamentul in fibrile (Fig.
6.7). Molecula de colagen o distantare de ¼ (anterior numita tropocolagen) are dimensiuni
de circa 300 nm x 1,5 nm, si prezinta un cap si o coada. In fiecare fibrila, moleculele se
aliniaza cap-coada in siruri suprapuse, cu spatii in fiecare rand si cu o distantare a
moleculelor de ¼ intre randurile adiacente, vizibile cu claritate la AFM (v Fig. 6).
 Taria fibrilei este generate de legaturile covalente intre mpleculele de colagen adiacnete
intr-un sir, si nu de atasarile cap-coada din siruri. Se poate observa ca tiparul de benzi la
MET (Fig. 5, insert) este generat mai ales de depunerile de OS in spatiile dintre capetele si
cozile moleculelor din fiecare sir.
Fibrele de colagen
 Fifura 5 • Fibirile de colagen in tesut
conjunctiv din capsula testiculului (ME,
9500 X) x
 Fibrilele de colagen cu aspect filiform
sunt associate in anumite zone (X)
pentru a forma manunchiuri relative x
groase; in alte zone, fibrele sunt mai a
dispersate.
 Captura (a). Un aranjament longitudinal
de fibrile de colagen, ME, 75000 X.
Remarcati tiparul de benzi. Spatierea
sagetilor indica un tipar repetitiv de 68
nm.
Fibrele de colagen
 Fig. 6 Fibrile de colagen din TC dens
neregulat. (MFA, 65000 X)
 Imagine de MFA a fibrilelor de colagen de
tip I. Se obs. tiparul de bandare de pe
suprafata fibrilelor.
 Observati orientarea aleatory a fibrilelor,
care se suprapun si intersecteaza pe
mattricea de tesut conjunctiv
Fibrele de colagen
 Fig. 7 • Diagrama a caracterlui molecular al unei
fibrile de colagen de tip I, in ordinea crescatoare a
structurii
 a. O fibrila de colagen prezinta o bandare perioadica,
cu o distanta (D) de 68 nm intre benzile care se
repeta.
 b. Fiecare fibrila este compusa din molegule de
colagen deplasate
 c. Fiecare molecula este lunga de cca. 300 nm si cu un
diametru de 1,5 nm
 d. Molecula de colagen este triplu helix.
 e. Triplul helix consta din trei lanturi. Fiecare al
treilea AA din lant este glicina. Pozitia X dupa glicina
este cel mai des prolina, iar Y, care precede Gli este
hidroxiprolina.
Fibrele de colagen

 Fiecare molecula este un triplu helix compus din lanturi peptidice intretesute.
 Lanturile se intretes, formand un triplu-helix de dreapta O singura molecula de colagen
consta din trei polypeptide (lanturi) A single collagen molecule consists of three
polypeptides (Fig.7). Fiecare al treilea AA este glicina, cu exceptia capetelor de lanturi.
Hidroxiprolina sau hidroxilizina preced foarte des glicina, iar aceasta este frecvent urmata
de prolina. Glicina, prolina si hidroxiprolina subt esentiale pentr conformatia de triplu-helix.
(F.7e)). La helix sunt associate grupari glucidice, care se cupleaza la radicalii hidroxilizil.
Colagenul = glcoproteina
 Lanturile nu sunt identice, variind intre 600 si 3000 AA.
 Exista cel putin 42 de tipuri de lant, codificate de gene identificate si mapate pe cromozomi
diferiti .
 28 de tipuri de colagen au fost clasificate pe baza combinatiilor de lanturi continute.
Diversele tipuri de colagen sunt clasificate cu cifrele romane I - XXVIII in ordinea
descoperirii. O molecula poate fi homotrimerica sau heterotrimerica.
Exemple de boli de colagen
Tip de colagen Boala Simptome

I Osteogenesis imperfecta Fracturi repetate dupa traumatisme minore, oase fragile, dinti anormali, piele subtire, sclerotice albastre, pierdere
progresiva a auzului

II Displazie Kriest Statura mica, mobilitate redusa a incheieturilor, modificari oculare ce conduc la orbire, metafize mari si incheieturi
Achondrogeneza de tip II anormale (RX)

III Ehlers-Danfoss tip IV Hipermobilitate articulara, piele subtire, palida, rani severe, morbiditate si mortalitate timpurie, provocata de rupturi
vasculare si ale organelor interne

IV Sindrom Alport Hematurie )modif. Din membrana bazala glomerulara), pierderea progresiva a auzului, leziuni oculare

VII S. Kindler Basici si rani ale pielii la traumatisme minore, (din lipsa fibrilelor de ancorare)

IX Dsiplazie epifizara multipla Deformari scheletice provocate de osificarea endocondrala imperfecta si displazie, boli articulare premature

X Condroplazia metafizala Deformari scheletice: modifcari ale corpului vertebrelor, si prin codndrodisplazia metafizelor oaselor lungi
Schmid

XI S. Weissenbacher- Similare cu colagenopatiile c. de tip II, plus deformari craniofaciale si scheletice, miopie severa, desprinderea retinei,
Zweymuller, S Stickler pierdere progresiva a auzului

XVII Epidermolisis bullosa, Boala veziculanta a pielii, cu separarea derm-epiderm, generata de hemidesmozomi cu defecte structurale, atraofia pielii,
atrofica, benigna, distrofia unghiilor, alopecie
generalizata
Fibrele reticulare

 Asigura reteaua suport pentru componente celulare ale tesuturilor si organelor

 Fibrele Reticulare si colagenul de tip I au in comun caracterisitic proeminente, fiind
alcatuite din fibrile de colagen. Spre deosebire de fibrilele de colagen, acestea sunt
compuse din colagen de tip III. Fibrilele individuale din fibra reticulara prezinta tiparul de
bandare de 68 nme (identic cu fibrilele de Colagen de tip I), au un diametru de 20 nm, si de
regula nu se asociaza in fibre groase
 In preparate uzulae H-E, nu se pot identifica. Cu tehnici special, la MO, apar ca formatiuni
filiforme. Contin mai mute grupari glucidice decat fibrele de colagen, si pot fi evidentiae
usor cu coloratia PAS, precum si cu coloraii argentice (met. Gomori si Wilder).
Fibrele reticulare

 Fig. 8 Fibre reticulare in nodul limfatic, 650 X,

coloratie argentica
 Se vede capsula conjunctiva (sus) si o trabecula care se
extinde din ea (stinga). Fibrele de reticulina formeaza
o retea neregulata anastomozata.