Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
spectrelor
- Atomul este format dintr-un nucleu central în jurul căruia orbitează electronii.
- Starea fundamentală a atomului este cea cu energie minimă a aranjamentului
electronic.
-Starea excitată se obţine când furnizăm electronilor energie din exterior printr-
un proces oarecare (termic, electromagnetic, etc.) şi aceştia trec pe nivele
superioare de energie ce corespund orbitelor mai îndepărtate de nucleu. Starea
excitată este instabilă, electronul se întoarce pe vechiul nivel de energie emiţând
un foton, a cărui frecvenţă υ este legată de energia ΔE prin relaţia lui Planck:
ΔE = hυ = E2 – E1
- Totalitatea liniilor spectrale emise de o substanţă formează spectrul de emisie.
- Liniile spectrale pot fi vizualizate cu ajutorul unui instrument denumit
spectroscop a cărui construcţie şi folosire se bazează pe fenomenul de dispersie
a luminii. Spectroscopul cuprinde următoarele componente:
1. colimator (C) cu fanta (F)
2. prisma optică (P)
3. luneta (L) pentru observarea spectrelor
4. tubul (T) pentru proiectarea scalei micrometrice (M)
- La trecerea luminii prin gaze sau vapori aduse în starea de incandescenţă,
acestea emit radiaţii care, analizate cu un spectroscop, sunt formate din
diferite linii colorate, formând un spectru. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu un
corp solid adus la incandescenţă.
- Fiecărei lungimi de undă îi corespunde o linie spectrală situată fie în
domeniul vizibil (400-700 nm), fie în domeniul invizibil (infraroşu, IR, sau
ultraviolet, UV).
CLASIFICAREA SPECTRELOR
- Spectrele reprezintă, de fapt, o succesiune de imagini colorate ale
fantei colimatorului.
- Spectrele pot fi: de emisie şi de absorbţie.
- Spectrele de emisie sunt cele date de vapori, gaze sau corpuri solide
aduse în stare de incandescenţă.
- Spectrul de absorbţie al unui corp dat este un ansamblu de linii şi
benzi întunecoase care apar pe fondul spectrului continuu de emisie,
atunci când lumina trece printr-un mediu absorbant.
- Atât spectrele de emisie cât şi cele de absorbţie se împart în trei
tipuri: spectre continue, de linii şi de bandă.
- Spectrele de linii aparţin atomilor şi ionilor lor.
- Spectrele de bandă aparţin moleculelor.
- Spectrele continue sunt emise de sistemele cu densitate mare, cum
sunt corpurile solide şi lichidele.
- Spectrele de linii depind de structura materialului care le emite.
- Fiecare substanţă emite spectrul său caracteristic şi poate fi identi-
ficată după lungimea de undă caracteristică.
Spectru continuu
Spectru de emisie, de linii
Spectru de absorbtie, de linii
EXERCIŢIU
Cărui tip de spectru corespunde fiecare din următoarele spectre?
Serii spectrale
• În anul 1885 Balmer constată că lungimile de undă ale
spectrului atomului de hidrogen pot fi redate cu ajutorul
unei formule empirice:
n2
3645,6 2 10 8 (cm)
n 4
• Mai târziu Rydberg a notat 1/=număr de undă şi a
generalizat formula pentru întreg spectrul atomului de
hidrogen:
~ 1 1 1
R 2 2
n1 n 2
unde n1 caracterizează seria spectrală iar n2 linia în spectrul
respectiv; R = 1,097·107 m-1 este constanta lui Rydberg.
Seriile spectrale ale atomului de
hidrogen
S-a dovedit experimental că atomul de hidrogen emite radiaţii şi în
ultraviolet, precum şi în infraroşu, liniile spectrale formând de
asemenea serii spectrale.
Pe baza formulei generalizate dată de Rydberg se obţin următoarele
serii spectrale: