1

TEHNOLOGII DE
CREŞTERE A
IEPURILOR
 CREŞTEREA TINERETULUI
CUNICUL
2
 Pentru menţinerea în viaţă a puilor fătaţi, hrănirea şi
îngrijirea atât a iepuroaicelor, cât şi a puilor în perioada de
alăptare are o mare importanţă.
 Primele 3 săptămâni de viaţă reprezintă perioada cea mai
critică. Puii sunt foarte sensibili la frig şi curenţii de aer; ei
se nasc fără păr şi cu ochii închişi. După 4-5 zile începe să
le crească părul, iar la 2 săptămâni deschid ochii.
 Canibalismul poate apărea în primele 7-8 zile şi este
provocat de zgomote puternice şi de prezenţa şobolanilor, a
pisicilor şi câinilor. Chiar atingerea puilor cu mâna de către
îngrijitor poate determina, uneori, canibalismul.
3

 În primele 21 de zile puii se hrănesc numai

cu lapte matern. Iepuroaicele, bine hrănite,
produc suficient lapte. Când iepuroaica are
lapte suficient, puii au pielea lucioasă,
abdomenul plin şi rotund. Producţia de lapte,
pe zi, a unei iepuroaice este de 150-200 g, iar
un pui trebuie să consume cel puţin 20 g
lapte zilnic.
 Începând cu vârsta de 3 săptămâni, puii
încep să consume din hrana mamei. Li se vor
administra în hrană: uruială de ovăz şi de
porumb, pâine înmuiată în lapte smântânit,
nutreţ combinat complet etc.
4
 Înţărcarea se face la vârsta de 4 săptămâni, în cazul sistemului intensiv de
creştere, când iepurii sunt hrăniţi cu nutreţuri combinate complete, speciale
pentru iepuri, sau la vârsta de 6 săptămâni, în cazul sistemului gospodăresc,
când se obţin numai 3-4 fătări pe an. Înţărcarea se face treptat, izolându-se
puii la început numai în timpul zilei. Pentru a preveni apariţia mamitei la
iepuroaică, se vor îndepărta în fiecare zi 1-2 pui, începând cu cei mai bine
dezvoltaţi. Puii destinaţi pentru reproducţie sunt individualizaţi şi cântăriţi.
 5

 Înţărcarea este un moment critic

în viaţa puilor; ei suferă un stress
puternic, nu mănâncă 1-2 zile,
iar perioada de acomodare
durează, uneori, 5-6 zile. Ca
urmare a stressului, pot apărea
tulburări digestive ce determină,
uneori, pierderi mari.
 În cazul apariţiei diareii, se
suprimă nutreţurl combinat timp
de 24 de ore şi se administrează
paie şi apă acidifiată cu oţet de
vin (10-15 ml la 1 litru apă) sau
diverşi acidifianţi (aditivi
furajeri).
 Alimentaţia tineretului
 Normă de
întreţinere: 0,04 UN
şi 4 g PBD/1 kg GV.

 Iepurii tineri pot realiza

sporuri de 20-30 g SMZ
cu un consum de 2,5-3
UN şi 300-350 g PBD
pentru 1 kg spor.

6
 Alimentaţia tineretului cunicul
7
 Raţii pentru tineret 1-3 luni:  Raţii pentru tineret 3-5 luni:
 Vară:
 100-300 g nutreţuri
verzi;
 40-50 g concentrate.
 Iarnă:
 50-100 g fânuri;
 100 g suculente;
 40-50 g concentrate.
 Vară:
 300-700 g nutreţuri
verzi;
 60-80 g concentrate.
 Iarnă:
 150-250 g fânuri;
 250 g suculente;
 60-80 g concentrate.
 Creşterea iepurilor de reproducţie
8

 Iepurii de reproducţie se întreţin în cuşti individuale aşezate pe 2-3 nivele, în

hale special construite, în care se asigură temperatura de 14-150C şi o umiditate
relativă de 60-65%. Umiditatea relativă ridicată influenţează negativ
mecanismul de termoreglare al organismului, determină afecţiuni respiratorii,
produce dermatite urmate de alopecii şi chiar moartea animalelor. Pentru
realizarea temperaturii de confort şi a umidităţii normale, sistemul de ventilaţie
trebuie bine calculat.
 Cuştile pentru iepuri pot fi construite din lemn, cu pardoseală de sârmă.
Dimensiunile lor variază în funcţie de mărimea animalelor.

Dimensiunile cuştii pentru diferite categorii de iepuri

Dimensiuni (m):
Rasa
lungime înălţime adâncime
Rase mari 1,0-1,2 0,50-0,60 0,70-0,90
Rase mijlocii 0,80-1,0 0,45-0,55 0,60-0,80
Rase mici 0,80-0,90 0,45-0,50 0,50-0,70
Raţii pentru iepuri adulţi
 Iarna:
 200-300 g fân;
 200-300 g suculente.
 Vara:
 1000-1800 g masă verde (frunze de
morcov şi varză maxim 500 g).
 Concentratele completează raţiile în
funcţie de sex şi stare fiziologică.
 Minerale:
 1-2 g sare;
 3-4 g amestec săruri de Ca şi P.

9
 CREŞTEREA IEPURILOR PENTRU
CARNE ÎN SISTEM INDUSTRIAL
10

 Halele de creştere sunt închise,

cuştile sunt amplasate în sistem
„flat-deak". Halele sunt împărţite
în compartimente, fiecare fiind
prevăzut cu sistem propriu de
încălzire şi ventilaţie, având
drept scop crearea unui
microclimat optim.
 Unitatea funcţională este
reprezentată de un grup de două
compartimente: unul
maternitatea, iar celălalt serveşte
pentru creşterea tineretului.

Baterie metalica (tip englezesc)

11

 Elementul principal îl
constituie cuşca, aceasta
fiind montată pe un suport
deasupra fosei pentru
evacuarea dejecţiilor.
Fiecare cuşcă dispune de
adăpătoare şi hrănitoare.
Din fosă dejecţiile sunt
eliminate o dată la 2-3 ani;
prin fermentare se realizează
sterilizarea acestora şi
menţinerea unei temperaturi
constante la nivelul inferior
al cuştilor.
 În desfăşurarea procesului de producţie se aplică principiul populării şi
depopulării totale („totul plin totul gol"); circuitul este inchis, în unitate se cresc
liniile de bunici şi se obţin şi produşi F1 (părinţi) care vor realiza produsul destinat
sacrificării.
12

 Fiecare compartiment se populează o dată la 2-3 ani cu tineret - părinţi în vârstă

de 8-10 săptămâni produs în „sectorul bunici" al unităţii.
 Organizarea procesului de producţie
13

 Popularea se execută numai

după o pregătire minuţioasă a
fiecărui compartiment,
constând în: curăţire
mecanică, spălare, dezinfecţie
cu sodă caustică 4% şi
văruire. Se montează cuştile,
se verifică funcţionalitatea
sistemului de ventilaţie şi
încălzire şi a adăpătorilor
automate. Cu o zi înainte de
populare adăpostul se
ventilează şi se încălzeşte,
dacă este necesar.
14

 Temperatura optimă este de

minimum 180C în maternitate şi
de 15-18°C în sectorul de
creştere al tineretului.
 În fiecare cuşcă se introduce câte
un reproducător, femelă sau
mascul, în prima zi după
popularea unui compartiment
iepurii se obişnuiesc cu noul
mediu, cu adăpătorile automate,
cu hrana administrată; li se
distribuie o cantitate mai mică
de hrană: 50-80 g nutreţ
combinat granulat, care conţine
17% proteină brută şi 15%
celuloză - produs special pentru
iepuri.
15

 Rezultatele obţinute depind, în

foarte mare măsură, de
organizarea fătărilor. Pregătirea
cuibului în vederea fătării se
face cu 4-5 zile înainte, prin
introducerea unui strat de paie
gros de 3-5 cm, tasat, pe fundul
cuibului, strat ce se acoperă cu
un grilaj pentru a nu fi deranjat
de femelă. Deasupra acestuia se
amenajează cuibul propriu-zis,
tot din paie, în sistemul vizuină.
înainte de fătare cu 2-3 zile se
restricţionează hrana femelelor,
pentru reducerea, în primele
zile după fătare, a producţiei de
lapte.
16

 Înţărcarea puilor se face la

28 zile, când se trec în alte
cuşti unde se formează
loturi omogene în funcţie de
greutatea corporală. În
primele 7-8 zile după
înţărcare puii se
acomodează treptat cu
nutreţul combinat
administrat; în această
perioadă li se distribuie
cantităţi limitate de
nutreţuri, pentru a se evita
alterarea lor. În continuare,
ei sunt hrăniţi la discreţie.
 Cuşti pentru creşterea iepurilor
17
18
19
20
 Caracteristicile fizice ale nutreţului
combinat granulat
 diametru 5 mm
 lungime maximă 10 mm

 Lianţi:
 lignosulfit 2%;

 melasă 4%;

 abur tehnologic;

 bentonită 2%.

21
 Consumul mediu de nutreţ combinat
(g/zi/iepure)
22

 tineret la îngrăşare (4-12 săpt.) – 110-120;

 femele în lactaţie – 330-380;
 femele gestante – 150-170;
 tineret de reproducţie (peste 12 săpt.) – 130-150;
 masculi adulţi – 130-150;
 femele în repaus – 130-150.
23

 În perioada de creştere până la livrare se

verifică zilnic starea generală a efectivului,
consumul de hrană, funcţionalitatea
adăpătorilor şi se curăţă hrănitoarele de
resturile.
 Pentru obţinerea unor rezultate bune în
sistemul de creştere industrial, o importanţă
deosebită o are materialul biologic cu care se
populează unitatea. Se foloseşte un hibrid
tetraliniar rezultat din încrucişarea unor linii
sintetice selecţionate pentru obţinerea unor
performanţe ridicate la produsul final, care
trebuie să realizeze, până la vârsta de 80 de
zile, când se face livrarea, greutatea de 2,3—
2,5 kg, cu un consum de 3,5 kg nc pe kg spor
şi un randament de 55—58%.
24

 La selecţia femelelor se va ţine

seama de capacitatea de alăptare,
de instinctul matern, de
fecunditate, prolificitate şi
rusticitate. La selecţia masculilor
se urmăresc: vigoarea sexuală,
viteza de creştere, consumul
specific, viabilitatea,
randamentul la sacrificare şi
calităţile organoleptice ale
cărnii.
 Liniile folosite pentru obţinerea
hibrizilor aparţin raselor Alb
Neozeelandez şi Californian.
25