METODELE SPECIFICE

CADRULUI ERRE

Profesoara de limba şi literatura

română şi limba franceză:

Marcela Morari

Brătuşeni, 2014
I. METODELE SPECIFICE
ETAPEI
REALIZAREA SENSULUI
 Metoda FRISCO

Această metodă are la bază interpretarea de

către participanți a unui rol specific, care să
acopere o anumită dimensiune a personalității,
abordând o problemă din mai multe
perspective. Astfel, membrii grupului vor
trebui să joace, fiecare, pe rând, rolul
conservatorului, rolul exuberantului, rolul
pesimistului și rolul optimistului.
Scopul acestei metode este acela de a
identifica problemele complexe și dificile și de a
le rezolva în mod eficient.
 Metoda Frisco
O perspectivă de abordare pentru caracterizarea personajelor
Evaluare formativă
Se explică elevilor metoda de lucru:
Metoda Frisco abordează o problemă din perspective multiple; elevii trebuie să
interpreteze anumite roluri şi să-şi susţină cu argumente punctele de vedere în
cadrul unei dezbateri colective.
Se vor forma două echipe:
Echipa de investigaţie alcătuită din 10 - 15 elevi care vor răspunde unui
chestionar pe marginea lecţiei anterioare;
Echipa de concluzionare alcătuită din 5 - 6 elevi, care comentează critic
întrebările echipei de investigaţie şi propune rezolvări obişnuite, revenindu-le
apoi sarcina de a juca anumite roluri:
C = conservatorul//tradiţionalistul - apreciază meritul soluţiilor vechi, prezintă
neajunsurile fără a elimina posibile îmbunătăţiri;
E = exuberantul - emite idei originale, imposibil de aplicat în practică, asigurând
astfel o atmosferă creativă - imaginativă;
P = pesimistul - neagă posibilitatea oricarei îmbunătăţiri a soluţiilor originale;
O = optimistul - critică poziţia pesimistului şi susţine, în mod realist, soluţiile
propuse de exuberant.
 Studiul de caz

Studiul de caz reprezintă o metodă de

confruntare directă a participanţilor cu o
situaţie reală, autentică, luată drept
exemplu tipic, reprezentativ pentru un
set de situaţii şi evenimente
problematice.
 ETAPE ALE APLICĂRII STUDIULUI
DE CAZ

ETAPA I Prezentarea cazului supus dezbaterii

Cazul a fost prezentat elevilor pe baza contactului
direct al acestora cu textul „Vizită” de I. L.Caragiale
la ora de limba şi literatura română. O altă variantă
ar fi jocul de rol, elevilor revenindu-le misiunea de
a pune în aplicare scenariul conceput pe baza
textului.
ETAPA
Declanşarea şi înregistrarea ideilor emise de
a.II.a
elevi

Elevii trebuie ajutaţi să cunoască profund cazul şi să ia în considerare

toate datele problemei. Metoda „Ciorchinele” – Drepturile şi
îndatoririle copiilor
lte şi
Să ascu
cte
Să n să respe
j ig n u ii
easc D
Drre la membr
ă ep
pttu
ull lla ull la
epttu fami li ei
lliib
be r
a Drrepmilliie
D
e
era
a ami
ffa
e
ex
xp
prriimma arre
e

Să nu Dreptul Drepturil
Dreptul
deranjeze la
la joacă, e copiilor D
joacă, Drre
eppttu
pe nimeni recreere lla ull Să
recreere aoo cca s
asă păst
ă
Dreptul bun reze
Dreptul de
de a
a fi
fi ur
iubiţi,
iubiţi, ordi ile,
nea
respectaţi
respectaţi
Să
respecte
şi să ofere
iubire

Întrebare:„Ce personaj din lectură beneficiază de toate drepturile

enumerate de voi, dar și-a încălcat îndatoririle?
Răspuns: Ionel
 Metoda pălăriilor gânditoare

Acest nou tip de metodă de predare – învaţare este un

joc în sine. Copiii se impart în şase grupe – pentru şase
pălării. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă.
Împăţirea elevilor depinde de materialul studiat. Pentru
succesul acestei metode este important însă ca materialul
didactic să fie bogat, iar cele şase pălării să fie frumos
colorate, să-i atragă pe elevi.
Ca material vor fi folosite 6 pălării gânditoare, fiecare
având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi
negru. Fiecare, bineînţeles, că rolurile se pot inversa,
participanţii fiind liberi să spună ce gândesc, dar să fie în
acord cu rolul pe care îl joacă. Fiecare culoare reprezintă
Pălăria albă → informează
Cei ce poartă pălăria albă trebuie să ofere informaţii şi imagini atunci
când acestea i se cer. Nu oferă interpretări şi opinii.

„De ziua onomastică a lui Ionel Popescu scriitorul îi duce

acestuia o minge mare şi elastică. Madam Popescu şi băiatul
au fost încântaţi de cadou. Ionel era îmbrăcat în uniformă
militară. Doamna Popescu vorbeşte cu musafirul, iar băiatul
o deranjează pe servitoare. Mama îl cheamă, îl ia în braţe şi îl
sărută. Ionel făcea gălăgie cu trâmbiţa şi toba,iar mama îl
roagă să plece dincolo deoarece îl deranja pe musafir.
Copilul trânteşte toba şi trâmbiţa şi porneşte atacul cu
sabia scoasă. Mama o salvează pe servitoare şi primeşte în
obraz o lovitură puternică de spadă. După ce o sărută pe
mamă, ia cheseaua cu dulceaţă şi o varsă în şoşonii
musafirului.
Musafirul pleacă şi acasă îşi dă seama de ce a ieşit băiatul
cu dulceaţa în vestibul.”
 Pălăria roşie → spune ce simte despre...
Purtând pălăria roşie, gânditorul poate spune aşa:
”Aşa simt eu în legătură cu…”

„ Noi suntem indignaţi de comportamentul pe care-l are Ionel

Popescu şi
considerăm că ar trebui să-i fie ruşine .
Nouă nu ne-a plăcut cum a procedat el.
Vouă v-a plăcut ceea ce a făcut el?
Ce-aţi simţit când aţi citit că şi-a lovit mama?”

Pălăria galbenă → gândeşte pozitiv şi constructiv

Este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului. Se
concentrează asupra aprecierilor pozitive.

„ Autorul i-a adus un cadou frumos băiatului.

Deşi nu s-a comportat foarte bine, Ionel este mic şi are timp să
înveţe să se comporte civilizat.
Mama îl iubeşte prea mult pe Ionel şi de aceea nu-l ceartă.”
 Pălăria verde → generează ideile noi – efortul
Simbolizează gândirea creativă.
„Propuneri concrete:
- Madam Popescu să-l educe cum trebuie pe Ionel!
- Ionel să-i asculte pe adulţi, atunci când este sfătuit!”

Pălăria albastră → clarifică

„Întrebări : De ce trebuie să-i fie ruşine lui Ionel Popescu? Cine îl va
educa pe băiat?De ce credeţi că o să se îndrepte şi că o să se
comporte civilizat?
De ce l-a alintat mama pe băiat, deşi o supărase pe servitoare?
Concluzia: Ionel Popescu este un copil nerespectuos, needucat.
Modul de a se purta al lui Ionel are legătură cu modul în care se
comportă mama sa cu el atunci când greşeşte.”

Pălăria neagră → identifică greşelile

Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău, incorect şi eronat.
„Ionel a greşit de mai multe ori: când a vorbit urât cu servitoarea;
când făcea foarte multă gălăgie cu trâmbiţa şi cu toba;
când a turnat dulceaţă în şoşoni.
Madam Popescu a greşit :când l-a pupat şi mângâiat pe Ionel, deşi
greşise.”
 METODA CUBULUI
metoda cubului presupune analiza unui concept, a unei
noţiuni
sau a unei teme prin proiectarea ei pe cele şase faţade ale
unui cub,
fiecare dintre ele presupunând o abordare distinctă a
subiectului respective.
Intenţia acestei metode este de a evidenţia, prin aceste şase
faţade ale cubului, cât mai multe tipuri de operaţii mentale.
Concret, în cele şase faţade ale cubului elevii
trebuie să răspundă la următoarele
instrucţiuni:
1. Descriere – cum arată?
2. Aplică – semnificaţii, surse de inspiraţie
3. Analizează - structură
4. Compară – cu ce seamănă şi prin ce se
diferenţiază?
5. Asociază – la ce te face să te gândeşti ?
6. Argumentează – pro sau contra
 
 METODA SINELG
Sistemul Interactiv de Notare pentru
Eficientizarea Lecturii și Gândirii
 Etape:
1. Prezentarea temei și a textului ce urmează a fi lecturat
2. Inventarierea cunoștințelor déjà posedate în legătură cu textul
3. Notarea ideilor
4. Lectura textului
5. Realizarea unui tabel sintetic, cu rubricile:
√ cunoștințe confirmate de text
- cunoștințe infirmate de text
+ cunoștințe noi, neîntâlnite până acum
? cunoștințe incerte, confuse, care merită să fie cercetate
6. Înțelegerea (realizarea sensului) și monitorizarea înțelegerii
7. Reflecția
8. Discuții finale
MARCELA MORARI, profesoară de
discipline de cultură generală