Capitolul : Litosfera

Formele de relief
ale Pămîntului
Cl V, realizat Goţa Ina,
Gimnaziul “G.Asachi” s. Cucoara
 Varietatea reliefului
Relieful este
Totalitatea neregularităţilor scoarţei
terestre, variate după dimensiuni,
înălţime, mod de formare.

(vînt, ploi, animale)
Procese exogene
Forţelor externe
vulcanismul)
terestre,
Relieful este în continuă (miscările scoarţei
schimbare sub acţiunea Procese endogene
forţelor: Forţelor interne
După mărime şi modul de formare, relieful scoarţei terestre se împarte în:

Relieful

Continente-cele mai mari

suprafeţe de uscat ale scoarţei
terestre înconjurate de apă total
sau parţial.
Ele ocupă 29% din suprafaţa
Pămîntului.
Bazinele oceanice-sînt cele mai
joase părţi ale scoarţei terestre în
care s-a acumulat apa oceanelor.
Bazinele oceanice ocupă 71%din
suprafaţa Pămîntului.

Podişuri
Munţi

Cîmpii
Dealuri
 4
2 3
1

Nivelul 1. Depresiuni (sub 0 m)

mării
2. Cîmpii (pînă la 200-300 m)
3. Podişuri şi dealuri (de la 300 m
pînă 1000m)
4. Munţii (peste 1000 m)
Munţi joşi
Munţi înalţi
Munţii Hibini (joşi)
Munţii Ural (joşi)
 Munţii Himalaya
Cel mai înalţi munţi din lume
8848m vf. Everest
De obicei, munţii formează lanţuri montane

Lanţurile montane se se formează atunci cînd

masivele şi culmile se ăîntind într-o anumită
direcţie.

Вершина

Склон

Подошва
 Lanţurile montane formează
sisteme montane

Cele mai mari

sisteme montane de pe glob:

Alpino-Himalayan (Europa+Asia);

Cordilieri (America de Nord);

Anzi (America de Sud).

 Alpi

Lanţul montal Alpino-Carpato -

Himalayan
CARPAŢI
Caucaz
Himalaya
Cordilieri
Anzi
 Munţii de clasifică
si după vîrsta lor:

*munţi tineri
*munţi vechi (bătrîni)
 Munţii tineri:
s-au format în cea mai nouă
etapă a timpului geologic.
Exemplu: Aceşti munţi au
M. Carpaţi, înălţimi mari,
vîrfuri ascuţite,
Himalaya; au văi adînci şi
Caucaz prăpăstioase
 Munţii vechi
Exemplu:
m. Ural;
m. Hibini,
m. Apalachi Ei au înălţimi mici,
Distruşi,
Neteziţi de acţiunea
Forţelor externe :
ape, vînt, gheţari.
Apalachi
Hibini
Ural