Efectele factorilor de stres ambientali asupra organismelor

Prof.univ.dr. Raţi Ioan-Viorel

Efectele poluării
fonice asupra
omului
VRBPM
Anul I

STUDENT: MELINTEANU
ANDREEA LAVINIA
 Poluarea acustică
denumită
fonică sau poluare
sonoră, este o
componentă a poluării
mediului, produsă de
zgomote.

Zgomotul, sursa
reprezentativă a
poluării fonice,
afectează atât omul
cât şi construcţia de
imobile
SUNETUL este o vibrație a aerului ZGOMOTUL este definit ca o
care se propagă sub formă de unde suprapunere dezordonată a
elastice diferitelor sunete

viteza
V= 340 m/s
Undele sonore sunt unde mecanice longitudinale, care se pot propaga în
solide, lichide și gaze.

Particulele materialele care transmit o astfel de undă oscilează în direcția

de propagare a undei însăși.

Undele logitudinale din aer, atunci când vin în contact cu urechea, dau
naștere senzației de sunet.

Așadar sunetul este vibrația acustică capabilă să producă o senzație auditivă.

Urechea omenească este sensibilă la undele din intervalul de frecvență situat între
aproximativ 20 – 20.000 Hz.

Unitatea de măsură a intensității (sau presiunii): decibeli

 EFECTE ALE ZGOMOTELOR ȘI VIBRAȚIILOR
Efectele resimțite de om sunt:
Zgomotul acționează asupra întregului
organism, deoarece senzația auditivă ajunge la
sistemul nervos central
Consecințe psihice: stres, iritabilitate, scăderea funcțiilor
cognitive, astenie, depresie, oboseală;

Consecințe sociale: tulburări de integritate, incapacitate de a comunica,

inadaptibilitate, irascibilitate;

Consecințe profesionale: scăderea randamentului în muncă, risc mărit de accidente;

Alte efecte: pierderea auzului, tulburări ale somnului, hipertensiune, tulburări ale glandelor endocrine, accelerarea
pulsului și a ritmului respirației, tulburări de echilibru, diminuarea acuității vizuale, scăderea secreției gastrice, ușoară
hipoglicemie, etc.
 Zgomotele foarte puternice al căror nivel
poate depăși cu 85 – 90 dB pragul de
audibilitate, pe lângă faptul că pot reduce la
0 inteligibilitatea vorbirii, cauzează o pierdere
treptată, până la surditate, a sensibilității
auditive.
SURSE ȘI METODE DE MĂSURARE A ZGOMOTELOR ȘI
VIBRAȚIILOR
Sursele majore de poluare sonoră sunt activitățile industriale și zgomotul constituie produsul
secundar al conversiei energiei.

Mijloace de
transport

Orașe Industrie
PRINCIPALELE TIPURI DE SURSE CARE PRODUC VIBRAȚII ȘI ZGOMOTE POT
FI CLASIFICATE DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Mașini și produse
tehnologice (mașini
– unelte, mașini
textile, ventilatoare,
etc.)

Subansamble și organe
de mașini (mecanisme
Mijloace de transport.
cu roți dințate,
rulmenți, etc.)

Instalații sanitare și
de condiționare a
aerului;
 Instrumentul
principal folosit
la măsurarea
zgomotului este
SONOMETRU
Măsuri de prevenire a
poluării fonice
 ÎN INDUSTRIE, SE REALIZEAZĂ PRIN:
Izolarea
utilajelor prin
montarea pe
elemente Realizarea
vibroizolante unui tavan
din cauciuc fonoabsorb Protejarea
Placarea
sau azbest ant, din operatorilor
sau chiar în pereţilor cu
casete de tehnici şi a
cazuri critice material care
aluminiu personalulu
închiderea nu reflectă
acestora în perforat şi i muncitor
zgomotul, ci
carcase plăci de cu
îl absorb;
fonoizolante silan de 50 antifoane
rigide, dublu mm
căptuşite cu
material grosime;
fonoabsorbant
e;
ZGOMOTUL TRAFICULUI URBAN POATE FI ATENUAT PRIN:
reducerea numărului de
autovehicule pe arterele
de circulaţie
izolarea clădirilor cu
ecrane fonoizolante
realizate prin vegetaţie
Tramvaiele se dotează cu
amortizoare de vibraţii,
bandaje de cauciuc montate
pe calea de rulare, iar motorul
se amplasează longitudinal
pe axa drumului etc.
fluidizarea circulaţiei
prin utilizarea metodei
„undă verde”
amplasarea clădirilor
ţinând cont de direcţia
propagării undei sonore
În cazul metroului, se
urmăreşte diminuarea poluării
sonore începând cu alegerea
soluţiei constructive a
materialelor utilizate cu
folosirea de grinzi de beton
armat, metal etc. Pentru calea
de rulare, placarea tunelului cu
material fonoizolante.
asigurarea unei mai
bune sistematizări
urbanistice
ecranarea clădirilor de
locuit cu ajutorul
clădirilor cu destinaţie
publică
Pentru reducerea poluării fonice în
cazul traficului feroviar care
generează zgomote cu intensităţi
cuprinse între 110 - 120 dB la viteze
de 100-120 km/oră, trebuie aplicate
atât măsuri de organizare a
traficului, cât şi măsuri privind
construcţia garniturilor de tren, cu
izolarea acustică a vagoanelor etc.
Protecția individuală împotriva zgomotelor constă în folosirea
unor sisteme special construite, denumite antifoane.
Antifoanele se pot împărți în 2 categorii: de tip intern și de tip
extern.

Antifoanele de tip intern sunt dopuri sau

tampoane care se introduc în canalul auditiv.

Antifoanele de tip extern sunt căști sau caschete,

care acoperă întregul pavilion al urechii.
În scopul reducerii nivelului de
zgomot în traficul rutier, s-a
introdus un nivel limită, a cărui
depășire implică retragerea
cărții de înmatriculare a mașinii.
Poularea fonică în
orașul București
 Orașul București este cel
mai poluat fonic.
Măsurătorile efectuate arată
că valoarea medie a
zgomotului în București este
de 70 dB, în timp ce limita e
de 50 dB ziua și 40 dB
noaptea.

Cele mai zgomotoase

zone sunt bulevardul
MAGHERU și cartierul
GHENCEA, unde
valoarea zgomotului este
de aproximativ 81dB.

Cea mai mică valoare

s-a înregistrat în
DRUMUL TABEREI,
unde valoarea nu
depășește 58 dB.
 Claxonarea prelungită sau ridicarea vocii ne agresează auzul cu 70 dB.

 Dacă într-o intersecție claxonează 3 mașini, 2 șoferi țipă unul la altul, al 3-lea ascultă muzică la maxim, nivelul de
decibeli e de 2 ori mai mare decât limita admisă.
 Conform reglementărilor UE, România este obligată să monitorizeze nivelul de zgomot din marile centre urbane, dar și
pe porțiuni cu trafic mare.
 De asemenea este obligatorie întocmirea de hărți fonice – soft computerizat care să arate în timp real nivelul de zgomot
din zona monitorizată.
 CONCLUZIE
Poluarea sonoră este importantă în industrie, ea constituind apanajul
oraşelor mari, unde poluează mediul, nu numai în timpul orelor de
muncă, ci şi în cele de destindere.

În general se poate discuta despre o extindere a poluării

sonore la nivelul global al mediului ambiant .

Înainte de elaborarea unor noi legi pentru protecţia mediului înconjurător,

trebuiesc respectate cu stricteţe legile existente în vigoare, iar noile legi să fie în
concordanţă cu legile Uniunii Europene din care România doreşte să facă parte.
 Bibliografie

1. Emilia Meisoreanu, Nicoleta Drăgan, Nastasia Tomescu, Chimia mediului şi a calităţii vieţii, paginile 95-96-
98, editura LVS crepuscul, Ploieşti, 2003

2. Virginia Ciobotaru, Ioan Frasineanu, Corina Frasineanu, Oana Cătălina Tapurica, Politici ecologice de mediu,
paginile 102-103-105-106, editura Economică, Bucureşti ,2011

3. www.financiarul.ro

4. www.revista-informare.ro