Cele mai ingenioase dispozitive

de tortura ale Evului Mediu

prof.Gabriela Pop
Liceul de Arta
Baia Mare
1.Trasul pe roata  Primul loc in topul torturilor medievale il ocupa
trasul pe roata, o inventie aplicata pe scara
larga in centrul si nordul Europei. In fond, doar
spanzuratoarea era mai mult folosita decat
trasul pe roata  in acea perioada.
Victima era, pentru inceput, fixata de sol cu
membrele larg desfacute si bine intinse. Apoi,
sub fiecare incheietura a mainilor sau picioarelor
erau trecute bucati solide de lemn. Calaul
zdrobea incheieturile victimei presandu-le cu o
imensa roata de lemn, intarita cu piese de metal.
Procesul continua cu fracturarea oasele mainilor
si picioarelor celui condamnat. Odata membrele
zdrobite, victima era legata in jurul rotii si lasata
sa moara din cauza durerilor sau a setei. Cei care
supravietuiau supliciului puteau rezista zile
intregi legati de roata, timp in care insectele si
pasarile se hraneau in voie din trupul acestora.
In general, condamnatii erau expusi in piete
publice sau la rascrucile drumurilor, pentru ca
toti sa ii poata vedea si sa le evite exemplul.
Existau si cazuri in care acuzatii se bucurau de
clementa judecatorilor. In acest caz se aplica
ceea ce se numea Coupe de grace, zdrobirea
toracelui sau a stomacului, fapt ce ducea la
moartea aproape instantanee a victimei. In
centrul Europei mai exista o forma de clementa
numita Retentum, ce prevedea strangularea
condamnatului in timpul executiei, uneori chiar
inainte de inceperea ei.

 
2. Trasul in teapa
Celebru in Tara Romaneasca
datorita domnitorului Vlad Tepes,
trasul in teapa era o metoda
preferata de executie pentru
acuzatorii din Turcia, nordul Africii
dar si din Germania si centrul
Europei. Teapa de lemn sau metal
care strapungea posteriorul celui
condamnat, iesindu-i acestuia prin
gura sau torace, nu insemna
intotdeauna o moarte cat de cat
rapida. In situatia in care teapa nu
atingea nici un organ vital, victima
putea trai pana la doua zile in
aceasta pozitie. Pedeapsa era
acordata, in special, celor invinuiti
de inalta tradare, desi folosirea
ei cuprinsese arii mult mai largi de
acuzare.
3. Fierastraul
Una dintre cele mai sinistre
inventii ale Evului Mediu a
fost, cu siguranta, taierea
condamnatilor de vii cu
fierastraul. Mai mult,
victimele erau legate cu capul
in jos, ideea torturii fiind ca
acestea sa supravietuiasca si
sa fie constiente cat mai mult
timp, fapt ce era posibil
datorita sangelui care
continua sa oxigeneze
creierul acuzatilor. In ciuda
durerilor care trebuie sa fi
fost atroce, un condamnat
supus unei astfel de torturi
putea rezista pana in
momentul in care fierastraul
ii atingea toracele
 O alta solutie ingenioasa a judecatorilor

4. Ghetele medievali, folosita in lupta cu fortele demonice

ale raului, o constituia dispozitivul numit simbolic
„ghetele”. Picioarele victimei, imobilizata in
prealabil, erau plasate intre doua scanduri care,
la randul lor, erau legate intre ele cu mai multe
corzi bine stranse. Intre aceste corzi, acuzatorii
fixau mai multe pene de lemn pe care le loveau
sistematic cu un ciocan. Cu fiecare lovitura, mici
parti din tibiile celui torturat se sfaramau, lasand
oasele victimei sa iasa la iveala. Judecatorii
puteau folosi pana la 20 de astfel de pene, care
difereau ca marime, in functie de acuzele aduse
vinovatului. Cazurile in care victima supravietuia
pana la finalul procesului erau extrem de rare,
iar durata de viata a acesteia nu era mai mare de
cateva zile datorita blocarii arterelor cu resturi de
os si maduva osoasa.
De-a lungul istoriei, "ghetele" au cunoscut o
larga raspandire capatand forme diferite in
functie de locatia in care erau folosite. Celebre
au ramas "ghetele spaniole", confectionate din
metal, si care erau presate cu ciocanul in timp ce
picioarele acuzatului se aflau inauntru. O forma a
acestor ghete se regasea acum un mileniu si in
insulele britanice, diferenta fiind ca acestea erau
din fier si nu erau folosite pentru presare
membrelor inferioare ale condamnatilor ci pentru
fierberea acestora in apa sau ulei.
5. Pantofii de pedeapsa si Furca
ereticilor
Confectionati din metal si dotati cu
mai multi tepi metalici atasati in
interior, in dreptul calcaielor,
pantofii de pedeapsa erau folositi in
combinatie cu o alta inventie a
Inchizitiei, Furca Erecticilor. De
forma unei furci minuscule cu doua
capete, obiectul era atasat de gatul
condamnatului astfel incat sa ii
penetreze acestuia partea
superioara a sternului si barbia.
Nevoit sa stea pe varfuri, pentru a
nu-si performa calcaiele, si silit sa
isi lase capul pe spate pentru a nu fi
strapuns de dispozitivul atasat la
gat, cel condamnat putea rezista
intr-o asemenea pozitie pana la
cateva ore. De obicei, o astfel de
tortura era folosita ca preludiu,
inaintea caznelor propriu-zise.
6.Leaganul lui Iuda 
Imaginatia judecatorilor medievali
a atins una dintre cele mai inalte
praguri atunci cand s-a decis
construirea Leaganului lui Iuda.
Aparatul, de forma unui scaun inalt
cu trei picioare, era prevazut in
varf cu o piramida metalica, ale
carei muchii erau atent ascutite in
prealabil. Victima era ridicata cu
ajutorul unui sistem de scripeti si
asezata pe acest ingenios
dispozitiv de tortura, in fata
judecatorului. Gravitatia si
greutatea condamnatului duceau la
desavarsirea procesului. Existau si
cazuri in care cei acuzati nu erau
suficient de corpolenti, situatie in
care de picioarele condamnatului
erau atasate diferite greutati.
7. Tortura cu apa 
Chiar daca a fost folosita pe
scara larga in Evul Mediu,
tortura cu apa a continuat sa
fie practicata pana in secolul XX,
in special in lagarele japoneze
din timpul celui de al doilea
razboi mondial. Procedeul
prevedea ca victimei, imobilizate
in prealabil, sa ii fie introdus in
gura sau prin fosele nazale un
tub elastic prin care era eliberata
o mare cantitate de apa. Odata
operatiunea incheiata, calaul
sarea, practic, cu ambele
picioare pe abdomenul umflat al
victimei, fapt ce ducea la
sectionarea stomacului si la
moartea aproape instantanee.
 
8. Fecioara de fier 
Celebra printre inchizitorii medievali,
Fecioara de fier isi va castiga o
trista notorietate incepand cu anul
1515, atunci cand s-a inregistrat
prima folosire a acestui infricosator
instrument de tortura. Cusca de
metal, care avea forma unei
fecioare, era dotata pe interior cu un
sistem complicat de ace care, odata
usa inchisa, patrundeau in corpul
celui condamnat. Dar cum scopul
torturii era acela de a smulge
marturisile ereticilor inainte de a-i
ucide, acele erau pozitionate astfel
incat victima sa nu fie ucisa
instantaneu. Acestea penetrau
membrele, abdomenul, pieptul si
ochii victimei fara a-i provoca
moartea imediata. Acuzatul putea
agoniza chiar si doua zile pana isi
gasea sfarsitul.
 
9. Purificarea sufletului 
Desi era privita doar ca o
metoda preliminara a torturii
propriu-zise, curatarea
sufletului avea la baza o
credinta larg raspandita in
tarile catolice, aceea ca
sufletul vinovatului putea fi
spalat de pacate daca acuzatul
era silit sa inghita apa
clocotita sau carbuni
incinsi. In situatia in care
condamnatul supravietuia
incercarii, judecatorii puteau
accede catre urmatoarele
etape ale procesului de
acuzare.
10. Scaunul de interogare 
Sinistra metoda de tortura numita
scaunul de interogare a cunoscut
celebritatea in Europa medievala,
atunci cand era folosita, in special,
impotriva femeilor acuzate de
vrajitorie sau de adulter. Scaunul
metalic pe care erau imobilizati
acuzatii era prevazut cu sute de ace
menite sa strapunga pielea fara a
produce, insa, rani letale. Ca si cum
nu era suficient, sub acesta se
aprindea focul, foc ce era mentinut
pana cand scaunul devenea
incandescent. Putinele victime care
supravietuiau acestui supliciu
sufereau traume ireversibile care,
de cele mai multe ori, duceau la
moartea celui torturat in maxim doi
ani.
 Bibliografie

Material preluat de pe:

www.descopera.ro