Frații Gracchus

Lupulescu Claudiu Daniel

 Cuprins :
 Tiberius Grachhus si reformele sale+ lichidarea reformaților din jurul lui
 Caius Grachhus ,,pomana grâului ,, + uciderea adepților acestuia
 Cornelia
 Tiberius Gracchus
 Se spune că Tiberius Gracchus ar fi călătorit in anul 137 i . Hr in regiunile dinspre nord din
Etruria si ar fi observat că vaste teritorii agricole erau lucrate in prealabil de sclavi. Fermierii
mărunți si țăranii dispăruseră ! Acesta a fost momentul când Tiberius s-a convins că erau
necesare o serie de reforme. Ilustrez un citat care se referă la cetățenii Romei ,, Li se spune
stăpânii lumii , dar nu au nici măcar o palmă de pământ care să fie al lor „
 Acum in ce măsură dispăruseră micii deținători de pământ nu se știe. Dar evidențiez o ipoteză
plauzibilă: Se poate spune că războaiele costisitoare au necesitat efective majore , astfel
fermierii au rămas fără brațe de muncă . Astfel producția agricolă a fost afectată , prilej numai
bun pentru înalții demnitari care se îmbogățiseră tot mai mult de pe urma campaniilor militare.
Achiziționează tot mai mult teren , ajungând in cele din urmă să fie lucrat de sclavi . Mary
Beard este sceptică in această privință susținând mai degrabă că dovezile arheologice contestă
acestă ipoteză.
 In anul 133 i. Hr. A fost ales tribun in Adunarea Plebee. A introdus un proiect de lege pentru
repunerea in drepturi a micilor deținători de pământ. Tiberius a hotărât ca pământul să fie oferit
din ,, teren public ,, - aceasta era parte a teritoriului acaparat de romani când puseseră mana pe
Italia. Romanii si Italicii bogați au pus mana pe acest teren si l-au transformat in proprietate
privată. Proiectul a stârnit mai controverse. Marcus Octavius de exemplu s-a opus vehement dar
prin votul poporului a fost exclus din funcția pe care o deținea. După ce legea a fost votată ,
frații Gracchi au instituit o comisie de trei persoane pentru monitorizarea împărțirii pământului.
Din ea făcea parte Tiberius Grachhus , Caius Grachhus , si scorul acestuia. Senatul însă nu a
fost dispus să aloce decât o mică parte din pământ. In aceste condiții Tiberius recurge iarăși la
popor , convingandu-l să voteze o lege prin care diverse sume intrate recent in visteria statului
să fie redirecționate finantandu-si astfel comisia. Însă oponenții si totodată adversarii acestuia l-
au acuzat că avea in plan să-si însușească funcția de rege , lucru detestat de romani la acea
vreme. Totuși Tiberius nu cedează, si încercă să fie ales din nou tribun al plebei deoarece in
acest fel devine imun in fata acuzațiilor. Opozanții nu acceptă, formează o bandă de senatori si
bătăuși si il ucid pe Tiberius Grachhus , dar chiar si așa reformele continuă .
 Caius Grachhus
 Caius Grachhus rămâne in istorie pentru diverse reforme. Cea mai renumită este,, pomană a grâului ,,. Totuși acest nume poate fi
înșelător. Nu este vorba de o pomană . Caius a introdus un proiect de lege prin care statul trebuia să vândă o anumită cantitate de
grâne lunar la un preț fix mai ieftin in comparația cu limita pieței , către cetățeni. De ce ? Care este raționamentul ? In primul rând
putem spune că această inițiativă a fost abordată datorită preocupării fată de sărăcimea din cetate. Recoltele din antichitate
fluctuau intr-un mod dramatic. In anii buni grâul acoperea nevoia cetățenilor , dar se prea putea ca anul viitor mulți să moară
datorită foametei care nu o dată a afectat Roma . Mary Beard in cartea sa ilustrează această situație foarte bine așa că am să
menționez un pasaj : ,, O inscripție revelatoare descoperită in Tesalia , in nordul Greciei marchează viața unui trimis roman in
anul 129 i. Hr. Acesta venise cu căciula in mană cum se spune ,, pentru că situația din tara lui in prezent este una de viată si de
moarte ,, si a plecat cu promisiunea de peste 3000 de tone de grâu si cu o schemă de transport foarte complicată ,,
 Un alt plan de al său prevedea împărțirea resurselor statului .In viziunea mai multor istorici aceasta ar fi un schimb de replici care
ar fi avut loc intre Caius si fostul consul Lucius Calpurnius Piso Frugi ( ultimul nume însemnând Zgârcitul). Circulă un zvon care
spune că după votarea legii Grachhus l-a zărit pe Frugi stand la coadă pentru a primi porția de grâu , si la întrebat ce caută el
acolo dacă tot nu este de acord cu politica sa. Acesta răspunde ,, Nu mă dau in vânt Grachhus , după ideea ta de a –mi împărți
averea tuturor acestor oameni dar , dacă tot ai de gând să faci asta , măcar să-mi iau partea mea ,,
 Nu pot de asemenea să nu amintesc si de faptul că a avut in plan : Interzicerea mitei , posibilitatea de a face apel împotriva
condamnării la moarte
 Uciderea lui Caius : Conflictul dintre reformatori si conservatori s-a amplificat pe fondul unor ciocniri intre diverși protagoniști .
Unul dintre ajutoarele consului se plimba când i-ar fi zărit pe susținătorii reformiștilor si ar fi strigat ( parafrazez ) ,, Dați-va la o
parte , fire- ați ai dracului , să treacă oamenii onorabili ,, Susținătorii s-ar fi repezit asupra lui omorându-l. Senatul a oferit un
decret prin care ii indemna pe consuli ,, să ia măsuri pentru ca statul să nu fie prejudiciat,,Opimius a profitat de ocazie si a strâns
in grabă o militie de conjunctură cu care i-ar fi lichidat pe sustinători si le-ar fi aruncat cadavrul in Tibru , afectându – i cursul .
 Cornelia este mama Grachhilor , si
una din putinele femei căreia i se
recunoaște o influentă puternică
asupra fiilor ei . Se îmbrăca mai
.

puțin extravagant decât femeile din

jurul ei spunând ,, Copiii sunt
bijuteriile mele,,
 In legătură cu influenta ei asupra
copiilor se mai poate discuta.. De
exemplu un pasaj din revista
Britannica evidențiază o altă
ipoteză :După moartea soțului ei în
154, Cornelia a rămas necăsătorită,
refuzând chiar mâna lui Ptolemeu al
VIII-lea Euergets al Egiptului. Ea s-a
dedicat în întregime educației fiilor
ei supraviețuitori. Deși propaganda
ostilă a sugerat mai târziu că
Cornelia și-a încurajat fiii să inițieze
reforme „radicale”, alte povești
sugerează că ea a exercitat o
influență restrânsă asupra lor. După
uciderea lui Gaius în 121, ea sa retras
la Misenum (acum Miseno, Italia).
 Bibliografie
 Mary Beard : O istorie a Romei antice ,
 https://www.britannica.com/