EDUCATORUL-PERSOANA CARE ADUCE BUCURIE ÎN OCHII COPILULUI ȘI
RECUNOȘTINȚĂ ÎN SUFLETUL PĂRINȚILOR
GPN COTU VĂII 10 MARTIE 2022
„Educator adevărat poate fi numai acela care face din
munca şi viaţa sa un îndreptar şi pentru alţii, iar asta nu-i cu putinţă fără acel simţ de armonie interioară, care stăpâneşte în fiecare clipă cugetul şi voinţa educatorului”. Simion Mehedinți Educatoarea reprezintă primul model educațional pentru copii,primul model după cel familial. Astfel, comportamentul său trebuie să inspire deopotrivă respect, grijă, atenție. Să îi facă pe preșcolari să vină la grădiniță cu drag și să vrea să învețe lucruri noi. Profesia de educator este o profesie minunată, care îmbină rolul de cadru didactic cu rolul de „a doua mamă” deschizând drum către cele mai adânci unghere ale minții și sufletului fragil al multor promoții de copii. Dar, pentru a răspunde acestei frumoase și responsabile misiuni de a forma oameni din preșcolari, educatorul are datoria cetățenească de a realiza o temeinică pregătire inițială și o permanentă împrospătare a formării sale. Educatoarea trebuie să creeze un climat familial, să înlocuiască prin persoana ei lipsa mamei pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp. Blândeţea, înţelegerea, răbdarea şi dragostea cu care o mamă se apleacă spre copiii ei sunt sentimente fără de care o educatoare nu se poate apropia de micuţii „elevi”, nu-i va putea înţelege, nu se va putea face iubită. Activităţile libere, organizate în cadrul grădiniţei, dau copiilor impresia unei familii numeroase, cu mulţi fraţi şi surori ce îşi împart sau dispută jucăriile între ei, ce aleargă, râd, sau uneori se îmbrâncesc, plâng… Şi atunci vin repede la „mama” lor de la grădiniţă, cerându-i ajutorul, plini de încredere şi dragoste. Iar această nouă „mămică” trebuie să ştie să mângâie copilul lovit, să-l dojenească pe cel vinovat, să-i împace, plină de răbdare şi tact. În profilul educatorului ideal la grădiniță regăsim următoarele: simțul umorului; spiritul ludic; creativitate și imaginație; atenție și abilități de comunicare; empatie; calm, răbdare, fermitate. O calitate importantă în activitatea educatoarei o reprezintă abilitatea de comunicare cu grupa de copii, dar și cu părinții acestora. În contextul pandemic, comunicarea cu părinții a fost adaptată, desfășurându-se în mediul online, pe grupurile de socializare (whatsapp, messenger, meet) . Comunicarea de la „poarta grădiniței” contribuie la menținerea relației educatoare- familie. Puterea cuvintelor în activitățile educative În timpul comunicării cu copilul este necesar să fim foarte atenţi în exprimarea aprecierilor. E bine să ne reţinem de a face aprecieri negative la adresa copilului sau a calităţilor de caracter specifice lui. Comunicarea apreciativă negativă dăunează relaţionării cu copilul, diminuează încrederea lui în adulţi. Aprecierea negativă a copilului trebuie substituită prin aprecierea critică a comportamentului negativ concret, a acţiunilor greşite, negîndite, păstrîndu-i pozitivă imaginea “Eu- lui” şi totodată întărirea şi aprecierea de fiecare dată a comportamentelor pozitive, a micilor cuceriri ale acestuia. A accepta copilul înseamnă, la modul practic: – a te adresa copilului, folosind întotdeauna ca apelativ numele lui; – a comunica cu copiii frecvent de-a lungul zilei, fiind prietenos şi interesat; – a identifica ceva plăcut la fiecare copil de fiecare dată cînd comunici cu acesta; – a acorda atenţie copilului cînd acesta vorbeşte; – a-l încuraja pe copil cînd încearcă să facă ceva fără a insista ca el să fie perfect în ceea ce face. O etapă importantă în comunicarea cu copilul este discuția de la „egal la egal” . Aceasta cere de la adulţii care comunică cu copilul, în special de la educatoare, respectarea următoarelor condiţii: Cum să vorbeşti cu un copil: Plasaţi-vă la acelaşi nivel cu copilul pentru a comunica cu el, vă puteţi apleca, aşeza pe covor lîngă copil, coborî în genunchi sau chiar îl puteţi lua în braţe, astfel comunicarea nu capătă un caracter al unui raport de autoritate, de putere. Captaţi atenţia copilului înainte de a vorbi cu el. Stabiliţi contactul vizual cu copilul. Vorbiţi simplu şi clar, accesibil nivelului de dezvoltare a copilului. Vorbiţi cît mai mult cu copilul în timpul zilei, folosind toate ocaziile apărute. Lăudaţi copilul pentru încercările lui de a face ceva indiferent de rezultatul obţinut. Reacţionaţi la toate intenţiile copilului de a comunica sub toate formele. Fotografiile arată rolul educatoarei în viața copilului și puterea cuvintelor în activitatea din grădiniță. În concluzie, educatoarea este un model pentru cei care-i îndrumă, creionând profilul unei persoane calde şi sensibile. Ea este mai mult decât un exemplu în materie de comportament, personalitate şi prezenţă estetică,este o „mamă”. În mod cert, nu există reţete ori şabloane pe care să le aplice. Toate acestea izvorăsc din capacitatea de a dărui celor ce au nevoie, din pasiunea cu care desfăşoară profesia. Ea este cea care ia asupra sa povara , greu de purtat a cărţilor şi varsă din preaplinul său de înţelepciune , izvor al tainelor şi al cunoaşterii, al curăţeniei şi înălţării . Precum o mamă, aceasta laudă şi ceartă, îmbie şi mustră cu blândeţe, priponind rele cu duhul răbdării necurmat, împăcând şi învăţând fără osteneală , alcătuind fiinţele plăpânde după ştiinţa şi credinţa sa.