Clasa a12A2 Sem:II BISERICA SF. SOFIA TURCIA ● Hagia Sophia (din greacă de la Αγια Σοφια, Aghia Sofia, „Sfânta Înțelepciune”), cunoscută oficial ca Marea Moschee "Ayasofya" (în limba turcă Ayasofya-i Kebir Camii Șerifi) este o moschee din Istanbul, Turcia. Lăcașul a fost ca origine o biserică construită din ordinul împăratului Iustinian (527-565) și a servit drept catedrală a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol până în 1453, când a fost transformată în moschee. În anul 1935 regimul secular Atatürk a transformat edificiul în muzeu. Ca un monument de mare valoare istorică și arhitectonică, Hagia Sophia a fost inclusă pe lista monumentelor patrimoniului mondial UNESCO în 1985. Statutul clădirii a stârnit ulterior discuții, iar în iulie 2020 Consiliul de Stat al Turciei a decis că transformarea în muzeu ar fi fost ilegală. La scurt timp s- a anunțat că muzeul va fi reconvertit în moschee, stârnind numeroase critici din partea reprezentanților UNESCO, dar și a unor state precum Grecia.[2][3][4][5][6] Prima rugăciune a avut loc într-o vineri, pe data de 24 iulie 2020, adunând mii de participanți, inclusiv președintele Recep Tayyip Erdoğan. ● Istoricul Steven Runciman, specialist în istoria cruciadei a patra, a considerat înființarea Imperiului Latin de Constantinopol drept „un act de gigantică prostie politică”.[7]
● Împăratul bizantin Mihail al VIII-lea
Paleologul a restaurant biserica după izgonirea cruciaților în anul 1261. În anul 1317, împăratul Andronic al II-lea Paleologul a dispus întărirea bisericii cu contraforturile de la nord-est și sud-vest.
● Cutremurul din 1348 a provocat o nouă
prăbușire a părții de răsărit a cupolei, iar restaurarea s-a putut realiza numai prin colectă publică, deoarece imperiul intrase deja în declinul abrupt al destrămării. Toate relatările din sec. al XV-lea, cu câteva decenii înaintea prăbușirii Imperiului Bizantin, vorbesc de o stare de întreținere jalnică a bisericii, în concordanță cu decăderea generală.