Egiptul mijlociu sau

etapa de expansiune
teritoriala

 Perioada

 Începând cu sfârșitul primei perioade intermediare
până la începutul celei de-a doua, Regatul Mijlociu a
durat între 2055-1650 î.Hr. A fost compus dintr-o
parte a dinastiei a XI-a, a XII-a dinastie, iar erudiții
actuali adaugă prima jumătate a celei de-a 13-lea
Dinastie.
 Capitala Regatului

 Când prima perioadă intermediară, regele teban
Nebhepetra Mentuhotep II (2055-2004) a reunit
Egiptul, capitala se afla la Teba. Regele dinastiei a
XII-a Amenemhat a mutat capitala într-un oraș nou,
Amenemhat-itj -tawy (Itjtawy), în regiunea Faiyum,
posibil lângă necropola din Lisht. Capitala a rămas la
Itjtawy pentru restul Regatului Mijlociu.
 Înmormântările
Regatului Mijlociu

 În timpul Regatului Mijlociu, au existat trei tipuri de
înmormântări:
-morminte de suprafață, cu sau fără sicriu
-morminte de arbore, de obicei cu sicriu
-morminte cu sicriu și sarcofag.
 Ierarhia feudală a
Regatului Mijlociu

 În Regatul Mijlociu erau încă nomarhi, dar nu mai erau
independenți și au pierdut puterea în această perioadă. Sub
faraon era vizirul, ministrul său principal, deși poate că au
existat câteodată câte 2. Au fost, de asemenea, cancelar,
supraveghetor și guvernatori ai Egiptului de Sus și al
Egiptului de Jos. Orașele aveau primari. Birocrația a fost
susținută de impozite evaluate în natură pe randamente (de
exemplu, produsele agricole). Oamenii din clasa mijlocie și
inferioară au fost forțați să muncească, pe care să-i poată evita
doar plătind altcuiva să o facă. Faraonul a câștigat, de
asemenea, bogăție din minerit și comerț, care pare să se fi
extins până în Marea Egee.