Romanul “Ion”

de Liviu Rebreanu
 Cuprins:
⋄ Viața și activitatea scriitorului ⋄ Tipologiile personajelor
⋄ Opera în creația scriitorului ⋄ 3 trăsături morale ale unui
⋄ Semnificația titlului personaj
⋄ Tema și problemele operei ⋄ Similitudini cu alt personaj
⋄ Momentele subiectului ⋄ Impresii personale
⋄ Conflictul interior/exterior
  s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlișua (azi Județul Bistrița-
Năsăud), fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și
ai Ludovicăi (născută Diuganu)
 La 1 noiembrie 1908 a debutat în presa românească: la Sibiu, în
revista Luceafărul, condusă de O. Goga și O. Tăslăuanu, a apărut
povestirea Codrea (Glasul inimii)
 Nuvele:Proștii (1910), Catastrofa (1921), Norocul (1921)
Romane sociale:Ion (1920),Crăișorul (1929), Răscoala(1932), Gorila (1938)
Romane psihologice: Pădurea spânzuraților (1922), Adam și Eva(1925),
Ciuleandra(1927), Jar(1934)
Piese de teatru: Cadrilul(1919), Plicul(1923), Apostolii(1926)

 Colaborări: Mihail Dragomirescu, Mihail Sadoveanu, Ion Minulescu, Emil Gârleanu, Cincinat

Pavelescu, Dimitrie Nanu, Corneliu Moldovanu, Nicolae Davidescu, Alexandru Stamatiad, Mihail
Săulescu, Mihai Sorbul

 Premii: medalia „Bene Merenti", ordinul „Coroana Romaniei", grad de comandor (12 mart. 1926) și „Răsplata
muncii pentru învățământ" (22 mart. 1926), acordată de Ferdinand I; ordinul „Meritul Cultural", cavaler clasa I (22
sept. 1931 si 7 iun. 1940), acordat de Carol II; membru al ordinului „Coroana Romaniei", în grad de mare cruce (27
ian. 1942) și ordinul „Meritul Cultural", acordate de Mihai I. Premiul național pentru proză (1929). Membru al
Acad. Rom. (1939).
 Cronotopul
Pe data 20 noiembrie 1920– apare romanul Ion,
prima capodoperă din monumentala creație
rebreniană

Opera reflectă viața țăranului român din Ardeal

( Transilvania) la începutul sec. XX
 Semnificația titlului:

Titlul reprezintă numele personajului principal. Autorul

orientează atenția cititorilor către Ion al Glanetașului, în
felul acesta, redă destinul individual al țăranului român în
lupta pentru dobândirea pământului.
 Tema și problemele operei

Tema: lumea satului, autorul prezentând spațiul rural în toată

complexitatea lui, evidențiind modul în care societatea poate influența
viața unui țăran ardelean.

Problematica: problema statutului social al omului, stabilit în

funcție de averea pe care-o posedă
 Momentele subiectului
•
“
Expozitiunea: locul: sat din Ardeal, numit Pripas; timpul: începutul sec. XX; personaje: Todosia, Trei
lautari tigani (Briceag,Holbea,Gavan), Florea Tancu, Simion Lungu, Alexandru Glanetasu, Vasile Baciu,
Zenobia lui Glanetasu, Ion Belciug, Zaharia Herdelea, impreuna cu fiul Titu si fiica mai mare Laura, Ion
Pop al Glanetasului, Ana Baciu, Florica Oprea, George Bulbuc, Ilie Onu.
• Intriga: Prezența lui Vasile Baciu la horă și insultele lui către Ion; bătaia de la cârciuma lui
Avrum
• Desfășurarea acțiunii: idila lui Ion cu Ana; conflictual cu Simion Lungu; reclamația către judecător;
nunta lui Laura și George Pintea; nunta lui Ion și Ana; nașterea copilului lui Ion; nunta lui George
Bulbuc și Florica
• Punctul culminant: spânzurarea Anei; moartea copilului Petru(al lui Ion); Vasile Baciu își cere
pământurile; romanul lui Ion și Florica

• Deznodământul: capcana lui George Bulbuc și moartea lui Ion; sfințirea noii biserici
 Conflictele:

Interior Exterior
vocile din sufletul lui Ion: Ion al Glanetașului și Vasile
 Glasul pământului și Glasul Baciu, pretențiile la posesiunea
iubirii pământului
 Tipologiile personajelor

“
• Ion al Glanetașului-țăranul sărac(Iubirea pamântului l-a stapânit de mic copil. Vesnic a pizmuit pe cei bogati si vesnic s-a înarmat într-o hotarâre patimasa:
«trebuie sa aiba pamânt mult, trebuie»! De pe atunci pamântul i-a fost mai drag ca o mama.)
• Vasile Baciu (tatăl Anei)-țăranul cu avere și bețiv(Bogatia îi deschisese mai mare dragostea de munca. Râvna de a agonisi îi puse stapânire
pe suflet. îi era frica mereu ca un traznet din senin îi va zdrobi toata truda vieti; In clipele acelea sosi, de pe ulita, Vasile Baciu, lalaind un
cântec de betie, cu palaria într-o ureche, cu ochii înrositi si tulburati de bautura )
• Zaharia Herdelea- intelectualul din Pripas(Dupa «Rusaliile» a cunoscut pe Zaharia Herdelea, învatator cu mult viitor în Lechinta)
• Titu Herdelea-poet îndrăgostit(Iar când, într-o buna zi, «Familia» i-a publicat o poezie de trei strofe, s-a hotarât definitiv, dar în
taina: va fi poet; Nu mai întâlnise de mult pe Belciug, caci acuma toata vremea si-o omora alergând dupa Roza Lang)
• Părintele Belciug-preot văduv(Belciug ramasese vaduv din primul an al preotiei. îsi iubise mult nevasta $i pierderea ei i-a înacrit sufletul)

Alexandru Pop (capul familiei Pop, poreclit „Glanetașul”, tatăl lui Ion) •
• Avrum (crâșmarul care se sinucide)
• Zenobia Pop (mama lui Ion și soția Glanetașului) • Aizic (fiul lui Avrum)
• George Bulbuc (flăcău din satul Pripas, foarte înstărit) • Toma Bulbuc (tatăl lui George Bulbuc)
• Ana (fată cu avere, dar nu atât de frumoasă ca Florica) • Ilie Onu (fratele de cruce a lui George Bulbuc)
• Florica (fiica văduvei lui Maxim Oprea, cea mai frumoasă fată din sat, • Filipoiu (doctor)
însă fără zestre) • George Pintea (preot, iubitul și soțul Laurei)
• Aurel Ungureanu (student la medicină, pe care Laura îl simpatiza) • Virginia Gherman (învățătoare în satul Lușca, altă "iubită" de a lui Titu)
• Roza Lang (soția celuilalt învațător și una dintre „iubitele” poetului Titu) • Savista (oloagă, luată din milă în casă de către George Bulbuc)
• Maria (soția învățătorului)
• Briceag, Găvan, Holbea-țâgani lăutari
• Laura (fiica învățătorului Herdelea)
• Ghighi (sora Laurei) • Todosia (mama Floricăi, văduva lui Maxim Oprea)
 Caracterizarea lui Ion

Naratorul precizează direct că, deși ,,sărac”, Ion era ,,iute și harnic ca mă-sa”, iubea
pământul și se simțea înfrățit cu acesta prin muncă. Prin intermediul altor
personaje, Ion este văzut din perspective diferite, pentru că doamna Herdelea îl
consideră ,,băiat cumsecade”, ,,harnic”, ,,săritor”, ,,isteț”, preotul Belciug îl vede ca
pe ,,un stricat și-un bătăuș, și-un om de nimic”, iar Vasile Baciu îl
numește ,,hoț”, ,,tâlhar”, sărăntoc” și ,,fleandură”. Prin autocaracterizare,
personajul Ion nu are o părere bună despre sine, spunându-și: ,,Mă moleșesc ca o
babă năroadă. Parcă naș mai fi în stare să mă scutur de calicie.” Ca soț și tată, Ion
este iresponsabil. Neglijându-și familia, el determină sinuciderea Anei și moartea
copilului nou-născut, Petrișor
Similitudini cu Ghiță din opera “ Moara cu noroc” de Ioan Slavici

⋄ Ambele personaje reflectă tipul țăranului sărac, cu

dorința de a obține o avere, neglijind iubirea și în
final ambii fiind omorâți.
 Concluzii

“
Liviu Rebreanu a reușit să redea în totalmente gândirea
țăranului de la începutul sec. XX, dorințele de avuție și
indiferența față de ceilalți din jur, doar pentru a demonstra
statutul social în mediul rural. Viciile personajelor și
acțiunile tragice întreprinse, demostrează conștiința
societății departe de intelectualitate, astfel rezultă statutul
de țăran pe care îl posedă personajele