Ecuații și

inecuații
De: Balan Marian clasa-7 “A”
 Ecuații și inecuații
Mulți elevi au probleme cu rezolvarea
ecuațiilor sau a inecuațiilor, chiar dacă
unele dintre ele sunt foarte simple. Oare
de ce? Am observat că unul dintre motive
este acela că ei efectiv nu știu ce sunt
ecuațiile și, evident, nici inecuațiile.
Așadar, ce sunt acestea?
Explicația ecuațiilor și inecuațiilor

 Ecuațiile și inecuațiile sunt propoziții (deci cu

subiect și predicat) al căror subiect este
necunoscut. Predicatul unei ecuații este „este
egal cu”, iar predicatul unei inecuații este „este
mai mic (mare) decât”. Așadar, o (in)egalitate în
care apare o necunoscută este o (in)ecuație.
Uneori, se foloses și relațiile “mai mare sau egal“
și “mai mic sau egal “, notate, respectiv, cu
semnele:“≥” și “≤”.
 Exemplu x+1=3.
de ecuație:
 Exemplu de inecuație: 4-x<2.

 De regulă, (in)ecuațiile sunt date în forma canonică, adică

în forma „o funcție, un semn și zero”.
De exemplu:

ecuația: x+1=3 poate fi dată sub forma canonică x-2=0

unde funcția este f(x) =x-2, iar semnul este “=“.
 Dacă funcția ce apare în (in)ecuație este un polinom (cum se
întâmplă extraordinar de des), atunci (in)ecuația se
numește (in)ecuație polinomială.
Soluții în Ecuații și Inecuații
 Ecuațiile și inecuațiile au soluții. Problema
fundamentală a (in)ecuațiilor este găsirea
soluțiilor care satisfac acele (in)ecuații. 
 De exemplu, a găsi soluția ecuației x+1=3
înseamnă să găsim că x=2, deoarece, dacă în
ecuație punem în locul lui x numărul 2, obținem
propoziția adevărată 2+1=3. În acest caz, 2
este soluția ecuației X+1=3.
Cum se rezolvă o inecuaţie.
Într-o inecuaţie avem “dreptul” de a trece termenii dintr-un
membru în alt membru a inecuaţiei cu semnul schimbat.

Proprietatea:

1. ax  b <
≤c
>
≥
ax  c  b
Cum se rezolvă o inecuaţie.
Într-o inecuaţie avem “dreptul” de a împărţi (înmulţi)
inecuaţia cu un număr diferit de 0.

Proprietatea:

2. ax <>≥≤ b :а
b
a0 x
a
Cum se rezolvă o inecuaţie.
Dacă o inecuaţie se va înmulţi (împărţi) cu un
număr negativ, atunci semnul inecuaţiei se shimbă în opus.

Proprietatea:

3. ax  b :а
b
a0 x
a
 Inecuațiile în viață
O întreprindere pe acțiuni confecționează rame din lemn pe
care poi le vinde plasticienilor. Acesta propune următoarele
tarife de plată, la alegere:
-tarif 1:25 lei rama;
-tarif2:abonamentul 400 lei si 15 lei pentru fiacare rama;
a)Deduceți care modalitate este mai avntajoasă
pentru 30 de rame. Dar pentru 50 de rame?

Rezolvare:
Cu 30 lei
1)30*25=750
2)15*30+400=850
Cu 50 lei
1)50*25=1250-(50 table)
2)50*05+400=1150-(56 table)
b)Care este numărul maximal de rame pe care le pot
comanda cu 1200 de lei?

Rezolvare:
1200:25=48
1200-400=800
800:15=53

c)În ce condiții tariful 2 este mai avantajos?

Mulțumesc pentru
atenție