Monopolul

 Monopolul reprezintă capacitatea unei entități de a

decide, în mod majoritar, asupra altei entități, posibil
contrar tendințelor entropice normale.
•
Monopolul presupune referirea la o zonă geografică.
Puterea de piață a monopolului poate fi maximă din
considerentul că firma de monopol stabilește prețul
produsului, iar acesta este un preț, cu siguranță, mai

Definiții •
mare.
Caracterizat prin oferta pentru un produs, monopolul este
dominația unei singure firme, care se
numește monopolist sau firmă de monopol.
• Produsul se numește produs de monopol.
• Monopolul este opus concurenței (nu există concurență
fiindcă nu există concurenți, nu există concurenți fiindcă
există monopol pe piața respectivă). Există totuși anumite
forme de concurență care fac ca firmele de monopol să
practice o politică moderată de preț și să nu exploateze la
maxim situația de monopol.
  Un monopol are următoarele caracteristici:
• Maximizatorul profitului: maximizează profiturile.
• Producător de prețuri: decide prețul bunului sau
produsului care urmează să fie vândut, dar o face prin
determinarea cantității pentru a cere prețul dorit de
firmă.
• Bariere mari la intrare: Alți vânzători nu pot intra pe
piața monopolului.
Caracteristici • Vânzător unic: într-un monopol, există un singur
vânzător al bunului, care produce toată producția. Prin
urmare, întreaga piață este deservită de o singură
companie, iar în scopuri practice, compania este
aceeași cu industria.
• Discriminarea prețurilor: un monopolist poate modifica
prețul sau cantitatea produsului. Vând cantități mai mari
la un preț mai mic pe o piață foarte elastică și vând
cantități mai mici la un preț mai mare pe o piață mai
puțin elastică.
Monopol natural sau legal

 In anumite situatii, cerintele tehnologice ale unui proces productiv determina descresterea in
continuare a costurilor medii, inclusiv cand productia este foarte mare. In acest caz, cu cat mai
mare este intreprinderea, cu atat mai mici vor fi costurile si va putea vinde mai ieftin.
Intreprinderile cele mai mici, mentinand costurile comparativ inalte si neputand concura, se vor
vedea obligate sa se inchida si in final va ramane o singura companie pentru a satisface cererea
totala. Aceasta situatie se numeste monopol natural.

 In cadrul monopolului legal, puterea coercitiva a statului se ocupa de impiedicareaequilibrio-en-

monopolio.gif (4582 bytes) concurentei altor intreprinderi. Este cazul achizitionarii de catre
intreprindere a patentului sau fransizei pentru prestarea unui serviciu public. De asemenea poate fi
considerat monopol legal, cel care se produce cand o companie este proprietara, sau controleaza
legal, intregii productii unei resurse naturale sau materii prime esentiale pentru procesul productiv.
Concurență indirectă

 Dacă produsul de monopol nu este cerut pe piață, atunci vânzarea este nulă și puterea de monopol este nulă.
 Mai există biroul de invenții unde ies tot felul de produse noi; acestea aparțin celui care le-a creat, deci acea persoană
sau firmă, deține monopol asupra acelui produs. Însă există multe firme care inventează produse noi ori servicii și nu
toate acestea ajung pe piață, ramânând la stadiu de prototip, sau în alt caz reușesc să le producă, dar în serii mici, asfel
încât în aceste cazuri monopolul nu se poate exprima pe piață.
 A avea monopol asupra unei piețe nu înseamnă succes asigurat, fiindcă trebuie să existe și cerere pe acea piață pentru
respectivul produs sau serviciu monopolist.
 Pentru ca o firmă de monopol să aibă cu adevărat putere monopolistă, aceasta nu trebuie să aibă în preajma ei alte
firme substituiente, care să vândă produse ori servicii asemănătoare ori substituibile.
 În analiza monopolului se ține cont și de elasticitatea prețului unui produs de monopol, în raport cu un alt produs
substituibil acestuia. De exemplu nu ar trebui exagerat prețul unui produs de monopol, dacă mai există un alt produs
substituibil acestuia, care este mult mai ieftin.
Concurență potențială

 Se numește concurență potențială pentru că există anumite firme care ar

putea considera că prețul unui produs de monopol este prea mare pe acea
piață și ar putea să pătrundă pe acea piață cu un produs asemănător,
substituibil, cu un preț mult mai mic prin care să atragă cererea pentru acel
produs (clientela) și astfel puterea de piață a monopolului să fie pusă în
pericol.
 Aceste forme de abordare fac să dispară ori să deterioreze puterea
monopolului pe o anumită piață a unui anumit produs, sau serviciu. Aceste noi
firme încearcă să servească piața cât mai bine, iar câștigător iese în final
consumatorul și firma nou apărută care va deține puterea de cumpărare a
acestui consumator, date fiind prețurile mai mici față de firma monopolistă.
 Exemple de monopoluri

1. Carnegie Steel Company creată de Andrew Carnegie (acum US Steel). De la sfârșitul secolului al XIX-
lea și până la începutul secolului XX, Carnegie Steel Company a menținut controlul singular asupra
ofertei de oțel pe piață. Carnegie Steel Company în perioada de monopol a stabilit efectiv prețul
pentru oțel la nivel național, fără concurența pieței libere. Regulamentul Guvernului nu a fost
prezent inițial. Andrew Carnegie a reușit să creeze monopolul pentru o lungă perioadă de timp în
industria siderurgică, după care JP Morgan a pus stăpânire pe companie prin cumpărarea acesteia
și a transformat același lucru în Steel Steel.
2. Un alt exemplu celebru de monopol al semnificației istorice este Compania Americană de Tutun.
Această companie a menținut un control singular asupra ofertei de tutun pe piață. Regulamentul
guvernamental nu a fost prezent inițial. Cu toate acestea, această companie a fost demontată după
crearea regulamentului antimonopol sub forma Legii antitrust Sherman. Curtea Supremă în anul
1911 a ordonat dizolvării Companiei Americane de Tutun.
Surse:

 https://www.eumed.net/ecorom/VIII.%20%20Pietele%20neconcurentiale/2%20monopolu
l.htm
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Monopol
 https://ro.education-wiki.com/4933120-monopoly-examples