Monopol

DEFINITIE:
In sens economic, monopolul reprezinta capacitatea unei
entitati sau companii de a se constitui ca unic ofertant al unui
produs sau serviciu, având control deplin asupra pieţei pe care
activeaza, termenul monopol, însemnand unic vânzător.
Monopolurile pot fi considerate un rezultat extrem al pieței libere
in care o singură companie sau un grup devine suficient de mare
pentru a deține toată sau aproape toată piața de
desfacere pentru un anumit tip de produs sau serviciu.
CUM SE CARACTERIZEAZA UN MONOPOL :
Un monopol se caracterizează prin absența concurenței,
ceea ce poate duce la costuri ridicate pentru consumatori, la
produse și servicii inferioare și la comportamente corupte. O
companie care domină un sector de afaceri sau industrie poate
folosi această dominanță în avantajul său și în detrimentul altora.
Poate crea deficiențe artificiale, poate fixa prețurile și eluda în alt
mod legile naturale ale cererii si ofertei.
CAUZELE APARITIEI :
Cauzele aparitiei monopolului economic pot fi diverse, dar
cele mai cunoscute sunt concentrarea progresivă a producţiei şi
eliminarea producătorilor mai puţin performanţi, realizarea unei
inovaţii sau crearea unui produs nou creând o sursă temporară de
monopol, existenţa unor obstacole in ceea ce priveste intrarea
altor concurenti pe piata sau dreptul de proprietate asupra unor
resurse naturale inaccesibile altor firme.
TIPURI DE MONOPOL :

Monopol pur
Apare atunci când o companie produce doar un produs omogen pentru care
nu există înlocuitor și are mai mulți clienți în același timp.
În prezent este dificil să găsești o organizație în acest caz, dar se poate susține
că Gillette a menținut multă vreme o poziție de monopol pur ca producător de
produse omogene.

Monopol bilateral
Un monopol bilateral este o situație în care există un singur furnizor și un
consumator și furnizorul are o poziție de monopol.
De exemplu, există o companie care produce mai multe Ecrane LED pentru un
anumit smartphone. În această situație, prețul produsului este de obicei
determinat de concurent care este cel mai dependent de celălalt.

Monopoluri de afaceri
Acest tip de monopol este probabil cel mai des întâlnit, deoarece producătorul
sau furnizorul este capabil să satisfacă toată cererea pieței la un cost mai mic
decât concurenții săi.

Monopol artificial
Monopolul se bazează pe faptul că o organizație monopolistă împiedică alți
producători să pună pe piață același produs prin anumite mijloace. Folosirea
de practici abuzive, bariere artificiale sau bariere de reglementare, dintre care
unele pot fi aplicate doar de către Stat

Monopolul se bazează pe faptul că o organizație monopolistă împiedică alți

producători să pună pe piață același produs prin anumite mijloace. Folosirea
de practici abuzive, bariere artificiale sau bariere de reglementare, dintre care
unele pot fi aplicate doar de către Stat.
Monopol natural

acest monopol este ușor de înțeles datorită însuși numelui său, este un monopol
care de obicei vine de la sine. Adică atunci când există un singur furnizor pentru
un număr suficient de clienți. Vă puteți oferi produsele la un preț mai mic decât
concurența.
Un exemplu în acest sens este o companie de căi ferate, care are dreptul de a
face comerț pe șinele sale într-o anumită zonă

CONCURENTA INDIRECTA :
Dacă produsul de monopol nu este cerut pe piață, atunci
vânzarea este nulă și puterea de monopol este nulă.
Mai există biroul de invenții unde ies tot felul de produse noi;
acestea aparțin celui care le-a creat, deci acea persoană sau
firmă, deține monopol asupra acelui produs. Însă există multe
firme care inventează produse noi ori servicii și nu toate acestea
ajung pe piață, ramânând la stadiu de prototip, sau în alt caz
reușesc să le producă, dar în serii mici, asfel încât în aceste
cazuri monopolul nu se poate exprima pe piață.
A avea monopol asupra unei piețe nu înseamnă succes asigurat,
fiindcă trebuie să existe și cerere pe acea piață pentru respectivul
produs sau serviciu monopolist.
Pentru ca o firmă de monopol să aibă cu adevărat putere
monopolistă, aceasta nu trebuie să aibă în preajma ei alte firme
substituiente, care să vândă produse ori servicii asemănătoare ori
substituibile.
În analiza monopolului se ține cont și de elasticitatea prețului unui
produs de monopol, în raport cu un alt produs substituibil
acestuia. De exemplu nu ar trebui exagerat prețul unui produs de
monopol, dacă mai există un alt produs substituibil acestuia, care
este mult mai ieftin.
CONCURENTA POTENITALA :
Se numește concurență potențială pentru că există anumite firme
care ar putea considera că prețul unui produs de monopol este
prea mare pe acea piață și ar putea să pătrundă pe acea piață cu
un produs asemănător, substituibil, cu un preț mult mai mic prin
care să atragă cererea pentru acel produs (clientela) și astfel
puterea de piață a monopolului să fie pusă în pericol.
Aceste forme de abordare fac să dispară ori să deterioreze
puterea monopolului pe o anumită piață a unui anumit produs,
sau serviciu. Aceste noi firme încearcă să servească piața cât mai
bine, iar câștigător iese în final consumatorul și firma nou apărută
care va deține puterea de cumpărare a acestui consumator, date
fiind prețurile mai mici față de firma monopolistă.

EXEMPLE DE MONOPOL :

1. Companii furnizoare de gaze: Companii care sunt unice pe

teritoriul lor și își oferă produsele într-un mod unic care nu poate fi
înlocuit prin alte mijloace.
2. organizații petroliere: Țările cu rezerve mari de petrol creează
organizații publice pentru a controla producția de petrol și produse
petroliere.
3. Energie electrică: Ca și în cazurile anterioare, o singură companie
este responsabilă de furnizarea de energie în regiune.
4. Creșterea monopolului Facebook. Compania de rețele sociale a
achiziționat și alte organizații cunoscute de aplicații pentru
smartphone, precum Instagram, Whatsapp, FriendFeed, Ascenta și
Oculus VR, și este pe cale să devină o bază digitală.