Catedra de neurologie nr.

ASOCIEREA ANXIETĂȚII CU SINDROMUL

DISFUNCȚIONAL RESPIRATOR –POSIBILI FACTORI
ÎN CRONICIZAREA MIGRENEI

Autor: Ceban Zinaida, studentă anul VI, Grupa M1624

Conducător științific: MOLDOVANU Ion, d.h.ș.m.,

profesor universitar, cercetă tor științific
 Actualitatea temei
Migrena- este a doua cea mai răspândită tulburare neurologică la nivel mondial,
responsabilă pentru dizabilitate mai mult decât toate celelalte tulburări neurologice
combinate.

-În Republica Moldova, prevalența migrenei este

de 20%, dintre care 16,5% se referă la migrena
episodică (ME), iar 3,5% - la migrena cronică
(MC)
-La nivel mondial
-Numărul pacienților migrenoși se află în prevalența migrenei
continuă creștere, în anul 2010 afectând 1 este de 14% și
din 10, comparativ cu 2019- 1 din 7 incidența de 1,1%
[1]

-Migrena asociată cu
-Se întîlnește mai -Totalul anilor de
anxietatea variază
des la femeile tinere, viață trăiți cu
între 16% și 83 % ,
cu vârsta cuprinsă dizabilitate -45,12
cu o mediană de
între 15 și 45 ani milioane de ani
43%; [2]
2
 ACTUALITATEA TEMEI
Transformarea migrenei episodice ( ME; < 15 zile cu cefalee/lună , în medie în
ultimele 3 luni) în migrenă cronică (MC; > 15 zile cu cefalee /lună , în ultimile 3
luni) are loc la aproximativ 3% pacienți anual
Factorii de cronicizare

1. Cei mai 2. În proces de 3. O combinație

cunoscuți cercetare de factori

-hormonii sexuali feminini -atmosfera precară -asocierea anxietă ții cu

-perioada menstruației în familie în copilă rie tulbură rile de respirație
-obezitatea = Sindromul
-consumul excesiv de cafea
-sforă itul, tulb. de somn -tulbură rile de Disfuncțional
-durerea comorbidă personalitate Respirator(SDR)
(fibromialgia, durerile
miofasciale, durerile
viscerale)
- atmosfera în familie și
-factorul genetic,etc. SDR
3
 DEFINIȚIE ȘI ETIOLOGIE

Sindromul disfuncțional respirator (SDR), este un fenomen complex, multi-

dimensional, ce descrie un grup de dereglă ri ale ventilației ce provoacă dispnee
cauzată de anxietate, asociată cu simptome non-respiratorii (palpitații, cefalee,
tetanie musculară ,etc.), la pacienții cu modifică ri cronice ale patternului respirator.

• Etiologia SDR : este de origine psiho-fiziologică

• Prevalența:
• 8%-9,5 % din populația general, predominant la femei

• Include modificări patologice ale respirației, inclusiv

aspectele biomecanice, psihologice și fiziologice, ceea ce
duce la subdiagnosticul său
• Similitudinea dintre simptomele SDR și cele ale bolilor
cardiopulmonare, precum dispneea, palpitațiile, amețeala,
parestezia, etc., creează confuzii de dignostic și tratament,
afectând calitatea vieții
4
 TIPUL STUDIULUI

Lucrare originală: studiu observațional tip caz-control are ca

obiectiv de cercetare pacienți cu diagnosticul de migrenă din
cadrul Centrului de Cefalee și Tulburări Vegetative a
“Institutului de Neurologie și Neurochirurgie Diomid
Gherman’’

Analiza Bibliografică a temei, conform datelor literaturii de

specialitate, ce include articole științifico-practice
internaționale, dar și articole naționale referitoare subiectului
propus
Programele de căutare utilizate au fost Scholar Google, PubMed,
NCBI, Elsevier, ResearchGate, Scienсedirect, folosind cuvinte-cheie
precum Sindrom disfuncțional respirator, atacurile de panică și
hiperventilația, prevalența migrenei, migrena și anxietatea , rolul
hiperventilației în cronicizarea migrenei, rolul atmosferei din
familie în copilărie și manifestarea migrenei la adult
5
Scopul Rolul Sindromului Disfuncțional Respirator (SDR) ca un
posibil factor de risc în cronicizarea migrenei la adulții, care
au fost hă rțuiți în familie în perioada copilă riei.

Analiza interrelației dintre anxietate și tulburările

de respirație în constituirea SDR la pacienții cu
migrenă.

Obiective Aprecierea rolului clinic al pacienților cu

migrenă episodică frecventă și cu migrenă
cronică, în perioada adultă, în funcție de
atmosfera din familie în perioada copilăriei.

Asocierea dereglărilor homeostatice provocate de SDR,

influența asupra fluxului vascular cerebral și rolul
semnificativ al acestora în cronicizarea migrenei. 6
 CUPRINS
INTRODUCERE
1. MIGRENA
1.1. Definiție
1.2. Mecanisme fiziopatologice
1.3. Factori de cronicizare
2. SINDROMUL DISFUNCȚIONAL RESPIRATOR(SDR)
2.1 Introducere și generalități
2.2 Definiție și clasificare
2.3 Caracteristici fiziopatologice ale SDR
2.4 Caracteristici psihologice ale SDR( Anxietatea și Tulburarea de Panică)
2.5 Rolul hiperventilației ca factor patogenetic în cronicizarea migrenei
2.6 Metode de diagnostic ale SDR
2.7 Abordări terapeutice
3. METODE ȘI MATERIALE DE CERCETARE
4. REZULTATE OBȚINUTE ȘI DISCUȚII
5. CONCLUZII

7
 Modificări ale pattern-ului respirator în cadrul
Sindromului Disfuncțional Respirator
3.Oftat
profund

1. Respirație 5.Respirație
normală normală

Volumul
Tidal

2.Reținerea
respirației 4. Hiperventilație
Figura 1.

1. Respirația normală
2. Reținerea respirației
3. Oftat profund
4. Hiperventilația

Vidotto, L. S., Carvalho, C. R. F. de, Harvey, A., & Jones, M. (2019). Dysfunctional breathing: what do we know? Jornal 8
Brasileiro de Pneumologia, 45(1). 
 Rolul anxietății în declanșarea Sindromului
Disfuncțional Respirator ( Cercul vicios somatic)

💣 Anxietatea

Excitarea nucleului Hiperventilație

reglator al respirației
SDR

Efectul Bohr Hipocapnie

Figura 2.

Hyperventilation Syndrome: A Diagnosis Usually Unrecognized. Tavel ME, J Intern Med

Prim Healthcare 2017 9
 Efectul acalozei lichidului cefalorahiadian
asupra fluxului sanguin cerebral

Figura 3.
Laffey, J. G., & Kavanagh, B. P. (2002). Hypocapnia. New England Journal of
Medicine, 347(1), 43–53.  10
 Modelul ‘’Cercul vicios al panicii’’
(Cercul vicios cerebral)

Sindromul
Tulburări
💣 de panică
Disfuncțional
Respirator

Feed-back
interoceptiv
Activarea rețelelor
Condiționare de frică în cortex,
emoțională amigdală și
fobică hipocamp

Figura 4.
Panic Disorder and Migraine: Comorbidity, Mechanisms, and Clinical Implications Todd A. Smitherman, PhD, FAHS;
Elizabeth D. Kolivas, MA; Jennifer R. Bailey, MA American Headache Society,2012 11
 MATERIALE ȘI METODE

Colectarea datelor despre pacienți a fost efectuată prin intermediul documentației

medicale ale acestora, chestionare. Astfel, au fost selectați 221 de subiecți în baza
frecvenței cefaleei, după criteriile propuse de International Classification of
Headaches Disorders – ICHD3, 2018 :
-137 de pacienți cu migrenă cronică (15 – 30 zile cu migrenă lunar, în perioada
ultimilor 3 luni)
- 84 de pacienți cu migrenă episodică frecventă (5 – 14 zile cu migrenă lunar, în
perioada ultimilor 3 luni)

Chestionarul pentru evaluarea sindromului

CHESTIONARE

cefalalgic
Chestionarul pentru evaluarea atmosferei în
familie(AF)
Chestionarul Neijmegen (pentru diagnosticarea
Sindromului Disfuncțional Respirator)
Testul Spielberger ( de apreciere a nivelului de
anxietate) 12
Criterii de includere
-Prezența migrenei la pacienții
studiați conform criteriilor
International Classification of
Headaches Disorders – III, 2018
-Particienți cu migrenă
episodică
-Pacienți cu migrenă cronică
-Pacienții care nu aveau
comorbidită ți severe
-Pacienți complianți
Criterii de excludere:
-Cefalee primară alta decâ t migrenă
-Cefalee secundară conform criteriilor
International Classification of Headaches
Disorders – III, 2018
-Maladii somatice sau psihice grave, dureri
persistente migrenoase care pot influența
calitatea ră spunsurilor
-Incapacitatea pacientului de a ră spunde în
formă scrisă sau orală la întrebă rile din
chestionare
-Refuzul de a vorbi despre atmosfera din
familie.
-Vâ rsta sub 18 ani.
-Completarea incorectă a unui chestionar
13
 REZULTATE OBȚINUTE

Graficul 1. Repartizarea lotului de pacienți după tipul migrenei în dependență de sex

Din graficul 1 observă m că atâ t migrena episodică , câ t și cea cronică , se întâ lnesc în rapoarte
aproximativ egale. Însă , în dependență de sex, migrena prevalează mai mult la femei
(86,5%), față de bă rbați (13,25%).

14
 REZULTATE OBȚINUTE

Graficul 2 . Numărul pacienților cu migrenă în dependență de atmosfera în familie.

Notă: 1-3 – atmosferă în famie bună, 4-6 – atmosferă în familie moderată, 7-10 atmosferă în
familie precară.

75 dintre subiecți au avut o atmosferă în familie bună , 57 au prezentat o atmosferă în familie

tensionată , iar 89 au avut o atmosferă în familie precară . Observă m faptul că numă rul
pacienților cu atmosferă precară în familie este cel mai mare, deci se evidențiază rolul
negativ al atmosferei în familie asupra evoluției migrenei.
15
 REZULTATE OBȚINUTE

Graficul 3. Corelația dintre tipul migrenei ( ME/MC) și atmosfera în familie

Atmosfera în familie bună-45,2% dintre respondenți au prezentat ME, iar 54,8% au avut MC;
Atmosfera în familie tensionată -41,8% dintre subiecți au fost înregistrați cu ME, iar 58,2 % -cu
MC. Atmosfera în familie precară- 30,1 % pacienți au manifestat ME , iar 69,9% -MC. Prin urmare,
observă m că numă rul subiecților înregistrați cu MC a fost mai mare în toate cazurile, cei mai mulți
fiind pacienții cu atmosferă precară în familie și MC.
16
 REZULTATE PROPRII
5
p<0.0

Scor Neijmegen

Graficul 4. Corelația dintre nivelul atmosferei în familie și scorul Neijmegen

Notă: Scorul Neijmegen: >23 puncte-diagnostic pozitiv de SDR
Observă m că în lotul de studiu cu atmosferă în familie precară , subiecții au manifestat o medie a
scorului Neijmegen mai înaltă (și prezența la ei a Sindromului Disfuncțional Respirator) ,
comparativ cu cei ce au avut o atmosferă în familie bună (23p. VS 30p.). Aceste date, ne permit
să concluzionă m că atmosferă precară în familie corelată cu prezența SDR, ar putea fi
considerați ca factori cu impact puternic în transformarea migrenei din episodică în cronică .
17
 REZULTATE OBȚINUTE
.05
P< 0

Graficul 5. Corelația dintre nivelul atmosferei în familie și anxietatea de personalitate

Notă: pentru anxietate normală este caracteristic acumularea până la 30 puncte, anxietatea majorată-30-
45, anxietatea foarte exprimată- mai mult de 46 puncte.
La subiecții cu migrenă cronică se atestă nivele de anxietate foarte exprimată . În dependență de atmosfera
în familie, acest punctaj crește marcat , înregistrâ ndu-se o medie de manifestare a anxietă ții de
personalitate de 59 puncte la pacienții cu atmosferă în familie precară , comparativ cu cei ce au avut o
atmosferă bună - 48 puncte.
18
MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!

19