Baze fiziopatologice

► stare afectivă patologică, caracterizată prin:

- nelinişte psiho-motorie,
- teamă nedesluşită, fără obiect real,
- teamă legată de o presupusă posibilitate a unui pericol
iminent sau insucces iminent;
- reacţii vegetative multiple, însoţitoare.
► simptom în multe boli psihice, neurologice sau,
postoperator

Prevalenţa: 10-30% populaţie.

Frecvent: comorbiditate tulburări anxioase - depresie
Există medicamente
împotriva anxietății..
ÎNSĂ ÎMI ESTE FRICĂ
SĂ LE IAU!!!
 Manifestare:
◦ rară, sporadică – la oameni sănătoşi;
◦ frecventă, cu intensitate mare – în boli psihiatrice.

 Clasificarea anxietăţii din bolile psihiatrice:

- anxietate nevrotică – în nevroze;
- anxietate psihotică – în psihoze (schizofrenie, tulburări
bipolare, etc.)

 Anxietatea – simptom al sindromului psihoneurovegetativ

 Delins si Fahrenberg (1966) - complex de tulburări
psihice, însoţite de manifestări somatice şi
vegetative:
◦ tulburări psihice:
 anxietate
 iritabilitate
 hiperexcitabilitate
 senzaţie de oboseală
 diminuarea capacităţii de concentrare.
◦ tulburări vegetative asociate, care pot afecta unul sau
mai multe aparate:
 cardiovascular (tahicardie, palpitaţii, etc);
 respirator (senzaţie de presiune toracică, hiperventilaţie);
 digestiv (senzaţie de "nod în gât", colon iritabil, etc.);
 excretor (tulburări de micţiune);
 alte tulburări asociate (migrenă, dureri cu diferite localizări la
nivelul aparatului locomotor, tremor, transpiraţie)
 Tulb.
anxioasă
socială
Tulb. de
panică Tulb.
cu/fără anxioasă
agorafobie generalizată

Anxietatea

Tulb. de
stres post- Fobiile
traumatic

Tulb.
obsesiv-
compulsivă
A. Tulburarea de panică

- atacuri de panică multiple;

- 2-3% populaţia feminină; 0,5-1,5% populaţia
masculină;
- mainfestare: toate simptomele vegetative ale
sindromului psihoneurovegetativ – apar spontan şi
durează câteva minute – o oră;
- complicaţii: fobiile – teama de locuri sau de situaţii
din care ieşirea imediată nu este posibilă.
Ex.: agorafobia – teama de spaţii deschise;
claustrofobia – teama de spaţii înguste sau închise;
B. Tulburarea anxioasă generalizată

- îngrijorare exagerată şi persistentă – relaţia de cuplu,

performanţa la locul de muncă, sănătate, bani, statut
social, etc.

- simptome: nelinişte, tensiune musculară, iritabilitate,

oboseală, dificultate de concentrare, tulburări de somn;
frecvent se asociază cu depresie şi atacuri de panică
C. Tulburarea de stres posttraumatic

- cauza: expunerea la o traumă şocantă ce a pus viaţa în

pericol: accidente, dezastre naturale, război, abuzul
asupra copiilor, răpiri, atacuri violente – ex. viol.

- poate apărea în câteva ore sau în câteva luni sau ani;

- retrăiri ale evenimentului traumatizant în timpul zilei

şi/sau coşmaruri în timpul nopţii.
D. Tulburările obsesiv-compulsive

- gânduri iraţionale, pe teme variate (religioase,

sexuale, contaminare – frica de germeni)
- acte repetitive (ritualuri) – fizice sau mentale:
spălare, curăţenie, verificare, numărare,
organizare, strângere-depozitare, gânduri
repetitive.

Frecvent – comorbiditate cu depresia, alte boli

anxioase (tulb. de panică, tulb. anxioasă
generalizată), sindromul Tourette
 Benzodiazepine
I. Stimulatori gabaergici
Etifoxina

II. Inhibitori Buspirona, Tiospirona

serotoninergici
Hidroxizina
III. Tranchilizante
clasice (neselective) Meprobamat

β-1 adrenolitice lipofile (propranolol)

IV. Simpatolitice
centrale
Agonişti α-2 presinaptici (clonidina)
 T1/2 lung T1/2 scurt T1/2 mediu

Diazepam
Medazepam Oxazepam Nitrazepam
Bromazepam Lorazepam (Anxiar®) Flunitrazepam
Flurazepam Alprazolam (Xanax®)
Clorazepat Triazolam
Hipnotic
Clordiazepoxid
Tetrazepam – Clonazepam
T1/2 ultra scurt
numai pt. acţ. (Rivotril®)
miorelaxantă
 Midazolam
Anticonvulsivant
Inductor al anesteziei generale
 Tranchilizante - Farmacocinetică
absorbție pe cale orală bună, cu viteze variabile în funcție de
gradul de lipofilie; legare > 90% de proteinele plasmatice

 difuziunea în țesuturi este bună

 traversează ușor BHE  efect tranchilizant central;
redistribuire în țesutul adipos cu risc de stocare și acumulare
 traversează placenta cu posibile efecte teratogene
 traversează BSL  deprimare la sugar
biotransformare hepatică:
 + (metaboliți
activi)
eliminarea se face sub formă de glucuronoconjugați inactivi,
renal dar și biliar, cu reactivare în intestin și participare la circuitul
entero – hepatic
 Tranchilizante - Farmacocinetică

Observații:

 la asocierea cu inhibitori enzimatici puternici (macrolide,

cimetidină, omeprazol, itraconazol, ketoconazol), scade
biotransformarea BZD  risc de supradozare relativă

 la asocierea cu inductori enzimatici puternici (fenitoină,

fenobarbita, rifampicină, griseofulvină) cresc biotransformarea
BZD  risc de subdozare relativă
 Tranchilizante - Farmacodinamie
Acțiuni:
► anxiolitică utilă în sindromul anxios 
diazepam, medazepam, bromazepam, clordiazepoxid

► sedativ – hipnoinductoare utilă în hiposomnii

nevrotice  nitrazepam, flunitrazepam

► anticonvulsivantă utilă în epilepsie și alte stări

convulsive  diazepam, clonazepam

► miorelaxantă utilă în stări spastice ale

musculaturii striate  diazepam, tetrazepam

► antidepresivă  alprazolam
 Tranchilizante - Farmacotoxicologie
►anxioliticele sunt medicamente cu IT mare  supradozările rar
sfârșesc letal, dar la asocierea cu alcool apare sinergismul de
efect cu deprimare SNC puternică
► în caz de supradozare, antidotul specific = FLUMAZENIL
Reacții adverse – efecte secundare:
 somnolență  efecte teratogene
 relaxare musculară cu incoordonare motorie (ataxie)
 scăderea memoriei de lungă durată după tratamente
îndelungate
 obișnuință, după administrare cronică, cu tendința greșită de
creștere a dozelor
 farmacodependență după administrarea de doze mari timp
îndelungat
 sindrom de abstinență ce apare brusc și este sever la
întreruperea bruscă a BDZ-urilor cu t1/2 scurt, dar apare lent și e
mai puțin intens la întreruperea bruscă a BDZ-urilor cu t1/2 lung
 BIBLIOGRAFIE
1. Cristea AN, Negreș S, Marineci CD, Turculeț IL, Chiriță C, Brezina A,
Pavelescu M, Hriscu A, Dogaru MT, Vari CE, Mogoșan C, Popescu F,
Cristescu C, Țarălungă G: Tratat de Farmacologie, Ediția I, sub redacția
Cristea AN, Editura Medicală, București, 2005-2017; 50-66.

2. Chiriță C, Marineci CD: Agenda medicală 2018, Editura Medicală,

București, 2017.

3. Dobrescu D, Negreș S, Dobrescu L, McKinnon R și colab: Memomed

ediția a-23-a, Editura Universitară, București, 2017; 832-963.

Acest material a fost creat de către Prof.dr.farm.pr. Cornel Chiriță pentru uzul studenților
facultăților de farmacie.
Acest material a fost simplificat și adaptat de către Șef lucrări dr.farm.pr. Emil
Ștefănescu pentru uzul asistenților medicali și de farmacie.