Sunteți pe pagina 1din 59

FORME FARMACEUTICE SOLIDE

I. PULBERI
FR X pulberile sunt preparate farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme ale uneia sau
mai multor substante active asociate sau nu substantelor auxiliare.
Folosire:
- ca atare
- divizate in doze unitare
Administrare:
- oral
- aplicate pe:
o piele
o mucoase
Pulberile pot fi definite ca suspensii sedimentate constituite din particule solide de forme si
dimensiuni diferite cuprinse intre 0,5 800 m.
2
CLASIFICAREA PULBERILOR
- dupa compozitie
simple contin o singura substanta activa fara substante auxiliare
compuse contin un amestec de substante active cu / fara substante auxiliare
- dupa modul de dozare
nedivizate
divizate
- dupa modul de utilizare (calea de administrare)
de uz intern se administreaza per os
de uz extern
- dupa gradul de finete
pulberi groscioare (trec prin sita I)
pulberi mi!locii (trec prin sita )
pulberi semifine (trec prin sita I)
pulberi fine (trec prin sita II)
pulberi foarte fine (trec prin sita III)
pulberi extrafine (trec prin sita I")
#xista pulberi la care dimensiunea particulelor este mai mica decat dimensiunea sitei I"$
%ulberile cu dimensiuni ale particulelor foarte mici & pulberi coloidale (pulberi micronizate sau
pulberi impalpabile)$
- dupa modul de formulare
magistrale
oficinale
preparate de industrie
- dupa natura lor
preparate din produse naturale (vegetale' animale' minerale)$
preparate din substante de sinteza
(
PREPARAREA PULBERILOR
)a prepararea pulberilor se aplica urmatoarele operatii:
- uscarea
- pulverizarea
- cernerea
- amestecarea / omogenizarea
- divizarea in doze
- sterilizarea (in cazuri speciale)
1. USCAREA
F*" mentioneaza ca uscarea sa se faca atunci cand este cazul$
+scarea se impune atunci cand umiditatea substantei depaseste limita admisa si in cazul substantelor
eflorescente (substante cu apa de cristalizare care au tendinta de a pierde o parte din apa de
cristalizare in anumite conditii) cu scopul de a putea respecta concentratia prescrisa sau de a preveni
unele interactiuni intre componentele asociate$
+scarea trebuie sa se efectueze la o temperatura corespunzatoare in functie de termostabilitatea
substantelor:
- substantele termolabile se vor usca la temperatura camerei sau in exicator
- substantele ce se pot descompune la temperaturi se vor usca la ,--.-
-
/
- substantele termostabile se vor usca la 0--11-
-
/$
F*" prevede pentru unele substante eflorescente des2idratarea pana la un anumit grad inaintea
asocierii sau amestecarii cu alte substante$
3intre substantele eflorescente pentru care F*" recomanda uscarea fac parte 4a
2
56
,
si 4a
(
%6
,
$
4a
2
56
,
7 1- 8
2
6 in mod normal
In combinatii se foloseste an2idru$
Metode de uscare
- uscarea la aer
- uscarea in exicator
- uscarea la cald
- uscarea cu radiatii infrarosii
+scarea la aer
+scarea la aer reprezinta expunerea in aer liber a unor materiale care pierd usor umiditatea si nu sunt
sensibile la actiunea agentilor atmosferici:
- la soare
- la umbra
- in spatii inc2ise
9aterialul se intinde in strat subtire si se vantura (eventual) pentru a grabi procesul$
,
%rin expunere la aer pot fi uscate o serie de substante solide care pierd usor umiditatea sau apa de
cristalizare si nu sunt influentate de aer$
+scarea in exicator
#xicatoarele & recipiente cu peretii grosi de sticla care pot fi acoperite etans cu un capac si care
servesc la uscarea unor substante$
+nele exicatoare au la partea inferioara un compartiment peste care se gaseste o placa de portelan care
serveste drept suport pentru vasele care contin materialul de uscat$
/ompartimentul inferior serveste pentru introducerea unor substante 2igroscopice care fixeaza
umiditatea: /a6' 8
2
56
,
concentrat' silicagel etc$
----
Substantele higroscopice si delicvescente retin / fixeaza umiditatea din aer in conditii defectuoase de
pastrare. Se deosebesc prin cantitatea de apa absorbita:
- substantele higroscopice se umezesc in prezenta umiditatii atmosferice
- substantele delicvescente se pot dizolva in apa absorbita
----
#xicatoarele servesc la des2idratarea unor substante in cantitati mici sau pentru pastrarea unor
produse 2igroscopice:
- unele extracte uscate
- unele extracte moi
+scarea la cald
+scarea la cald se face cu a!utorul unui agent de uscare incalzit (aerul este cel mai des folosit) care
circula deasupra materialului' se incarca cu vapori de apa si este evacuat prin ventilare$
+scarea la cald necesita o aparatura speciala si conditii de lucru controlate$ /ele mai simple aparate
de uscare sunt:
- etuvele
- dulapurile de uscare
+scarea cu radiatii infrarosii
- se realizeaza cu a!utorul unor lampi care radiaza raze infrarosii
- incalzirea materialului depinde de:
intensitatea sursei
distanta dintre lampa si material
culoarea / capacitatea de absorbtie a produsului
3urata de uscare e mai mica decat la alte metode$
+scarea cu radiatii infrarosii e constituita din mai multe lampi asezate la partea superioara a incaperii
de uscat$ 9aterialul e asezat pe o banda rulanta care se roteste cu o viteza mica la o anumita distanta
de sursele de radiatie$
Aceasta metoda poate fi folosita pentru uscarea urmatoarelor produse:
- vegetale
.
- granulatelor
- pulberilor
2. PULVERIZAREA
%ulverizarea este operatia prin care corpurile solide sunt transformate in fragmente mai mici de 1 mm$
In cazul produselor vegetale pulverizarea este precedata de maruntire$
%ulverizarea permite aducerea unei pulberi la gradul de maruntire prevazut de monografia respectiva$
Puler!"area la #o$ar
este operatia cea mai frecvent intalnita in practica farmaceutica$
%ulverizarea la mo!ar se poate face prin:
- pisare (lovire) & se efectueaza lovind cu putere substanta aflata pe fundul mo!arului cu pistilul
pe o directie perpendiculara$ Aceasta metoda se aplica substantelor dure sau produselor
vegetale care au tesuturi tari (exemplu: acidul tartric' radacina de Ipeca)
- triturare & procedeul in care pistilul e invartit in mo!ar imprimandu-se o actiune de presare
(frecare asupra materialului de pulverizat)$ *otirea pistilului se face de obicei in sens invers
acelor de ceasornic (de la dreapta la stanga)$ %rin triturare se pulverizeaza substantele mai
putin dure care se sfarama mai usor$
Puler!"area %r!& !&ter#ed!u
+nele substante folosite in farmacie nu pot fi pulverizate prin simpla triturare la mo!ar pentru ca'
datorita structurii lor' se aglomereaza$ %entru a se inlesni pulverizarea se recurge la o alta substanta
numita intermediu$ Intermediile folosite pentru pulverizare pot sa ramana sau nu in amestec$
Intermediile pot fi:
- solide (za2arul) intermediu permanent
- lic2ide (alcool' eter' cloroform) intermedii volatile
In general o substanta se pulverizeaza fara reziduu$ +n eventual reziduu se pulverizeaza din nou si se
incorporeaza in amestec$
#xceptie a pulverizarii cu reziduu radacina de ipeca & alcaloizii se afla in tesuturile cortical si
liberian care se pulverizeaza usor pe cand tesutul lemnos este lipsit de principii active si se
indeparteaza$
:radul de finete al pulberilor difera dupa destinatia lor:
- pansamentele gastrice' pudrele trebuie sa corespunda unei fineti avansate sitele II - I"
- pulberile care se dizolva inainte de administrare' pulberile de uz intern care sunt dizolvate de
secretia gastro-intestinala pot avea un grad de dispersie mediu sitele -II
Su'sta&tele se %uler!"ea"a !& ca&t!tat! &ecesare %e&tru ca sta'!l!tatea lor su' (or#a de %ul'ere
e #a! redusa.
;
). CER*EREA
%rin operatia de pulverizare se obtine o pulbere care e constituita din particule de dimensiuni diferite$
3eseori e necesar ca particulele care au dimensiuni mai mari sa fie separate$
/ernerea e operatia prin care particulele cu dimensiuni mai mari se separa cu a!utorul sitelor$
%rin cernere rezulta 2 fractiuni:
- particule cu dimensiuni mai mici decat dimensiunile sitei & cernut
- particule cu dimensiuni mai mari sau egale cu dimensiunea sitei & refuz
F*" 0 site standardizate ( I&dimensiunile mari I"&dimensiuni foarte mici)
5itele pot fi caracterizate prin:
- latura interioara a oc2iului (mm)
- numarul de oc2iuri pe cm
2
- diametrul sarmei (mm)
sita nr 1 fragmente mari
sita nr 2 fragmente mi!locii
sita nr ( fragmente mici
sita nr , pulberi
etc
<
+. AMESTECAREA , OMO-E*IZAREA
Amestecarea pulberilor farmaceutice are ca scop omogenizarea particulelor de marimi diferite din
aceeasi substanta sau a particulelor apropiate ca ordin de marime dar diferite din punct de vedere
c2imic$
Amestecul obtinut trebuie sa fie omogen$
%entru amestecarea pulberilor in farmacie se utilizeaza de obicei mo!arele$ Acestea trebuie sa aiba o
capacitate de .-1- ori mai mare decat volumul pulberii$
/onform F*" la prepararea pulberii compuse substantele se amesteca in ordinea crescatoare a
maselor cu exceptia substantelor cu densitate mare care se adauga la inceput$
Ca&d #asa %ul'er!! de%aseste 2./ cer&erea (!&ala este o'l!/ator!e.
Daca su'sta&ta care este !& ca&t!tatea cea #a! #!ca este d!& /ru%a celor %uter&!c act!e sau
to0!ce se !&troduce !& #o$ar &u#a! du%a ce cu o %ort!u&e e/ala sau du'la d!&tr1o alta su'sta&ta
%rea"uta !& a#estec s1au astu%at %or!! #o$arulu!.
La (el se %rocedea"a s! !& ca"ul su'sta&telor colorate.
/omponentele care sunt prescrise in cantitate mai mare sau prezinta volume mai mari se adauga in
mai multe portiuni succesive$
5ubstantele cu densitate mica voluminoase se adauga la sfarsit$
In scopul asigurarii omogenitatii amestecului de pulberi' F*" recomanda in cazul pulberilor ce
depasesc 2-g trecerea prin sita imediat inferioara sitei ce indica finetea pulberii respective$
3eoarece in timpul trecerii prin sita are loc o sortare a pulberii la inceput trecand prin sita particulele
mai fine iar la sfarsit cele mai mari se impune readucerea pulberii in mo!ar si omogenizarea ei din
punct de vedere al marimii particulelor$
=
2. STERILIZAREA
F*" recomanda ca pulberile care se aplica pe plagi' arsuri' pielea sugarilor sa se prepare prin metode
care sa le asigure sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu micro-organisme$
In acest regime se incadreaza si pulberile cu antibiotice$
Vezi metode de sterilizare din anul II.
0
3. DIVIZAREA
3ivizarea pulberilor in doze unitare se face prin:
- aprecierea vizuala a conurilor de pulbere formate pe cartele de celuloid
- cantarire
Pentru dozele de g sau mai mari este obligatorie divizarea prin cantarire
!ozele mai mici se pot diviza pe cartele
%entru divizarea corecta a cantitatilor mai mici de 2-mg substanta pentru o doza se recomanda
adaugarea unei pulberi inerte (ex$ )actoza) pana la completarea greutatii de 2-mg amestec$
D!!"area 4du%a oc5!6 cu a!utorul cartelelor consta in repartizarea pulberii in doze egale in numarul
indicat pe cartele asezate cate . sau 1- in randuri verticale unele peste aletle astfel incat ca 1/( din
lungimea fiecarei cartele sa fie libera' pe aceasta urmand sa se depuna pulberea de divizat$ Astfel
conurile de pulbere fiind mai apropiate unele de altele' aprecierea vizuala este mai usoara' repartizarea
in volume egale este mai exacta iar pierderile de substanta prin aderare de cartela sunt mai mici
deoarece distanta de parcurs pana la introducerea in capsula este mai scurta$
%ulberea de divizat se repartizeaza prin cantarire in doze de cate . sau 1-' sau in concordanta cu
numerul de doze prevazut in reteta care poate fi multiplu de ;' 12 etc$
/artela cu pulberea de divizat se tine cu mana dreapta deasupra sirului de cartele asezate vertical si
printr-o usoara lovire a marginii cartelei cu degetul aratator intreaga cantitate se repartizeaza in doze
egale$
#ste de criticat procedeul prin care cartelele se aseaza orizontal si mai ales distantate intre ele'
dispunerea pulberii facandu-se in mi!locul cartelei$ %rin acest procedeu aprecierea vizuala
comparativa a volumuli de pulbere este mai dificila si pierderea de substanta mai mare$
3upa divizare urmeaza introducerea pulberii divizate in:
- capsule de 2artie simpla / cerata
- capsule amilacee
- capsule de gelatina
/apsulele se aleg in raport de:
- cantitatea pulberii
- natura pulberii
- proprietatile pulberii
I&troducerea %ul'er!! d!!"ate !& ca%sulele de 5art!e se face astfel:
- capsulele se aseaza unele peste altele cate 1-
- se indoaie la 1/( din lungimea lor
- se iau in mana stanga si se desc2id la capatul portiunii mai lungi
- este recomandat ca desc2iderea sa se faca dinainte si sa se imprime printr-o usoara presare
intre degete muc2ii noi abia marcate care vor mentine capsula desc2isa
- in capsulele astfel pregatite se introduc una cate una pulberile de pe cartele
- cartelele golite se sterg in aceeasi ordine daca operatia continua
1-
- la sfarsit cartelele se sterg de parf si daca este cazul se sterg si cu un tampon de vata imbibata
cu alcool$ Intre 2 intrebuintari este bine sa se pastreze intr-un pa2ar >erzelius pentru a-si
mentine o usoara forma de !g2eab$
- capsulele se inc2id prin imbucarea celor 2 extremitati apasand apoi capsula astfel incat sa
capete forma unui plic' grupandu-se cate ( sau .$
D!str!'u!rea %ul'er!! !& ca%sule a#!lacee se face dupa o prealabila diviziune pe cartele$
#ste de criticat metoda dupa care pulberea se divizeaza direct in capsulele amilacee deoarece duce la
erori foarte mari$
In fiecare capsula se introduce doza corespunzatoare cu a!utorul cartelei apoi cu a doua !umatate a
capsulei cu dimensiune putin mai mare' care serveste drept capac' se inc2ide capsula umpluta cu
pulbere$
Re%art!"area %ul'er!! d!!"ate !& ca%sule /elat!&oase tar! nu se face individual ci se face cu
a!utorul unor dispozitive numite geluliere permit umplerea unui numar mare de capsule in timp
foarte scurt$
%repararea amestecului de pulberi pentru umplere se face la volum deoarece si umplerea se face la
volum$
Fiecare marime de capsula e caracterizata de un anumit volum$
- cantitatea de substanta activa e adusa la volumul dorit cu lactoza
- amestecul se omogenizeaza
- se repartizeaza in numerul de capsule pentru care s-a pregatit
Acesta este un procedeu rapid si eficient$
11
PULBERI COMPUSE CU SUBSTA*TE CE DAU AMESTECURI EUTECTICE
6 serie de substante organice cu functii fenolice' alde2idice' cetonice asociate intre ele dupa triturare
pot da amestecuri eutectice$
"mestecurile eutectice au punctul de topire mai mic decat ale fiecarui component in parte# cel mai
adesea mai mic decat temperatura ambianta# si rezulta amestecuri moi sau lichide.
%robleme la incorporarea amestecurilor eutectice in pulbere apar doar la cantitati mari$
#xemple de substante ce formeaza amestecuri eutectice:
- camfor ? mentol & pulberi de uz extern
- aspirina ? aminofenazona
- camfor ? fenol
#vitarea formarii eutecticului se poate realiza prin:
- separarea componentelor printr-o rondela de 8ostia
- amestecarea componentei aflate in cantitate mai mare cu o contitate egala dintr-o pulbere
absorbanta (de exemplu lactoza' amidon' 9g6' caolin @Al
2
6
(
A25i6
2
A28
2
6B' carbonat bazic de
magneziu @9g/6
(
79g(68)
2
728
2
6B) apoi adaugarea celeilalte componente$
- inlocuirea componentei ce formeaza amestecul eutectic cu o sare a ei$
12
PULBERI COMPUSE CU ULEIURI VOLATILE
%ulberile compuse cu uleiuri volatile se prepara prin incorporarea substantelor volatile in
componentele cu reactivitatea c2imica cea mai mica' adaugand apoi restul componentelor$
#xemple de substante volatile:
- lic2ide & uleiuri volatile se adauga picatura cu picatura pe capul pistilului si se tritureaza
pana la omogenizare$ 5e pot prepara oleoza2aruri astfel: la o picatura de ulei volatil se
incorporeaza 2 g za2ar pulverizat$
- solide & camfor' mentol' timol' (48
,
)
2
/6
(
se pulverizeaza repede si se amesteca cu pulbere
inerta (componenta cu reactivitate c2imica mai mica) si poi cu restul pulberii$
%ulberile cu substante volatile se cern numai prin site speciale destinate acelei pulberi$
%ulberile divizate - se ambaleaza in capsule din 2artie cerata / pergaminata
%ulberile nedivizate se ambaleaza in borcane de sticla
1(
PULBERI COMPUSE CU E7TRACTE SI TI*CTURI
#xista ( categorii:
- pulberi compuse cu extracte uscate
- pulberi compuse cu extracte moi
- pulberi compuse cu extracte fluide (tincturi)
1. P!"#R$ %&'P(# % #X)R*%)# (%*)#
3ispersarea acestor extracte in pulberi nu ridica probleme deosebite deoarece nu duce la modificarea
consistentei si aspectului acestora$
4efiind pulberi fine extractele uscate trebuie pulverizate$
/onform F*" extractele uscate se prezinta sub forma de:
- pulberi cu aspect uniform
- lamele
- masa spongioasa care se pulverizeaza usor
%ulverizarea se face la mo!ar prin triturare$
- 3eoarece extractele uscate se prescriu in cantitati mici ele nu se aduc primele in mo!ar pentru a
evita retinerea unei parti in porii mo!arului$
- 5e pulverizeaza intai o cantitate aproximativ egala cu cantitatea de extract de pulbere inerta
(lactoza) sau cu densitate mare (4a8/6
(
)$
- 3aca sunt prescrise cantitati mari se aduc la gradul de maruntire dorit prin pulverizare si cernere si
apoi se amesteca$
+. P!"#R$ %&'P(# % #X)R*%)# '&$
#xtractele moi sunt preparate vascoase' semisolide' colorate' cu aspect uniform care au un continut de
cel mult 2-C materii volatile$
Incorporarea extractelor moi in pulberi ridica probleme in cazul in care sunt prescrise in cantitati mari$
- 9axim (-C din pulberea compusa poate fi reprezentata de extractul moale$ Aceasta limita
depinde de capacitatea de absorbtie a componentelor$
- In cazul componentelor 2igroscopice' cantitatea de extract moale ce poate fi incorporata fara a
modifica consistenta pulberii este mai mica de (-C$
--------------------------------
'etode de incorporare
1$ Driturarea cu cantitati succesive din pulberea componentelor obtinute anterior
- se prepara pulberea compusa dupa regulile generale de preparare
- se cantareste extractul moale pe o tectura (bucata de 2artie) din 2artie pergaminata / cerata
- se aduce cantitativ cu a!utorul unei spatule pe capul pistilului
- se tritureaza usor pentru a evita formarea de aglomerate sau cruste prin aderarea extractului moale
de peretii mo!arului si de pistil (asemenea cruste se desfac greu)
1,
- se continua triturarea pana la obtinerea unei pulberi omogene
4+ se procedeaza ca la prepararea solutiilor cand se cantarea extractul moale pe o 2artie de filtru
care se aducea pe capul pistilului si se umezea la exterior$ %rin aceasta metoda s-ar introduce o
cantitate de apa suplimentara in pulbere$
2$ 3ispersarea extractului in una din componentele pulberii cu capacitate maxima de absorbtie
%este pulberea preparata in mo!ar din una din componente si extractul moale se aduc celelalte
componente sau pulberea compusa preparata in prealabil intr-un alt mo!ar$
($ 3iluarea cu o mica cantitate de alcool a extractului moale' apoi dispersarea in pulberea compusa si
incalzirea usoara a mo!arului pentru indepartarea alcoolului
Aceasta metoda prezinta un dezavanta!: introduce suplimentar o cantitate de apa in pulberea compusa$
---------------------------
/and cantitatea de extract moale prescrisa intr-o pulbere este mai mare de (-C se poate folosi
concentrarea & transformarea extractului moale in extract uscat cu a!utorul lactozei / amidonului /
dextrinei / pulbere de lemn dulce$
5e foloseste o parte pulbere inerta pentru ( parti extract moale$
- Intr-o capsula de portelan se amesteca pulberea inerta cu extractul moale si amestecul obtinut se
incalzeste pe baie de apa pana la uscare$
- 5e pulverizeaza si se incorporeaza in pulbere componentele$
%rocedeul de concentrare este contraindicat la extractele si tincturile cu principii termolabile
,. P!"#R$ %&'P(# % #X)R*%)# F!$-# (* )$.%)R$
7 #xtractele fluide sau tincturile in proportie de maxim 1-C fata de restul componentelor se pot
incorpora in pulberea compusa fara probleme$
Fiind prescrise in cantitati mici se masoara cu a!utorul picatorului normal sau al pipetei$
%icaturile se aduc treptat pe capul pistilului si se tritureaza usor pulberea compusa pentru a evita
formarea de cruste$
5e continua triturarea pana la obtinerea unei pulberi omogene$
7 3aca proportia de extract fluid sau de tinctura depaseste 1-C se foloseste concentrarea cu a!utorul
unei pulberi inerte (aceleasi ca si pentru extractele moi)$
)a concentrare se foloseste o parte pulbere inerta pentru o parte tinctura sau extract fluid$
/oncentrarea este contraindicata pentru tincturile si extractele fluide care contin principii termolabile$
1.
PULBERI COMPUSE CU SUBSTA*TE COLORA*TE SI COLORATE
5ubstante colorante si colorate ridica probleme de manipulare:
- albastru de metilen
- violet de gentiana
- rivanol
*eguli:
- nu se pulverizeaza in mo!ar poros pentru a evita impregnarea mo!arului cu substanta colorata
- se foloseste un mo!ar cu peretii luciosi' de obicei se aduce la mo!ar o cantitate mica dintr-o
pulbere inerta pentru a astupa porii mo!arului dupa care se aduce pulberea colorata
- se folosesc vase' cartele si site speciale pentru aceste substante
1;
PULBERI COMPUSE CU SUBSTA*TE EFLORESCE*TE
5ubstantele eflorescente & substante cu apa de cristalizare care au tendinta de a pierde o parte din apa
de cristalizare in anumite conditii:
- conservare defectuoasa
- variatii de temperatura
- triturare
%rin pierderea apei de cristalizare ele se transforma din substante cristaline in substante amorfe si mai
pulverulente$
)a incorporarea substantelor eflorescente in pulberi apar o serie de probleme:
- umezirea pulberii compuse datorita apei eliberata din substanta eflorescenta
- reactii c2imice nedorite intre componente reactii care nu ar fi avut loc in conditii de umiditate
corespunzatoare
- modificarea doza!ului de aceea ori de cate ori se prescriu substante eflorescente farmacistul are
obligatia sa inlocuiasca substantele cristaline cu cele uscate in cantitate ec2ivalenta
1<
PULBEREA ALCALI*A 1 FR7
8PULVIS ALCALI*UM9
4atrii sulfas an2Edricus (sulfat an2idru de sodiu 4a
2
56
,
) (sita ) $$$$$ 2 g
4atrii 2Edrogeno p2osp2as (fosfat acid de sodiu 4a
2
8%6
,
) (sita ) $$$$ , g
4atrii 2Edrogeno carbonas (carbonat acid de sodiu 4a8/6
(
) (sita ) $$$$ ; g
%reparare:
- componentele se pulverizeaza separat dupa o prealabila uscare
- se aduc la mo!ar in ordinea crescatoare a maselor' triturand dupa fiecare adaugare
- se elibereaza in pungi sau capsule de 2artie de marimi corespunzatoare
3escriere:
- pulbere alba
- gust sarat amarui
- p8& ='2 0'=
6bservatii:
- la preparare se foloseste sulfat de sodiu an2idru obtinut conform F*" din 4a
2
56
,
71-8
2
6 uscat la
(-
-
/ 1 2 apoi la 1(-
-
/ pana la masa constanta
- F*" prevede uscarea fosfatului disodic la .-
-
/ dar la (.
-
/ fosfatul disodic se dizolva in apa de
cristalizare ceea ce determina formarea de cruste ce ingreuneaza uscarea si pulverizarea$ 3e aceea
se recomanda intai uscarea prin expunere la aer si apoi la etuva la .-
-
/ pana la masa constanta
cand se obtine 4a
2
8%6
,
728
2
6 (acesta se foloseste in formula noastra)
- amestecarea se face in ordinea crescatoare a maselor pentru ca substantele au densitati apropiate
- pentru cernere se foloseste sita
- nu este necesar un grad mai avansat de maruntire pentru ca pulberea este destinata dizolvarii in
apa
- un eventual reziduu de la cernere se pulverizeaza din nou si se incorporeaza in amestec$
/onservare:
- se prepara in cantitati mici
- se pastreaza ferit de umiditate
Actiune:
- coleretic' colagog stimuleaza vezica biliara
Intrebuintari:
- in afectiuni 2epatice sau ale cailor biliare
- se dizolva continutul unui pac2et intr-un litru de apa fiarta si racita
- se administreaza 12. ml 2-- ml cu F 2 1 2 inainte de masa o data sau de doua ori pe zi
- solutia se incalzeste la ,.
-
/ inainte de administrare
- se prepara numai la nevoie
1=
PULBEREA LA7ATIVA EFERVESCE*TA : FR7
8PULVIS EFERVESCEUS LA7A*S9
5e folosesc 2 pulberi:
I$ 4atrii sulfas an2Edricus (sulfat an2idru de sodiu 4a
2
56
,
) (sita ) $$$$$ 2 g
4atrii 2Edrogeno carbonas (carbonat acid de sodiu 4a8/6
(
) (sita ) $$$$ ;'. g
II$ Acidum tartaricum (acid tartric) (sita ) $$$$ ; g
%reparare:
- se amesteca sulfatul de sodiu an2idru si carbonatul acid de sodiu
- se trec prin sita si se introduc intr-o capsula de 2artie albastra
- acidul tatric pulverizat si trecut prin sita se introduce intr-o capsula de 2artie alba
3escriere:
- pulberi albe
- dizolvate impreuna in apa produc efervescenta
- prima are gust sarat amar
- a doua gust acru
6bservatii:
- sulfatul de sodiu este an2idru
- acidul tartric trebuie sa piarda prin uscare cel mult -'.C din masa' altfel se usuca la 1-.
-
/ pana la
masa constanta
- continutul celor 2 capsule reprezinta o doza
- se foloseste dupa dizolvare in apa' deci pulberea nu necesita o maruntire mai avansata
- prin amestecarea solutiei in momentul intrebuintarii are loc formarea tartratului de sodiu' reactia
decurgand cu efervescenta
- se poate prepara o singura pulbere compusa din cele ( elemente dar in acest caz umiditatea
pulberii compuse nu trebuie sa depaseasca 1C pentru a nu avea loc reactii intre componente
- conservarea ei se va face in flacoane bine inc2ise in prezenta unei substante des2idratante sau in
flacoane inc2ise ermetic / etanse
/onservare:
- se prepara la cerere
- se pastreaza ferit de umiditate
Actiune:
- laxativ
Intrebuintari:
- pentru actiune laxativa
- se dizolva continutul fiecarei capsule in 1-- ml apa fiarta si racita si cele 2 solutii se pot
administra fie succesiv fie dupa amestecarea solutiilor si incetarea efervescentei fie cu a!utorul
unui pa2ar cu 2 compartimente$
10
PULBERI COMPUSE CU SUBSTA*TE ;I-ROSCOPICE SI DELICVESCE*TE
5ubstantele 2igroscopice si delicvescente retin sau fixeaza umiditatea din aer in conditii defectuoase
de pastrare$
5e deosebesc prin cantitatea de apa absorbita:
- substantele 2igroscopice se umezesc in prezenta umiditatii atmosferice
- substantele delicvescente se pot dizolva in apa absorbita
/antitatea de apa absorbita depinde de natura substantei si umiditatea relatica atmosferica$
#xemple de substante 2igroscopice:
- 4a>r
- 48
,
>r
- 4aI
- 4a46
2
(4itritul de sodiu este substanG toxicG (dozG letalG fiind ,g)' Hn combinaie cu unele
amine (nitroamine) este cancerigen$ Identificarea nitritului se face cu sufatul de fier
(Fe56
,
I < 8
2
6) care Hn prezena nitritului devine brun$)
- 4istatin
- Fenobarbital sodic
#xemple de substante delicvescente:
- /a>r
2
728
2
6
- /a/l
2
7;8
2
6
- /loral 2idrat
*eguli:
- cantarirea' pulverizarea' amestecarea substantelor 2igroscopice sau delicvescente se va face cat
mai repede pentru a evita un contact indelungat cu aerul
- cantarirea lor se va face pe 2artie cerata
- incorporarea acestor substante in pulberile compuse se face dupa o prealabila uscare in etuva la
1---/ 12 (pentru substantele termostabile)$ 5e aduc apoi in mo!arul uscat si usor incalzit pentru a
evita retinerea apei in timpul lucrului$
- pentru substantele termolabile uscarea la etuva nu e posibilaJ se asociaza o substanta absorbanta
(lactoza' amidon' caolin' 9g6' 9g/6
(
79g(68)
2
728
2
6 carbonat bazic de magneziu) in
cantitate egala sau dubla componentei cu substanta 2igroscopica sau delicvescenta
- in cazul in care substanta 2igroscopica sau delicvescenta este sensibila la un anumit p8 se
foloseste substanta absorbanta care sa prote!eze de actiunea p8-ului respectiv (sa tamponeze
aciditatea sau alcalinitatea)
- se recomanda ambala!e impermeabile pentru apa:
o 2artie cerata
o 2artie pergaminata
o recipiente din sticla
2-
PUDRE
/ pulberi de u0 extern caracteri0ate printr1un 2rad avansat de finete 3sitele 4$$$ $X5.
%udrele sunt pulberi nedivizate si pot fi:
- cosmetice
- medicamentoase
Pudrele cos#et!ce
- contin amestecuri de substante anodine sau excipienti
- se folosesc in scop protector asigurand protectia mecanica a fetei
- se pot folosi in scop decorativ dau fetei un aspect mat' catifelat
- pot contine:
o parfumuri
o coloranti
o conservanti
Pudrele #ed!ca#e&toase
- contin substante active alaturi de excipienti
- se folosesc in scop curativ sau profilactic
exemple de substante active:
- antibiotice
- sulfamide
- sulf
- acid boric
- acid salicilic
- mentol
- camfor
- i2tiol
exemple de excipienti:
- anorganici:
o talc
o caolin
o /a/6
(
o 9g/6
(
o 9g6
o Kn6
- organici:
o amidon
o stearat de 9g
- naturali:
o animala albumina
o vegetala licopodiu' pudra de matase
21
Pudre ster!le
%ulberile care se aplica pe plagi' arsuri' pielea sugarilor se prepara prin metode care le asigura
sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu micro-organisme$
%ulberile care contin antibiotice trebuie sa fie sterile pentru a evita scaderea actiunii antibioticului si
pentru a evita suprainfectarea ranilor$
(terili0area pudrelor
1$ dupa preparare (dupa amestecarea componentelor) cu conditia ca atat substanta activa cat si
excipientii sa fie termostabili$ 5terilizarea se efectueaza la etuva la:
1=-
-
/ (-L
1<-
-
/ ;-L
1;-
-
/ 1=-L
#xemple:
- acid boric
- unele sulfamide
- excipienti: talc' amidon' caolin
2$ daca pudrele contin substante medicamentoase termolabile se realizeaza incorporarea aseptica a
acestora in amestecul de excipienti sterilizati$
- %repararea se realizeaza in conditii adecvate si in spatii sterilizate cu radiatii +$
- /onditionarea se face in recipiente sterilizate' inc2ise etans$
- #xcipientii se pot steriliza separat sau dupa o prealabila amestecare$
22
TIPURI DE PUDRE STERILE<
- pudre sicative
- pudre cu substante grase
Pudrele sicative & pulberi care absorb secretiile si impiedica frecarea si macerarea pielii$
#xemple de excipienti:
- talc
- amidon
- 9g6
- 9g/6
(
#xemple de substante active:
- antipruriginoase: camfor' mentol
- astringente: tanin' saruri de bismut' Kn6
- fotoprotectoare: tanin' >i
2
6
(
' Di6
2
- antisudorifice: acid salicilic
- antiseptice: acid boric' acid salicilic
Pudre cu substante 2rase
%udrele destinate aplicarii pe suprafete mari ce exudeaza cantitati mari de lic2id absorb umiditatea si
se aglomereaza formand cruste la suprafata plagilor$
In asemenea situatii se recomanda 2idrofobizarea pulberilor pentru diminuarea capacitatii de
absorbtie$
8idrofobizarea se realizeaza cu a!utorul substantelor grase:
- ceara
- lanolina
- ulei parafina
- untura de peste
- colesterol
- cetacee
Incorporarea substantelor grase moi sau lic2ide in pulberi nu ridica probleme$ #le se tritureaza cu
amestecul de excipienti ce urmeaza a fi 2idrofobizat$
Incorporarea substantelor grase solide in pudre se poate face in 2 moduri:
- prin dizolvarea substantelor grase intr-o cantitate minima de solvent volatil si triturarea solutiei cu
amestecul de excipienti pana la volatilizarea solventului si etalarea substantei grase pe particulele
de pulbere aceasta metoda se foloseste cand sunt prescrise cantitati mici de substanta grasa ce se
dizolva in alcool sau eter
- prin topirea substantei grase in mo!arul incalzit si triturarea cu excipientul respectiv pana la
dispersarea uniforma a substantei grase metoda se foloseste cand sunt prescrise cantitati mari de
substanta grasa sau substanta grasa nu este usor solubila in solventul volatil$
2(
CO*TROLUL PULBERILOR
1. O#o/e&!tatea
%ulberile trebuie sa prezinte un aspect uniform intinse in strubtire pe o lama de sticla si examinate
cu lupa care mareste de ,'. ori nu trebuie sa prezinte aglomerari de particule$
2. -radul de (!&ete al %ul'er!!
+niformitatea finetii pulberilor se determina cu a!utorul sitelor standard' astfel:
- 2-g pulbere se introduc in sita prevazuta cu capac si recipient
- se agita 2-L
- reziduul de cernere obtinut cu sita specificata nu trebuie sa fie mai mare de .C si sa nu fie mai
putin de ;-C folosind sita superioara$
). Masa totala %e rec!%!e&t
- se efectueaza in cazul pulberilor nedivizate
- se cantareste individual continutul din 1- recipeinte
- fata de masa declarata se admit abateri de M 1-.C
+. U&!(or#!tatea #ase!
)a pulberile divizate se cantareste individual continutul a 2- doze si se calculeaza masa medie$
2. Ster!l!tatea
%ulberile aplicate pe rani' plagi' pielea sugarilor trebuie sa fie sterile$
3. Do"area
/ontinutul in substanta activa declarat$
2,
II. PILULE 8FR I79
/ preparate farmaceutice solide de forma sferica cu o masa de 0,+ 0,, 2 obtinute prin modelare
din una sau mai multe substante active cu adaos de excipienti destinate administrarii interne.
For#ularea %!lulelor
1$ 5ubstante active
2$ #xcipienti
1. SUBSTA*TE ACTIVE
5e pot folosi aproape toate substantele solide' moi sau lic2ide ale caror doze unitare sunt mai mici de
-'2 g si care pot fi prelucrate intr-o masa plastica cu a!utorul excipientilor$
3upa modul in care se prelucreaza in pilule' substantele active sunt:
- su'sta&te cr!stalo!de nu au capacitate de adeziune deci nu pot da cu apa sau alt solvent o masa
plasticaJ pentru obtinerea unei mase plastice se asociaza cu substante liofile
o exemplu: sarurile de alcaloizi' de fier sau fenobarbitalul se pot asocia cu gel de
macromolecule cum e metilceluloza sau cu extracte vegetale moi
- %roduse colo!dale au o mare capacitate de adeziune cu apa sau alti solventi rezultand o masa
pilulara lipicioasa care nu poate fi prelucrata in piluleJ pentru obtinerea unei mase plastice usor de
modelat se asociaza cu substante cristaloide
o exemple de liofile:
extracte fluide & pasiflora
tincturi & opiu
extracte moi & valeriana
- su'sta&te 5!dro(o'e pentru a obtine o masa pilulara corespunzatoare se asociaza cu excipienti
liofili emulsivi
o exemple de 2idrofobe:
camfor
eucaliptol
unele gudroane
o exemple de excipienti emulsivi:
masa gelatinoasa
glicerolat de amidon
gel de metil celuloza
2.
2. E7CIPIE*TI
2$1 3iluanti
2$2 #xcipienti aglutinanti
2$( #xcipienti absorbanti
2$, #xcipienti consperganti
2.1. D!lua&t!
%rezenta lor nu este obligatorie$ 5e adauga in cazul in care masa pilulei nu atinge -'2 g$
#xemple:
- lactoza
- za2ar
- tectina
- dro!die de bere uscata
2.2. E0c!%!e&t! a/lut!&a&t! 8ade"!!= l!a&t!9
5e folosesc pentru obtinerea unei mase plastice usor de modelat mai ales in cazul piluleor cu substante
cristaloide$
- adaugati in cantitate prea mica duc la obtinerea unei mase pilulare faramicioase
- adaugati in cantitate prea mare determina obtinerea unei mase lipicioase greu de modelat
%ractic se cantareste o cantitate ceva mai mare de aglutinant' aceasta se aduce treptat in masa pilulara
pana cand se obtine consistenta dorita$ Aglutinantul ramas se cantareste si prin diferenta se afla
cantitatea folosita la prepararea pilulelor$
#xemple:
- sirop simplu
- sirop de glucoza 2.-.-C
- miere
- gel de metil celuloza
- glicerolat de amidon
- extract moale de dro!die de bere
- alcool
2.). E0c!%!e&t! a'sor'a&t! 8de co&s!ste&ta9
5e folosesc in cazul pilulelor cu substante active moi sau lic2ide' la fel pentru obtinerea unei mase de
consistenta corespunzatoare$
- absorb excesul de umiditate
4u se folosesc in cantitati prea mari pentru a nu se depasi -'( g / pilula
#xemple:
- amidon
- 9g6
- caolin
2;
2.+. E0c!%!e&t! co&s%er/a&t! 8de aco%er!re9
& pulberi inerte fine folosite la acoperirea pilulelor si uneori la prepararea magdaleonului$
- evita lipirea pilulelor intre ele
#xemple: unele pulberi vegetale: pedicuta' scortisoara' cacao' lactoza etc$
METODE DE PREPARARE A PILULELOR
( metode:
- metoda modelarii manuale
- metoda picurarii
- metoda topirii / turnarii in forme
1. Metoda #odelar!! #a&uale
1$1 $ 6btinerea masei pilulare
- substantele active solide se pulverizeaza si se amesteca
- daca sunt in cantitati foarte mici si solubile in apa se prefera dizolvarea lor pentru a realiza o
dispersare mai buna
- se adauga excipientii necesari pentru obtinerea masei pilulare
- tincturile' extractele fluide si moi prescrise in cantitati mari se aduc la consistenta solida si apoi se
incorporeaza in amestec
1$2$ Dransformarea masei pilulare in magdaleon
- se lucreaza pe placa pilularului in prezenta unei cantitati de conspergant
1$($ 3ivizarea magdaleonului
- se aduce magdaleonul pe cutitul inferior fix
- deasupra se aduce cutitul superior care se apasa intai usor apoi i se imprima o miscare de du-te vino
pentru divizare
- pentru ca pilulele sa fie sferice prin taiere trebuie ca cele 2 cutite sa se suprapuna perfect si ca
diametrul magdaleonului sa fie mai mic cu 1/. decat distanta dintre cele 2 muc2ii$
1$,$ *otun!irea si acoperirea pilulelor (conspergarea)
- se realizeaza cu a!utorul unui disc de lemn cu marginile mai proeminente
- discului i se imprima o miscare de rotatie care determina rotun!irea pilulelor intre cele 2 suprafete
2. Metoda %!curar!!
%rin aceasta metoda se obtin pilule mai mici de -'2 g$
- in excipientul fluidificat pe baie de apa se aduc substantele active
- masa pilulara fluida se toarna sub forma de picaturi intr-un lic2id de racire nemiscibil cu
substantele active si excipientii
- lic2idul de racire trebuie sa aiba densitatea mai mica decat masa pilulara topita pentru a se putea
forma picatura prin cadere pe fundul vasului
#xcipienti grasi:
- uleiuri 2idrogenate
- grasimi de semisinteza
)ic2id de racire:
- alcool
). Metoda to%!r!! , tur&ar!! !& (or#e
- 5ubstantele active se incorporeaza in excipienti in functie de solubilitatea lor (se dizolva sau se
suspenda)$
- 9asa pilulara fluidificata se toarna in forme unse in prealabil$
2<
- 3upa racire se scot pilulele$
- cu excipienti 2idrofili formele se ung cu ulei de parafina
o glicerogel de gelatina
- cu excipienti grasi formele se ung cu spirt de sapun
o untul de cacao
CO*TROLUL PILULELOR
%ilulele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie sferice
- uniforme ca marime
- masa intre -'2--'( g
- omogene la suprafata
- in sectiune nu trebuie sa prezinte goluri' cristale vizibile' particule colorate diferit
- dezagregarea trebuie sa aiba loc in cel mult 2 ore (se determina in apa la (<
-
/)
3ezavanta!e
- intarirea pilulelor in timp scade viteza de eliberare a substantei active
/onservare
- se prepara la cerere
- se pastreaza in vase bine inc2ise
- se elibereaza in cutii de carton sau material plastic ce contin cantitati mici de conspergant
- in timp pot pierde apa si se intaresc sau pot retine apa si se inmoaie
2=
III. -RA*ULATE 8FR 79
/ preparate farmaceutice solide constituite din particule de forma nere2ulata, vermiculara,
cilindrica 6 sferica care contin substante active si auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale
orala.
In functie de te2nologia de preparare pot exista 2 categorii de granulate:
- "a5arur! /ra&ulate & sunt constituite din agregate de substante medicamentoase' za2ar si alte
substante auxiliare$ In cazul za2arurilor granulate efervescente substantele auxiliare sunt
reprezentate in principal de o substanta acida si una alcalina$
- /ra&ulate aco%er!te & sunt constituite din substante medicamentoase si auxiliareJ sunt acoperite
cu unul sau mai multe straturi continue si uniforme formate din substante cu rol protector sau de
diri!are a eliberarii substantei active$
FORMULAREA -RA*ULATELOR
:ranulatele au un continut in substanta activa de 1--2-C si o cantitate mare de za2ar si aromatizanti
care le confera gust placut la administrare' fiind apreciate in special in medicatia infantila$
5ubstantele medicamentoase incluse in granulate nu au o actiune framacologica puternica' dintre ele
facand parte:
- vitamine
- minerale
- antiacide
:ranulatele nu asigura o dozare exacta' administrarea facandu-se de catre bolnav cu masuri imprecise
(lingura' lingurita etc$)
Administrare:
- ca atare
- dizolvate in apa
5ubstantele auxiliare pot fi:
- excipienti diluati: lactoza' za2ar' glucoza
- aglutinanti: sirop' apa' alcool' pectine
- dezagreganti: za2ar' lactoza' metil celuloza
- lubrifianti:
o talc (C
o acid stearic 1C
o stearat de 9g sau /a 1C
- corectori de gust / miros
- coloranti
- agenti de acoperire:
o gastrosolubili
o enterosolubili
20
PREPARAREA -RA*ULATELOR
#xista 2 metode:
- pe cale umeda
- pe cale uscata (bric2etare)
I. -ra&ularea %e cale u#eda
- obtinerea unei pulberi compuse din substante active si excipienti
- umectarea pulberii compuse cu a!utorul unui lic2id de umectare adaugat treptat pana la obtinerea
unei mase corespunzatoare
- granularea propriu-zisa se efectueaza prin trecerea amestecului umezit si malaxat prin oc2iurile
sitei III (amestecul este fortat sa treaca)
- uscarea granulatelor asezate pe tavi sunt uscate la aer apoi la etuva la maxim ,.
-
/
- uniformizarea granulatelor se foloseste sita IJ refuzul se pastreaza si se indeparteaza pulberea si
fragmentele mai mici decat oc2iurile sitei I$
6bservatii:
-in cazul za2arurilor granulate efervescente umectarea se realizeaza cu alcool concentrat pentru a se
evita reactia dintre componenta acida si cea alcalina$
- daca substanta folosita la prepararea za2arurilor granulate efervescente contine apa de cristalizare
aceasta trebuie indepartata prin uscare$
II. -ra&ularea %e cale uscata
- obtinerea amestecului de substante active si excipienti
- bric2etarea - rezulta comprimate de dimensiuni mari dar subtiri
- maruntirea bric2etelor prin lovire la mo!ar
- se trec prin sita III
- uniformizarea granulatelor se cern prin sita I$ *efuzul se pastreaza' se indeparteaza pulberile si
fragmentele mai mici decat oc2iurile sitei I$
CO*DITIO*AREA SI PASTRAREA -RA*ULATELOR
:ranulele se conditioneaza in:
- flacoane de sticla
- flacoane de material plastic
- tuburi de Al siliconate
5e ambaleaza in cutii de carton inscriptionate$
5e pastreaza:
- in recipiente bine inc2ise
- ferite de lumina
- ferite de caldura
- ferite de umiditate
3ependent de natura produsului' ambala!ele pot contine o masura pentru administrare$
(-
:ranulatele efervescente se pastreaza:
- in recipiente bine inc2ise
- in prezenta unei substante des2idratante
CO*TROLUL CALITATII -RA*ULATELOR 8FR 79
1. Deter#!&area #ar!#!! %art!culelor
- continutul unui recipient in prealabil cantarit se aduce pe sita I prevazuta cu capac si recipient
colector
- se agita usor
- se cantareste din nou
3iferenta dintre cele 2 cantariri nu trebuie sa depaseasca 1-C din masa de granulate luate in lucru$
2. De"a/re/area
- za2arurile granulate trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 1.L
- za2arurile granulate efervescente trebuie sa se dizolve / disperseze in apa cu efervescenta in cel mult
.LJ vasul nu se agita in timpul determinarii
- granulatele acoperite trebuie sa se dezagrege in pepsina solutie acida in cel mult ;-L
- granulatele acoperite enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in 2 ore in pepsina solutie acida si
trebuie sa se dezagrege in cel mult ;-L in pancreatina solutie alcalina$
). Masa totala %e rec!%!e&t
+. Do"area
(1
IV. -RA*ULE
/ preparate framaceutice solide sferice de aproximativ 0,05 2 destinate administrarii pe cale orala.
- se aseamana cu pilulele din punct de vedere al formei si metodelor de preparare
- se deosebesc de pilule prin continutul in substanta activa si masa
- contin substante foarte active in doze foarte mici (-'1-1 mg / granula)
- cele mai folosite sunt granulele si microgranulele 2omeopate
(2
V. CAPSULE 8FR 79
/ preparate framaceutice formate din invelisuri care contin do0e unitare de substante active
asociate sau nu cu substante auxiliare si care sunt destinate administrarii pe cale orala.
CLASIFICARE
In functie de natura invelisului' capsulele pot fi:
1$ capsule amilacee (cas2ete )
2$ capsule gelatinoase
2$1$ capsule gelatinoase tari
2$2$ capsule gelatinoase moi
1. CAPSULE AMILACEE
Pre%arare
- se face dintr-un amestec de amidon de grau si amidon de porumb (asigura o mai buna conservare)
cu diferite adaosuri (ex: glicerol 1C) pentru a le conferi o oarecare elasticitate si luciu
- componentele se transforma intr-o pasta cu a!utorul apei
- se toarna in tipare
- prin incalzire timp scurt la 1--
-
/ se usuca si se intaresc
- se scot din tipare
:rosimea lor e de aproximativ 1 mm$
/apsulele amilacee se compun din 2 cilindri plati cu diametrul putin diferit ca marime pentru a
permite inc2iderea prin suprapunere si usoara apasare$
9arimea capsulelor amilacee e diferita si se exprima prin numere fiecare numar reprezinta
capacitatea de incorporare$ #xista , marimi:
-- -'1- g
-
1
2 1'. g
Aa&ta$e
- se manipuleaza usor
- masc2eaza gustul neplacut al medicamentelor
- impiedica lipirea pulberilor de limba sau mucoasa bucala
- sunt alunecoase si se ing2it usor
De"aa&ta$e
- din cauza porozitatii sunt permeabile fata de gaze si umiditate
- substantele 2igroscopice pastrate in capsule amilacee devin umede
- in stomac este posibil ca masa invelisului sa nu se desfaca usor prelungeste timpul de eliberare a
substantei active
((
2. CAPSULE -ELATI*OASE
/ sunt invelisuri ri2ide sau elastice de diferite forme in care se introduc medicamente lic7ide 6
moi 6 soilde in do0e unitare.
5e obtin din gelatina singura sau asociata cu alti compusi macromoleculari 2idrosolubili la care se
adauga plastifianti (ex: glicerina)$
In functie de proportia dintre componente se obtin capsule gelatinoase:
- rigide (tari)
- flexibile
2.1 . CAPSULE -ELATI*OASE TARI 8ca%sule o%erculate sau /elule9
- au forma de cilindri alungiti' rotun!iti la capete' care se inc2id prin imbucare
- se obtin industrial
- contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granulate
- se prezinta in mai multe marimi:
--- 1'. ml
--
-
1
2
(
,
. -'1. ml
Aa&ta$e
- se inc2id ermetic si usor
- au peretii mai subtiri decat cele moi
- se dezagrega in stomac in acelasi timp ca si cele amilacee si mai rapid decat comprimatele (daL nu
neaparat )
Pre%ararea !&el!sulu!
)a capsulele gelatinoase tari in afara de gelatina peretii capsulelor contin:
- plastifianti (glicerina sau sorbitol)
- Di62 (opacifiant)
- coloranti:
o galben de tartrazina
o rosu amarant
o eritrozina
o albastru indigo
/ontinutul in apa al capsulelor gelatinoase tari e de 12-1;C$
%eretii mai pot contine:
- aromatizanti
(,
- edulcoranti
- agenti de acoperire gastrorezistenti (eventual)
O't!&erea ca%sulelor /oale
- 6btinerea capsulelor goale se realizeaza prin imersarea intr-un bac (recipient) de imersie' in care
exista solutie de gelatina fluidificata' a unor tipare din otel inoxidabil de forma si marimea
capsulelor montate pe bare de otel$
- Diparele sunt scoase din solutie
- Filmul depus este uscat
- /apsulele sunt taiate la dimensiunile potrivite' inc2ise prin imbucarea unui corp cu un capac
- /apsulele goale se livreaza de catre producator inc2ise
- In conditii corespunzatoare de stocare (1.-2-
-
/)(umiditate relativa de (.-;.C) pot fi pastrate mai
multi ani
Pre/at!rea a#esteculu! de u#%lere
Amestecul de umplere
- trebuie sa fie omogen
- cu o curgere libera daca e pulbere
- cu anumite proprietati de adeziune daca materialul e un comprimat
/ontinutul capsulei este foarte rar alcatuit numai din substanta medicamentoasa$ 3e obicei se
asociaza:
- excipienti
- diluanti
- dezagreganti
- umectanti
Asigurarea omogenizarii si curgerii implica utilizarea unui lubrifiant (stearatul de 9g 1C' aerosil
(5i
2
6
(
coloidal) 1-C' acid stearic 1C' talc (C)
3ispozitivele de umplere sunt industriale$
Inc2iderea se face automat' prin aplicarea capacului
3aca sunt supuse la vibratii sau miscari bruste capsulele au tendinta de a se desc2ide' de aceea acest
inconvenient poate fi inlaturat prin asigurarea inc2iderii prin sudare$
5udarea se realizeaza imediat dupa inc2idere prin topirea gelatinei in anumite puncte ale zonei in
care capacul se afla peste corpul capsulei cu a!utorul unor ace metalice incalzite$
CAPSULE OPERCULATE OFICI*ALE FR 7
/apsule cu:
- Ampicilina 2.- mg
- 4aI
- 6xacilina sodica 2.- mg
- *ifampicina 1.- mg' (-- mg
- /lor2idrat de tetraciclina 2.- mg
(.
2.2. CAPSULE -ELATI*OASE MOI 8%erle9
& sunt constituite dintr-un invelis continuu si moale de gelatinaJ au forma sferica sau ovala$
3atorita elasticitatii peretilor se deformeaza usor si pot fi ing2itite c2iar si atunci cand au un volum
apreciabil$
/ontin substante active:
- lic2ide
- pasta
- solide in solutie
/el mai adesea pot contine -'. . g substanta medicamentoasa$
I. Pre%ararea !&el!sulu!
- se foloseste solutie de gelatina ;-<C
- plastifianti:
o glicerina
o sorbitol
- raportul in greutate plastifiant uscat / gelatina uscata & 1'= / 1
'etode de preparare
1. Prepararea prin imersie
- in masa gelatinoasa fluida se imerseaza forme metalice sferice pe care se depune o pelicula de gel
care se usuca
- printr-o miscare energica capsula e scoasa de pe forma si se taie prelungirea ramasa de la masa
aderenta de piciorul formei
- se usuca in etuva la 2--2.
-
/
+. 'etoda prin stantare
- se folosesc placi metalice in care se gasesc alveole semisferice
- peste asemenea placi incalzite se aseaza folii de gelatina care iau forma tiparelor
- in fiecare !umatate de capsula este dozata umplutura medicamentoasa (de obicei un lic2id)
- se aduce cea de a doua foaie de gelatina cu a!utorul unei alte placi si prin presare de cele doua
!umatati se sudeaza foamand o sfera cu o linie mediana de sudura$ In acest caz umplerea
capsulelor se realizeaza pe !umatate$
6 perfectionare a acestui procedeu a inlocuit placile cu valturi rotative care au scobituri cat !umatate
de capsula$ #le se rotesc in sens invers' intre valturi se introduc 2 folii de gelatina care se muleaza si
iau forma tiparului$ /and valturile se ating si sunt pe punctul de a inc2ide o capsula are loc umplerea
cu continutul medicamentos$
Avanta!: umplerea capsulelor este completa$
,. 'etoda prin picurare
- operatiile de umplere si formare a capsulelor se fac concomitent
- se foloseste un ac cu perete dublu: prin partea interioara circula solutia medicamentoasa iar prin
partea exterioara masa gelatinoasa fluidificata
(;
- se formeaza o picatura dubla care se culege in ulei de parafina rece (.
-
/)
- pentru a se forma perla trebuie ca picatura de solutie medicamentoasa sa se desprinda in acelasi
timp cu picatura de masa gelatinoasa' acest lucru depinde de vascozitatea solutiei medicamentoase
si vascozitatea masei gelatinoase$
II. Co&t!&utul #ed!ca#e&tos al ca%sulelor /elat!&oase #o!
Formularea continutului capsulelor gelatinoase moi are in vedere alegerea corespunzatoare a
lic2idului utilizat ca ve2icul pentru substanta medicamentoasa$
5e folosesc:
- uleiuri vegetale
- 2idrocarburi aromatice / alifatice
- alti solventi neaposi miscibili cu apa: glicerol' polietilenglicoli cu c N 1-C
4+ se pot folosi substante / ve2icule care pot dizolva / inmuia / traversa peretele de gelatina al
capsulei:
- apa
- alcool
- esteri
- acizi organici
4umeroase capsule moi contin preparate cu vitamine sau alte substante medicamentoase liposolubile$
/and substanta medicamentoase nu e solubila in lic2idele care se pot introduce in capsule ea se
disperseaza sub forma de suspensii$
III. I&c5!derea ca%sulelor /elat!&oase #o!
- la cele prin imersie inc2iderea se face prin aplicarea catorva picaturi de solutie de gelatina: o
picatura formeaza capacul si inc2ide capsula' celelalte picaturi ii ofera o forma ovoidala$
F* " prezinta 2 monografii:
- capsule cu vitamina # 1--mg
- capsule cu acetat de vitamina A .-$--- ui
(<
CAPSULE DE ;ARTIE
4+ sunt oficializate in F*$
- se folosesc pentru ambalarea pulberilor divizate$
5pre deosebire de celelalte categorii de capsule (amilacee si gelatinoase) care se ing2it cu continutul
lor' capsulele de 2artie constituie doar un ambala! care se arunca la administrarea pulberii$
/apsulele de 2artie sunt permeabile pentru umiditate si gazele din mediul ambiant$
%entru o serie de substante ce necesita un ambala! impermeabil (2igroscopice' eflrescente' volatile) se
foloseste 2artie impregnata cu ceara / parafina sau 2artie pergaminata$
(=
CO*TROLUL CALITATII CAPSULELOR
1. De"a/re/area
- /apsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult (-L
- /apsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina solutie acida in 12-L si
trebuie sa se dezagrege in pancreatina solutie alcalina in cel mult ;-L$
- /apsulele amilacee trebuie sa se transforme in apa intr-o masa moale dupa (-O
2. U&!(or#!tatea #ase!
- se efectueaza luand in lucru 2- capsule
- se cantareste o capsula intacta
- se desc2ide' se indeparteaza continutul si se cantareste invelisul
- in cazul capsulelor gelatinoase moi dupa indepartarea continutului invelisul se spala in prealabil
cu eter apoi se cantareste' diferenta dintre cele 2 cantariri reprezentand masa continutului capsulei
- determinarea se repeta pe inca 10 capsule si se calculeaza masa medie a continutului capsulei$
Abaterile admise sunt in functie de tipul de capsule (vezi F*)$
). Do"area
- se foloseste continutul a 2- capsule
- se determina masa medie a continutului
- continutul in substanta activa se dozeaza conform F* si fata de continutul declarat se admit
abateri de M .-1-C
(0
VI. COMPRIMATE
/ preparate farmaceutice solide care contin do0e unitare din una sau mai multe substante active8
se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante
auxiliare si sunt destinate administrarii pe cale orala. Repre0inta cea mai frecventa forma
farmaceutica.
CLASIFICARE
/omprimatele se clasifica in functie de modul in care este cedata substanta activa:
- comprimate cu cedare imediata
o comprimate neacoperite
de uz intern
comprimate orale se ing2it intregi si sunt destinate unei actiuni
sistemice sau locale la nivelul tubului digestiv
comprimate efervescente se dizolva in apa inainte de administrare
comprimate bucale sau sublinguale sunt destinate absorbtiei
substanteti medicamentoase prin mucoasa bucala
comprimate pentru supt sunt destinate unor afectiuni locale
comprimate de mestecat dupa masticare pot fi mai usor ing2itite
de uz extern
comprimate vaginale
comprimate pentru implante in cavitati
comprimate pentri in2alatii
o comprimate acoperite
gastrosolubile eliberarea substanteti active are loc la nivelul segmentului
gastric
enterosolubile rezista dezagregarii in mediul acid gastric' eliberarea
substanteti active are loc in segmentul intestinal la p8 alcalin
- comprimate cu eliberare prelun2ita
o neacoperite de tip matrita
o acoperite de tip rezervor
,-
AVA*TA>E ALE COMPRIMATELOR
- comprimatele reprezintG una din formele farmaceutice cu cea mai mare producPie industrialG'
- ele asigurG un doza! precis' o administrare uQoarG' pGstrarea calitGPii pe perioade lungi de stocare'
- au preparare Qi manipulare simplG' economicG'
- pentru a evita alterarea substanPelor sensibile la acPiunea agenPilor atmosferici se pot acoperi'
(dra!efia)
- prin acoperire se evitG descompunerea substanPei active Hn contact cu mediul stomacal sau acPiunea
iritantG a unor medicamente'
- comprimatele sunt uQor de acceptat de cGtre bolnavi' gustul Qi mirosul neplGcut al unor medicamente
pot fi atenuate sau mascate prin adGugarea de corectori sau prin dra!efiere cu za2Gr
DEZAVA*TA>E
1 dificultatea la Hng2iPire' semnalatG mai ales la copii cRnd se recomandG sfGrRmarea sau mai bine
dizolvarea Hn apG sau alt lic2id Hndulcit'
- o preparare defectuasG sau o pGstrare HndelungatG pot duce la comprimate care nu se dezagregG Hn
timp util Qi se eliminG ca atare$
,1
CO*DI?II DE CALITATE
Sta'!l!tate (!"!c@
- comprimatele trebuie sG aibG o anumitG rezistenPG mecanicG care sG le confere integritate Hn timpul
manipulGrii Qi administrGrii'
- de asemenea trebuie sG se dezagrege Hntr-un anumit interval de timp pentru a putea elibera substanPa
activG$
Sta'!l!tate (!"!co1c5!#!c@
- substanPa medicamentoasG trebuie sG HQi pGstreze stabilitatea fizicG Hn timpul procesului te2nologic'
pe toatG durata de valabilitate cRt Qi la locul de absorbPie
- dacG substanPa poate suferi o 2idrolizG te2nologia de obPinere va evita comprimarea pe cale umedG'
se vor alege excipienPi inerPi'
- dacG substanPa este instabilG la p8 acid ea trebuie prote!atG Qi se va acoperi cu un polimer
gastrorezistent'
- substanPele active care suferG efectul primului pasa! 2epatic Hntr-o proporPie semnificativG ' nu se vor
administra pe cale oralG ci pe alte cGi$
Pur!tatea
- comprimatele trebuie sG fie lipsite de impuritGPi microbiologice' c2imice sau mecanice'
I&ocu!tate
- comprimatele trebuie sG conPinG doza terapeuticG'
- excipienPii comprimatului trebuie sG prezinte toleranPG la locul de administrare Qi absorbPie a
substanPei medicamentoase$
E(!c!e&Aa
- comprimatele trebuie sG cedeze substanPa medicamentoasG la locul dorit din organism iar aceasta
trebuie sG fie absorbitG cu o anumitG vitezG Qi Hntr-o anumitG proporPie astfel HncRt sG aibG o
biodisponibilitate corespunzGtoare$
,2
FORMULAREA COMPRIMATELOR
- presupune alegerea convenabilG a excipienPilor Qi a substanPei active' a te2nologiei de preparare Qi a
modului de administrare$
E7CIPIE*?II
5e asociazG pentru a influenPa favorabil caracteristicile de comprimare (diluanPi' lianPi' lubrifianPi)'
sau pentru a influenPa Hn sensul dorit proprietGPile biofarmaceutice (dezagreganPi' umectanPi)'
stabilitatea fizicG Qi c2imicG (antioxidanPi Qi absorbanPi) Qi proprietGPile organoleptice ale
comprimatului (coloranPi' edulcoranPi' aromatizanPi)$
E0c!%!e&A!! d!lua&A! - substanPele cu rol diluant asigurG mGrimea Qi greutatea necesarG unui
comprimat cu substanPG activG prescrisG Hn cantitate foarte micG' comprimatele cu alcaloizi' 2ormoni
sau vitamine$
Aceste substanPe pot Hndeplini Qi funcPia de aglutinant sau dezagregant$
exemple:
- amidon' - uree'
- lactozG' - fosfat de calciu'
- glucozG' - za2arozG'
- manitol' - celulozG microcristalinG'
E0c!%!e&A! a'sor'a&A! asocierea unor substanPe medicamentoase fluide sau vRscoase la comprimate
necesitG substanPe auxiliare absorbante ( amidon' lactozG' caolin' oxid de 9g' unele pulberi vegetale)$
E0c!%!e&A! l!a&A! (aglutinanPi) se folosesc pentru a mGri coeziunea particulelor pulberii Hn vederea
formGrii granulelor Qi pentru a creQte coeziunea granulelor Hn timpul comprimGrii$ Sn general lianPii
influenPeazG negativ dezagregarea' iar Hn cantitGPi insuficiente rezultG comprimate care prezintG o
rezistenPG mecanicG scGzutG$
Sn cazul comprimGrii care foloseQte granularea pe cale umedG ca operaPie preliminarG' lianPii se
adaugG Hn materialul de comprimat sub formG de substanPe solide sau transformate Hn mucilagii sau
soluPii$
/ei mai utilizaPi lianPi:
- guma arabicG Hn procent de 1-C'
- gelatina 1-C'
- glucoza .-C'
- derivaPi de celulozG 2C'
- za2arozG .-C'
- sorbitol 1-C'
- tragacanta 1C'
- alginat de sodiu 2C$
,(
Sn comprimarea directG se folosesc excipienPi care posedG ca atare caracteristici de coeziune suficiente
Qi asigurG Hn acelaQi timp o dezagregare rapidG$(celuloza microcristalinG)$
E0c!%!e&A! de"a/re/a&A! : au rolul de a invinge forPa de coeziune a materialului conferit prin
comprimare Qi prin prezenPa excipienPilor lianPi Hn scopul eliberGrii conPinutului medicamentos Hn
stomac$ 3ezagreganPii se adaugG Hnainte de granulare sau Hnainte de comprimare sau Hn ambele faze$
#xemple: amidon ' carbometilceluloza sodicG' metilceluloza' tragacanta' amestecul de acid citric sau
de acid tartric cu bicarbonaPi sau carbonaPi$
E0c!%!e&A! lu'r!(!a&A! Hn procesul de comprimare existG uneori dificultGPi te2nologice$
/urgerea dificilG a granulatului Hn matriPG sau aderarea materialului de matriPG Qi de ponsoane' Qi
eliminarea dificilG a materialului din matriPG$ Doate acestea se HnlGturG prin adGugareade lubrifianPi$ #i
se adaugG numai Hnainte de comprimare pentru a fi rePinuPi pe suprafaPa granulelor sau particulelor$
/ei mai utilizaPi :
- talcul cel mult (C
- acid stearic 1C
- stearat de 9g sau /a 1C
- aerosil 1-C
%rocentele sunt prevGzute de F* "$
+n conPinut ridicat Hn lubrifianPi determinG o 2idrofobizare a comprimatului ceea ce conduce la
prelungirea timpului de dezagregare Qi cedare a substanPei active$
E0c!%!e&A! colora&A! a!utG la identificarea comprimatelor' la diferenPierea unui produs de altul Qi la
HmbunGtGPirea aspectului$numGrul lor este restrRns datoritG toxicitGPii$
+tilizarea este permisG numai cu avizul 6rganizaPiei 5anitare 4aPionale$
Aro#at!"a&A!!
- se folosesc la comprimatele bucale'
- se utilizeazG uleiuri volatile sau microcapsule obPinute din uleiuri volatile emulsionate cu gumG
arabicG'
- se HncorporeazG sub formG de soluPii alcoolice sau pulberi dispersate pe talc Hn cantitGPi de cel mult
1-C din masa granulatului$
Edulcora&A!
: excipienPii edulcoranPi sunt reprezentaPi de manitol' sorbitol' za2arozG' lactozG' za2arinG' ciclamat$
,,
METODE DE OB?I*ERE A COMPRIMATELOR
COMPRIMAREA DIRECTB
- comprimarea propriu-zisG este operaPia prin care un anumit numGr de particule solide este supus
unor forPe opuse diri!ate de la exterior cGtre interior' operaPie ce determinG micQorarea volumului
amestecului Qi transformarea acestuia Hntr-un tot compact numit co#%r!#at
- un numGr foarte mic de substanPe medicamentoase se pot comprima ca atare
- pentru o comprimare directG este nevoie de o anumitG coeziune Hntre particule care este dependentG
de forma Qi mGrimea cristalelor' de prezenPa apei de cristalizare
- Hn general substanPele cristaline se pot comprima mai uQor decRt pulberile fine$
#xemple de substanPe ce se pot comprima direct:
- clorurG de potasiu
- bromurG de sodiu
- bromurG de potasiu
- citrat de sodiu
- barox
- sulfat de zinc
5ubstanPele medicamentoase care nu au o structurG cristalinG convenabilG unei coeziuni puternice la
comprimare se pot amesteca cu excipienPi cu rol diluant' liant' dezagregant$
*aportul substanPG medicamentoasG excipient trebuie sG fie de 1 la ($
#xemple de excipienPi comprimare directG:
- celulozG microcristalinG avicel
- lactozG obPinutG prin aerosolizare
- lactozG atomizatG
- fosfat dicalcic
Avanta!ul acestei metode este cG are un numGr redus de operaPii iar dezavanta!ul este cG excipienPii de
comprimare directG sunt scumpi$
,.

COMPRIMAREA PRI* I*TERMEDIUL -RA*ULBRII
:ranularea este operaPia prin care particulele purverulente se aglomereazG Hn agregate cu capacitate
crescutG de aderenPG Qi curgere HmbunGtGPitG$ 6peraPia de granulare se poate realiza pe douG cGi:
1$ granulare pe cale umedG'
2$ granulare pe cale uscatG$
1. -RA*ULAREA PE CALE UMEDB
1$ obPinerea pulberii compuse din substanPe active Qi excipienPi:
- cRntGrirea
- pulverizarea
- cernerea
- amestecarea
2$ umectarea pulberilor compuse obPinute anterior
- se realizeazG cu a!utorul lic2idului de umectare care se adaugG peste pulberea compusG
treptat' urmGrindu-se distribuirea sa uniformG Hn masa de pulbere
- se urmGreQte obPinerea unei mase corespunzGtoare care sG nu fie prea lipicioasG sau prea moale Qi sG
aibG o suprafaPG netedG
($ granularea propriu-zisG constG Hn transformarea masei umede Hn granulate' masa fiind forPatG sG
treacG prin oc2iurile unei site Qi obPinem granulate cilindrice$ 3imensiunea granulatelor depinde de
mGrimea comprimatelor$
,$ uscarea granulatelor se realizeazG de obicei Hn etuvG la .-
-
/$ +scarea nu se face complet pentru cG
eliminarea completG a umiditGPii duce la obPinerea unor granulate sfGrRmicioase Qi comprimate
necorespunzGtoare$ +miditatea rezidualG este de (-.C ca sG favorizeze comprimarea$
.$ uniformizarea granulatelor urmGreQte obPinerea de granulate de dimensiuni apropiate$ 3acG
granulatele conPin o cantitate prea mare de pulbere aceasta se HndepGrteazG prin cernere cu o sitG cu
oc2iuri mai mici$ /antitatea de pulberi din granulate la care se adaugG lubrifianPi Qi agreganPi nu
trebuie sG depGQeascG 2-C$
;$ pudrarea granulatele se amestecG cu lubrifianPi Qi dezagreganPi $ Hn aceastG etapG se mai pot
adGuga aromatizanPii care nu se adaugG Hn pulberea compusG deoarece s-ar putea pierde o parte prin
volatilizare Hn timpul uscGrii granulatelor$
<$ comprimarea propriu-zisG comprimatele obPinute Hn urma granulGrii pe cale umedG au cea mai
bunG rezistenPG mecanicG$ /u cRt un comprimat are o rezistenPG mecanicG mai bunG el se dezagregG
mai greu$
,;
2. -RA*ULAREA PE CALE USCATB SAU BRIC;ETAREA
1 aceastG metodG este adecvatG pentru comprimarea substanPelor sensibile la temperaturG' substanPe
sensibile Hn prezenPa umiditGPii sau pentru substanPe active care sunt prea solubile Hn lic2idul de
umectare' obPinRndu-se o masG prea lipicioasG care nu mai trece prin sitG$
1 scopul granulGrii este modificarea structurii materialului pentru ameliorarea proprietGPilor de curgere
Qi pentru reducerea proporPiei de aer dintre particule ceea ce duce la scGderea forPei necesare
comprimGrii$
Eta%e<
1$ obPinerea pulberii compuse din substanPe active Qi excipienPi' diluanPi' dezagreganPi' lubrifianPi'
lianPi Hn stare uscatG$
2. prima comprimare Hn urma cGruia se obPin comprimate mari numite bric2ete cu diametrul de 2'.
cm subPiri Qi friabile$
($ mGrunPirea Qi uniformizarea
- se sfGrRmG Qi se uniformizeazG prin cernere'
- se obPine o pulbere groscioarG cu proprietGPi mai bune de curgere Qi o coeziune mai bunG comparativ
cu pulberea de la care s-a pornit
,$ comprimarea propriuzisG
- nu se mai adaugG lubrifianPi fiind suficienPi cei adGugaPi pentru prima comprimare'
:ranularea pe cale uscatG prezintG avanta! sub aspectul scurtGrii timpului necesar fabricGrii
comprimatului$
/omprimatele obPinute prin granulare uscatG ca Qi cele obPinute prin comprimare directG se dezagregG
mai uQor comparativ cu cele obPinute dupG granularea umedG$
,<
COMPRIMATE DESTI*ATE U*OR SCOPURI SPECIALE
1$ comprimate de mestecat
2$ comprimate pentru supt
($ comprimate efervescente
,$ comprimate sublinguale si bucale
.$ comprimate vaginale
1. COMPRIMATE DE MESTECAT
& sunt destinate persoanelor cu dificultati de ingerare a comprimatelor intregi (copii' batrani)$
Avanta!e
- manifestarea rapida a actiunii
- gustul placut o proprietate importanta de care trebuie sa se tina seama in formulare
#xcipientii care se recomanda in acest scop:
- za2arul
- glucoza
- manitolul
- sorbitolul
- xilitolul
- glicina
Aromatizanti pana la maxim (C
%repararea se poate face prin:
- comprimare directa
- granulare umeda
)ianti
- gelatina
- metil celuloza
)ubrifianti
- amidon
- stearat de 9g
,=
2. COMPRIMATE PE*TRU SUPT
& sunt destinate mentinerii in gura spre a elibera treptat substanta medicamentoasa in vederea unor
afectiuni locale ale mucoasei$
/ontinut:
- antiseptice
- astringente
- analgezice locale
- antibiotice
- anestezice locale
- decongestionante
- anti2istaminice
In prepararea comprimatelor pentru supt excipientul principal este za2arul si alti excipienti cu gust
dulce$
)ianti & gelatina
- se foloseste o forta de comprimare crescuta
- nu se asociaza dezagreganti
,0
). COMPRIMATE EFERVESCE*TE
& comprimate complet solubile in apa' a caror dizolvare este accelerata de un amestec generator de
gaz in momentul contactului cu apa$
In alegerea excipientilor sunt esentiale 2 elemente:
- absenta umiditatii
- solubilitatea totala in apa
#xcipientii trebuie sa fie an2idri sau cu molecule de apa de cristalizare legate stabil$
%repararea granulelor in vederea comprimarii se face prin procedee diferite:
- preparare separat pe cale umeda sau uscata a fractiunilor de granule acide si alcaline si
amestecarea lor inainte de comprimare
- granularea amestecului cu lic2ide neapoase
5urse de acizi:
- acid citric
- acid tartric
- acid malic
- acid fumaric
- acid succinic
5urse de /6
(
2-
- 4a8/6
(
- 4a
2
/6
(
- T8/6
(
- T
2
/6
(
In realizarea amestecului efervescent cei 2 reactanti se folosesc intr-un anumit raport:
21 parti 4a8/6
(
1; parti acid citric an2idru
#dulcoranti:
- za2arina
- ciclamatul
Aromatizanti:
- lamaie
- sucuri de fructe
%entru obtinerea comprimatelor efervescente matrita si ponsoanele au un diametru mai mare decat
pentru comprimatele obisnuite$
Ambalarea se face:
- intre foi de aluminiu
- in recipiente inc2ise etans prevazute cu capsule de substante des2idratante (silicagel)$
.-
+ . COMPRIMATE SUBLI*-UALE SI BUCALE
+.1. Co#%r!#ate su'l!&/uale
& sunt destinate absorbtiei substanteti medicamentoase prin mucoasa bucala in circulatia sistemica
evitand efectul primului pasa! 2epatic$
Formularea trebuie sa asigure dezagregarea lenta pentru a usura absorbtia substantei greu solubile (de
exemplu 2ormonii)
#xceptie9 comprimatele cu nitro2licerina care trebuie sa se di0olve si sa se absoarba in cateva
minute pentru a inlatura cri0a de an2ina pectorala.
$n ca0ul comprimatelor de nitro2licerina exista probleme speciale la formulare datorita faptului ca
aceasta substanta medicamentoasa este un lic7id volatil iar continutul in substanta
medicamentoasa pe comprimat este foarte mic 30.15 0.:0m25. -in aceasta cau0a continutul in
nitro2licerina 6 comprimat poate sa scada semnificativ prin9
- evaporare
- mi2rare de la o tableta la alta in interiorul ambala;ului
- absorbtie pe materialul ambala;ului
- descompunere c7imica
& stabili0are prin formulare se poate face adsorbind nitro2licerina pe celulo0a microcristalina si
adau2and stabili0ant polietilen2licol.
+.2. Co#%r!#ate 'ucale
In comprimatele bucale:
- metiltestosteron
- propionat de testosteron
+.). Past!le #ed!c!&ale
& forme farmaceutice solide elastice care se dizolva lent in gura cedand treptat substanta activa
incorporata$
Amestecul actioneaza la nivelul cavitatii bucale sau a cailor respiratorii superioare$
9asa & 2-,g
#xcipienti:
- masa gelatinoasa
- amestec de glicerogel de gelatina
- amestec de mucilag de amidon
- amestec tragacanta
In gelul fluidificat la cald se incorporeaza substante active
9asa obtinuta se toarna in forme
.1
#xemplu: :um drops
2. COMPRIMATE VA-I*ALE
& comprimate care se aplica intravaginal in scopul tratarii unor afectiuni ginecologice locale$
%entru tratament local se administreaza:
- antiseptice
- antimicotice
- antitricomonazice
- 2ormoni
Forma comprimatelor este diferita de a comprimatelor de uz oral$
#xcipientii se aleg in scopul unei desfaceri obisnuite sau prin efervescenta cu producere de spuma$ 5e
asociaza lactoza care constituie mediul nutritiv pentru bacilul 3oderline care prin formarea acidului
lactic contribuie la realizarea unui p8 fiziologic intre , - ,'.$
3ezagregant amidonul$
Amestecului efervescent i se adauga agenti tensioactivi si uneori peroxid de 9g pentru producerea de
spuma si oxigen care asigura o dispersare a substantelor medicamentoase in toate pliurile cavitatii
genitale$
3ezagregarea trebuie sa se faca usor tinand seama de faptul ca lic2idul mucoasei vaginale este foarte
redus cantitativ$
.2
OPERATIA DE COMPRIMARE
MASI*I DE COMPRIMAT
1. Partile principale ale unei masini de comprimat sunt9
- matrita
- ponsoane
- palnia de alimentare
In general exista 2 tipuri de masini:
- masini rotative de comprimat
- masini cu excentric
'atrita
& spatiul in care pulberile / granulele se comprima
- se confectioneaza din otel rezistent
- are forma cilindrica
- diametrul potrivit diametrului comprimatelor
Ponsoanele
& sunt alcatuite din 2 bucati: inferioara si superioara
- pot efectua o miscare pe verticala de sus in !os
- intre ele se efectueaza comprimarea
- sunt confectionate din otel
- suprafata lor poate fi plana sau usor concava si e prevazuta cu inscriptii
%onsonul inferior se deplaseaza doar in interiorul matritei$ %ozitia sa inferioara determina volumul
matriteti care va determina greutatea comprimatului$ %ozitia sa superioara atinge marginea superioara
a matritei$
%onsonul superior coboara si patrunde in matrita efectuand comprimarea dupa care se ridica$
Palnia de alimentare
& contine materialul de comprimat si prin deplasare pe placa matritei umple matrita si totodata cu
partea sa anterioara (sabot sau papuc) impinge comprimatul format la presarea pe un plan inclinat$
+. Re2larea masinii de comprimat
Inainte de inceperea comprimarii trebuie avute in vedere ( aspecte:
- reglarea pozitiei de nivel a ponsonului inferior care presupune a!ustarea pozitiei superioare a
ponsonului inferior astfel incat sa atinga marginea superioara a matritei
- punerea la punct a greutatii comprimatelor se face prin reglarea pozitiei inferioare a ponsolnului
inferior astfel incat sa intre tot materialul corespunzator unei anumite greutati
- punerea la punct a rezistentei mecanice a comprimatului care se face prin reglarea pozitiei
ponsonului superior$
- 3aca presiunea e prea mica rezulta comprimate sfaramicioase
- 3aca presiunea e prea mare rezulta comprimate tari care nu se dezagrega
,. Fa0ele comprimarii
.(
a. umplerea matritei
- ponsonul superior e in pozitia cea mai ridicata
- ponsonul inferior e in pozitia cea mai de !os
- spatiul matritei e umplut cu material prin alunecarea palnieiJ eliminarea excesului se face cand
palnia se retrage
b. comprimarea propriu10isa
- ponsonul inferior in aceeasi pozitie inferioara
- ponsonul superior coboara si efectueaza comprimarea
c. expul0area comprimatelor
- are loc ridicarea concomitenta a ponsoanelor
- ponsonul inferior aduce comprimatul la nivelul placii matritei
- comprimatul este indepartat de catre papucul palniei
MASI*I DE COMPRIMAT CU E7CE*TRIC
- un suport cu una sau mai multe matrite (maxim .)
- o perec2e de ponsoane pentru fiecare matrita
In cazul in care exista mai multe perec2i de ponsoane' toate de acelasi tip' efectueaza aceeasi miscare
in acelasi timp iar comprimarea are loc in paralel$
%alnia de alimentare e mobila efectuand o miscare inainte inapoi pe placa matritei$
/omprimarea se efectueaza de catre posnsonul superior' cel inferior ramane nemiscat in timpul fazei
de comprimare$
Aceste matrite sunt actionate de un motor pus in legatura cu o curea de transmisie de arborele masinii$
/onstructia masinii e solida iar in timpul functionarii prezinta solicitari vibratorii puternice$
MASI*A DE COMPRIMAT ROTATIVA
/aracteristici:
- palnia de alimentare e fixa
- existenta unui tambur rotativ in care se gasesc 2--2. de matrite cu cate o perec2e de ponsoane
fiecare
- miscarea de rotatie a tamburului este concomitenta cu o miscare ascendenta descendenta a
ponsoanelor
- comprimarea e exercitata atat de ponsonul inferior cat si de cel superior
- presiunea supra materialului se exercita in mod gradat
- masina functioneaza linistit si fara zgomot rezultand comprimate regulate si omogene
.,
COMPRIMATE ACOPERITE
/ forme farmaceutice solide orale do0ate alcatuite dintr1un sambure medicamentos 3un comprimat
obisnuit5 acoperit cu un strat continuu de 0a7ar sau un film polimeric.
%rocedee prin care se face acoperirea:
1$ acoperirea cu za2ar (dra!efierea)
2$ acoperirea cu film
($ acoperirea prin comprimare
Avanta!e ale acoperirii:
- posibilitatea modificarii locului de cedare
- evitarea iritarii gastrice
- evitarea degradarii la p8 acid
- asigurarea cedarii cu viteza controlata
- modificarea si mascarea gustului si mirosului neplacute
- evitarea unor incompatibilitati intre substante
- aspect mai placut
3ezavanta!e ale acoperirii:
- costuri de productie mult mai mari
- nevoie de te2nologie complexa
- pot sa apara probleme la dezagregare sau cedarea substantei active
1. ACOPERIREA CU ZA;AR 8DRA>EFIEREA9
/ consta in aplicarea unor straturi de acoperire pe samburi care se rosto2olesc intr1o toba de
acoperire prin adau2are succesiva a unor portiuni dintr1o solutie sau suspensie care contine 0a7ar,
urmata de indepartarea solventului prin uscare. *stfel, 2reutatea samburelui se poate dubla.
#tape ale procesului de acoperire:
- izolarea samburelui medicamentos
- aplicarea stratului de acoperire intermediar
- invelirea cu sirop
- finisarea si polisarea
/omprimatul se izoleaza cu 1-2 straturi de polimer' introdus sub forma unei solutii alcoolice cu
scopul de a impiedica patrunderea apei in sambure$
5tratul intermediar trebuie sa asigure o legatura buna intre stratul izolator si stratul principal de
acoperire$
5e foloseste o solutie calda de sirop care contine guma arabica sau gelatina$ 5e distribuie uniform
peste comprimate si se usuca pana devin lipicioase' cand se adauga pulberea de acoperire
intermediara (caolin' talc' amidon)$
5e usuca pana la intarire
6peratia se repeta de (-, ori$
..
Acoperirea cu stratul principal de za2ar consta din ( etape:
- ingrosarea
- aplicarea stratului vascos
- aplicarea siropului diluat
I&/rosarea se aplica un sirop in care se introduc si pulberi utilizate in stratul intermediar$
A%l!carea stratulu! ascos dupa uscare se adauga un sirop concentrat de za2ar in straturi succesive'
uscand dupa fiecare adaugare pana se realizeaza greutatea necesara$
A%l!carea s!ro%ulu! d!luat in faza finala se adauga cateva straturi de sirop diluat fara a usca
complet inaintea stratului care urmeaza$ 3aca se prepara dra!euri colorate' colorantul se introduce in
aceasta faza$
In faza de polisare samburii acoperiti se transfera intr-o toba de lustruire care este tapetata cu ceara de
albine sau ceara de /arnauba$
2. ACOPERIREA CU FILM
& alternativa moderna a acoperirii cu za2ar' mai simpla si mai rapida$
- cresterea in greutate a comprimatului este de numai 2 .C
- polimerii folositi sunt solubili in solventi neaposi evitandu-se umiditatea
- filmul de acoperire este rezistent si nu crapa
- substantele formatoare de film sunt mai ales polimeri care in functie de p8 sunt gastrosolubile sau
enterosolubile
exemple de substante gastrosolubile:
- 2idroxi-propil-metil-celuloza
- metil-celuloza
- polivinil-pirolidona
exemple de substante enterosolubile:
- acetoftalat de celuloza
- polimeri ai acidului metacrilic
5olventii utilizati la prepararea amestecului de acoperire sunt:
- apa
- alcool etilic
- alcool izopropilic
Aceste amestecuri mai contin:
- plastifianti
- coloranti
- pigmenti
- edulcoranti
- aromatizanti
Acoperirea cu film se realizeaza prin te2nologii diferite:
- aerosolizarea solutiei de acoperire pe samburii care se rotesc intr-o toba de dra!efiere
- procedeul fluidizarii patului de samburi si aerosolizarea solutiei de acoperire
). ACOPERIREA PRI* COMPRIMARE
.;
Acest procedeu implica transferul unor comprimate intr-o matrita mai mare in care exista un material
de acoperire (pulbere sau granulat) dupa care se adauga acelasi material si deasupra samburelui si se
efectueaza comprimarea$
COMPRIMATE CU ELIBERARE PRELU*-ITA
%reparatele cu actiune prelungita asigura o cedare lenta a substantei medicamentoase in decursul unei
perioade de mai multe ore / zile sau saptamani$ Astfel' se reduce numarul de administrari si creste
eficienta terapeutica prin mentinerea nivelurilor plasmatice in limitele concentratiei eficiente$
E0!sta ) t!%ur! de ast(el de co#%r!#ate:
- (or#e cu act!u&e %relu&/!ta & asigura o crestere a duratei de actiune prin reducerea vitezei de
absorbtie a substantei medicamentoase
- (or#e cu act!u&e sust!&uta & contin o doza cu cedare imediata care realizeaza rapid nivelul
medicamentos dorit si o doza de intretinere care este o doza cu actiune prelungita
- (or#e cu act!u&e re%etata & elibereaza doua sau mai multe doze succesive (de exemplu in
stomac si in intestin)
Pr!&c!%alele #etode %e&tru real!"area el!'erar!! %relu&/!te su&t cele care co&duc la:
1. (or#e cu !&el!s sau #e#'ra&a 8(or#e de t!% re"eror9 care %ot (!<
- cu el!'erare d!sco&t!&ua & sunt alcatuite din mai multe fractiuni continand fiecare mai multe
unitati medicamentoase (de exemplu granule acoperite cu un invelis polimeric cu o grosime
variata pentru fiecare fractiune: o fractiune elibereaza doza initiala' celelalte se dezagrega dupa
intervale diferite de timp$ 9icrogranulele se introduc apoi intr-o capsula gelatinoasa sau in
comprimate$ /omprimatele se pot realiza in straturi suprapuse sau in straturi concentrice)
- cu el!'erare co&t!&ua & sunt reprezentate de comprimate / capsule gelatinoase acoperite cu un
film sau microparticule invelite cu un film si introduse in capsule sau supuse comprimarii$ Aceste
filme sunt bariere insolubile in apa$ %rincipiul activ difuzeaza din interiorul formei rezervor spre
exterior' viteza de eliberare este dependenta de porozitatea membranei si de grosimea sa$
2. (or#e de t!% #atr!ta %ot (! de ) t!%ur!<
- 5!dro(!le & se realizeaza prin amestecarea substantei medicamentoase cu pulberi de polimeri
2idrofili si comprimare directa$ 3upa administrare are loc o 2idratare la suprafata care formeaza
un gel vascos cu o bariera care regleaza difuzia substantei spre exterior
- 5!dro(o'e & formele de tip matrita 2idrofoba se prepara prin amestecarea substantei active cu
substante grase topite (ceara de /arnauba' acizi grasi' alsooli grasi)$ 9asa solidificata se
granuleaza' raportul principiu activ / masa totala & (/.$ granulele se comprima sau se introduc in
capsule gelatinoase$ #liberarea se face prin desprinderea de portiuni din masa lipofila din care are
loc o eroziune si prin difuzie$
- !&erte & se obtin prin incorporarea substantei active intr-o masa plastica inerta si poroasa$ Aceste
matrite se pot prepara prin diferite te2nici de granulare apoi se comprima$ /omprimatul rezultat e
constituit dintr-un sc2elet inert continand substanta medicamentoasa care este cedata treptat in
.<
tubul digestiv prin dizolvarea in sucurile digestive lasand o retea poroasa cu un parcurs tot mai
lung pe masura ce dizolvarea progreseaza$
($ co#%lecs! /reu solu'!l ! 8ras!&! sc5!#'atoare de !o&!9
- rasinile sc2imbatoare de ioni pot forma complecsi cu substantele medicamentoase ionice pe care
le elibereaza apoi sub forma unui medicament printr-un alt sc2imb ionic cu ionii prezenti in
sucurile digestive
CO*TROLUL CALITATII
1. U&!(or#!tatea #ase!
- se cantaresc 2- comrpimate neacoperite si se calculeaza masa medie
- aceste comprimate se cantaresc individual si fata de masa medie trebuie sa se incadreze in niste
limite procentuale de M. 1-C
2. De"a/re/area
& procesul prin care comprimatele sunt desfacute in granule sau particule fine cand sunt plasate intr-
un lic2id apos$
- comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 1.L
- comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege in pepsina solutie acida in maxim ;-L
- comprimatele enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina solutie acida in 2 ore si trebuie
sa se dezagrege in pancreatina solutie alcalina in cel mult ;-L
- comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa cu efervescenta in
maxim .L$
.=
.0