Proiect realizat de

OLTEANU BOGDAN
CLASA a-VI-a C
 La 5 decembrie 2013, Comitetul
Interguvernamental de Protejare a
Patrimoniului Cultural Imaterial din
cadrul UNESCO a decis, cu ocazia
celei de-a opta sesiuni anuale, să
introducă Colindatul românesc în
ceată bărbătească în lista
Patrimoniului cultural imaterial
Ritualul colindatului
 Ritualul românesc de Crăciun al Colindatului în
ceată bărbătească, susţinut din generaţie în
generaţie de tineri din satele din România şi
Republica Moldova, care merg din casă în casă şi
interpretează cântece rituale (colinde), primind în
schimb daruri simbolice şi bani, are importanta
funcţie de a păstra identitatea socială şi de a
asigura coeziunea comunităţilor în care se practică
 Ritualul colindatului în perioada de iarnă aparține
culturii tradiționale orale. Colindatul este cel mai
probabil de origine romană, marcând inițial
solstițiul de iarnă.
 Cei mai importanti colindatori in satul traditional erau
flacaii, barbatii tineri. Ei organizau colindatul si
vegheau desfasurarea lui conform traditiei
stramosesti, respectand si impunand ordinea
necesara in societate. Grupul colindatorilor este
desemnat prin diversi termeni de circulatie locala,
precum ceata, ceata flacailor, ceata mare.
Ceata de Feciori sau Ceata
Junilor
 Ceata de Feciori sau Ceata Junilor
reprezintă cea mai veche formă de
organizare a colindătorilor. Se adună
de Sfântul Nicolae, când se
stabileşte gazda, se alege vătaful, se
împart celelalte „roluri” (crâşmar,
colcer, tăciunar, etc.) şi se transmit
regulile stricte de funcţionare. Apoi,
 Ceata de Feciori aduce doi brazi
falnici la porta gazdei pentru a marca
locul în care, începând din acel
moment și până la Sântion, va
funcționa cea mai importantă
autoritate din comunitate. Obligaţia
principală a Feciorilor este să
tocmească muzicanții însoțitori ai
Cetei, să colinde toate casele în
Ajunul Crăciunului și să organizeze
jocul în sat în perioada sărbătorilor,
asigurând în comunitate o stare de
veselie, euforie şi fast până după
Bobotează, când Ceata se sparge.
Ceata de Feciori 
 Colindatul începe noaptea,
timp al iniţierii ceremoniale,
iar mersul Cetei însoţită de
muzicanţi pe uliţele satului,
într-un adevărat parcurs
magic, situează comunitatea
sub cuprinderea unui cerc
sacru, cu puternice valenţe
apotropaice. Tot în cerc se
aşează colindătorii în jurul
mesei cu darurile ritualice
(devenită în acel moment
altar) şi, cu braţele petrecute
pe după umeri, îl colindă pe
cel mai tânăr din casă,
introducându-i numele în
textul augural. 
Ceata de Feciori 

In casele în care sunt fete de măritat

și tinere neveste, desfăşurarea jocului
imediat după colindat este obligatorie,
femeia - ca simbol al fertilităţii - fiind
asociată dintotdeauna cu riturile de
reînviere simbolică. Iar divinitatea
celebrată în vechime în această
perioadă a anului nu era nemuritoare
prin viaţa fără de moarte ci prin
moarte şi renaştere ciclică.
Etapa de incheiere a
colindatului
 Etapa de incheiere a colindatului
poarta, pe alocuri, denumirea
sugestiva la zama. Ea semnifica
masa rituala inchinata cetelor de
colindatori ai localitatii, care se
organizeaza spre dimineata, a doua
zi de Craciun, acasa la unul din
camarasi, avand drept simbol
zeama de gaina, alaturi de vin si de
alte bucate de sarbatoare. In cadrul
reuniunii la zama se face totalul
incasarilor, se numara banii, se
impart colacii intre membrii cetei ori,
o parte se consuma pe loc. flacaii
petrec, cateva ore la rand, alaturi de
fetele invitate, uneori insotite de
mame, intreaga adunare
delectandu-se cu muzica si dans. 
  Colindatul in ceata barbateasca
solidarizeaza grupul flacailor, cultiva
disciplina in randul lor, ii deprinde sa-si
asume responsabilitati colective,
contribuie la modelarea
comportamentului lor in spirit civic,
patriotic.