Depozitarea deșeurilor nucleare

Proiect realizat de Costache Daniela, Dumbravă Delia și Mocanu Andrei

Ce sunt deșeurile radioactive, de unde provin și
cum se realizează depozitarea finală?

Lumea în care trăim este una radioactivă, datorită faptului că în natură se găsesc
peste 60 de radionuclizi. Aceștia se clasifică în radionuclizi primordiali,
cosmogenici și produși de către om. Cei primordiali s-au format înainte de
apariția Pământului. Cei cosmogenici sunt formați prin interacțiune cu radiația
cosmică, iar cei produși de către om sunt formați prin acțiunea umană. 

Deșeurile radioactive sunt materiale care au rezultat în urma desfășurării unor

activități nucleare ori nenucleare, dar care nu au o întrebuințare alocată și conțin
radionuclizi, adică atomi cu nucleu instabil. Astfel, deșeurile care rezultă din
urma unor activități nucleare sunt deșeuri radioactive, care reprezintă cea mai
mare problemă la momentul actual legată de energia nucleară. Pericolul
depozitării deșeurilor radioactive este tot mai prezent și mai problematic la nivel
mondial. 

În procesul de depozitare a deșeurilor radioactive, depozitarea finală se

realizează abia după colectare, tratare, condiționare, stocare și transport. În
același timp, energia care este produsă în centralele nucleare are capacitatea de a
oferi electricitate mai multor state și reduce nevoia de combustibili fosili care
dăunează stratului de ozon. Dacă te-ai întrebat vreodată ce pericol reprezintă
depozitarea deșeurilor radioactive, ei bine, acesta este unul destul de ridicat,
datorită radioactivității prezente prin contaminare în timpul folosirii.
Cea mai mare cantitate de deșeuri nucleare provine din urma prelucrării minereurilor de uraniu. Mai apoi,
deșeuri radioactive sunt materialele și echipamentele folosite în operarea instalațiilor nucleare, deoarece
acestea se contaminează în timpul folosirii. Deșeuri cu conținut ridicat de radioactivitate sunt și cele vitrificate
rezultate în urma reprocesării combustibilului nuclear uzat.
Depozitarea deșeurilor radioactive în UE

Dacă toate deșeurile radioactive din UE ar fi

stivuite, acestea ar fi cu 90 de metri mai
înalte decât Burj Khalifa, cea mai înaltă
clădire din lume. Întrucât energia nucleară
este a doua cea mai mare sursă de energie
curată după hidroenergie, este probabil să
existe chiar și mai multe deșeuri decât a fost
estimat inițial. Iar Europa nu este singurul
continent cu această problemă fără
precedent. Un raport Greenpeace speculează
că există momentan 250.000 de tone de
deșeuri de activitate înaltă, adăpostite
temporar în 14 țări. 
Deșeurile radioactive sunt clasificate în 6 • Deșeuri intermediare – pot conține radionuclizi
categorii, potrivit IAEA (Agenția Internațională a de lungă durată care nu se vor descompune la
Energiei Atomice), acestea fiind: un nivel acceptabil pentru eliminarea aproape
• Deșeuri de activitate înaltă – cu niveluri de de suprafață. Deșeurile din această clasă
concentrație suficient de ridicate pentru a necesită eliminarea la zeci sau chiar sute de
genera cantități semnificative de căldură prin metri adâncime;
procesul de dezintegrare radioactivă. • Deșeuri exceptate – au un conținut atât de
• Deșeuri de activitate joasă de viață scurtă – pot redus de radioactivitate, încât nu mai necesită
fi stocate pentru o perioadă limitată, până la controlul de către autoritățile de reglementare.
câțiva ani, pentru a permite reducerea
conținutului de radioactivitate prin degradare;
• Deșeuri de activitate foarte joasă – sunt
potrivite pentru eliminarea în depozite aproape
de suprafață, cu control reglementar limitat;
• Deșeuri de activitate joasă – necesită izolare
pentru perioade de până la câteva sute de ani și
sunt adecvate pentru eliminarea în instalații
proiectate aproape de suprafața solului;
Industria abordează eliminarea deșeurilor pe baza nivelului de
radioactivitate, astfel că eliminarea geologică la mari adâncimi este
recomandată pentru deșeurile de nivel înalt, în special pentru
combustibilul uzat sau plutoniu, deoarece, acestea sunt considerate mai
ecologice. Finlanda este singura țară care are pregătite astfel de spații de
depozitare la adâncime, iar Germania urmărește să construiască 90 de
locuri potențiale pentru această activitate. Totuși, multe țări încă luptă
pentru a obține acceptarea politică și publică. Dezafectarea reactoarelor
europene în următoarele două decenii ar putea genera 1,4 milioane de
metri cubi de deșeuri de nivel scăzut și intermediar. 
Alte surse de deșeuri radioactive provin de la instituțiile medicale (de
exemplu, scanare CT, mamografie etc.), utilizări industriale sau arme
nucleare. Deșeurile de nivel scăzut, precum materialele contaminate din
spitale, sunt, în mare parte, incinerate.
Privind părțile bune ale utilizării de energie
nucleară, se deosebește faptul că există câteva
avantaje precum:
• Generarea de electricitate care reduce cantitatea
de energie generată prin utilizarea de
combustibili fosili precum petrol sau cărbune,
ceea ce scade gradul de poluare.
• O cantitate mică de combustibil oferă o
cantitate mare de energie, deci costurile de
transport, manipulare și extracție a
combustibilului nuclear sunt reduse
semnificativ.
• O centrală nucleară poate produce electricitate
pe o perioadă de 90% din an, iar astfel se
reduce volatilitatea prețului de energie
electrică.
• Costul combustibilului nuclear este de doar
20% din costul de energie pe care acesta îl
generează.
Ce pericol reprezintă depozitarea deșeurilor
radioactive pentru mediul înconjurător?

Dacă nu este sigilată corespunzător, contaminarea radioactivă se

poate răspândi cu ușurință în întregul mediul înconjurător. Aerul,
solul și apa pot fi poluate radioactiv, ceea ce va afecta atât
oamenii, cât și alte forme de viață. De pildă, la două zile după
incidentul de la Cernobâl, din 1986, norul radioactiv a ajuns în
Suedia, de unde a venit primul avertisment de risc pentru
sănătate, după ce măsurătorile au arătat că nivelul de radiație este
cu 40 la sută peste cel normal. În urma acestui incident, oamenii
de știință au putut monitoriza unele dintre efectele radiațiilor
asupra populației din Belarus, Ucraina și Rusia. Ei au aflat că
numărul persoanelor diagnosticate cu leucemie a crescut cu 50%,
iar cazurile de diferite forme de cancer cu 40% între 1990 și
2000.

Chiar dacă centralele nucleare furnizează 11 la sută din

electricitatea mondială, nu există încă spații sigure de depozitare
a deșeurilor pe termen lung. Modul principal de a trata deșeurile
până în acest moment este depozitarea provizorie a acestora. De
exemplu, fabrica britanică de combustibili nucleari de la
Sellafield depunea deșeuri nucleare în Marea Irlandei încă din
anii 1950.
Practici similare au fost înregistrate în numeroase alte
locații, cum ar fi aruncarea de reactoare radioactive de
la submarinele și armele sovietice în Oceanul Arctic
sau nenumărate containere umplute cu deșeuri
nucleare de-a lungul coastei San Francisco, în SUA. 

Mai mult decât atât, datorită naturii periculoase

inerente a deșeurilor nucleare, curățarea este foarte
costisitoare și poate avea un impact negativ asupra
sănătății celor care sunt implicați în acest proces. 

Astfel, lipsa soluțiilor de depozitare poate expune

populația la radiații periculoase, atât în mod direct, cât
și prin contaminarea resurselor naturale și a
ecosistemului marin. De aceea, la nivel global, se
încearcă găsirea unor variante sustenabile pe termen
lung, care să nu pună în pericol sănătatea publică și
mediul înconjurător.  
Accidentul de la Cernobîl
Anul accidentului: 1986

Rating INES: 7

Ca dimensiune, dezastrul de la Cernobil a fost de

patru ori mai mare decat cel de la Kyshtym.

Totul a pornit de la o procedura experimentala

de inchidere a reactorului. Greselile angajatilor
au dus la explozia reactorului, incendiul ridicand
in atmosfera cantitati substantiale de produse
radioctive.

Peste 335.000 de oameni au trebuit sa fie

evacuati, iar norul radioactiv s-a raspandit in
toata Europa.
Accidentul de la Fukushima
Anul accidentului: 2011

Rating INES: 7

Centrala nucleara Daiichi este printre

cele mai mari din lume, cu sase
reactoare nucleare.

Dupa cutremurul din martie 2011,

penele de curent au cauzat oprirea
pompelor de racire ale reactoarelor,
fapt ce a provocat depasirea nivelului
critic de temperatura si ulterior
producerea de explozii la patru din cele
sase reactoare.
 Bibliografie
-http://andr.ro/gospodarirea-deseurilor-radioactive/depozitarea-deseurilor-radioactive-din-romania/
-https://stratos.ro/pericolul-depozitarii-deseurilor-radioactive-ce-trebuie-sa-stii-despre-aceasta-problema/
-https://ecosynergy.ro/pericolul-depozitarii-deseurilor-radioactive-ce-solutii-sunt-disponibile-in-prezent/