Familia Mavrocordat Logo here

TITLE
Subtitle

Date
 Familie bogată, numeroasă, Mavrocordaţii au
datat în veacurile XVII-XVIII numeroşi oameni
de seamă, câţiva din ei şi domni în ţările
române.
 Familia Mavrocordat a fost
o familie boierească română
p r o v e n i t ă d i n F a n a r.
A l e x a n d r u M a v r o ­c o r d a t
(Exaportitul) (1641-1709)
s-a distins ca dascăl, medic,
f i l o z o f , d i p l o ­m a t . A f o s t
profesor la Academia din
Constantinopol, una din cele
mai reputate şcoli din sud-
estul european.
Om de mare cultură,
Alexandru Mavrocordat
Exaporitul a pus bazele unei
vaste biblioteci care, în
timpul urmaşilor săi,
domnitorii Nicolae şi
Constantin Mavrocordat, avea
să cuprindă mii de cărţi şi ma­
nuscrise şi să se bucure de
faimă europeană
Nicolae Mavrocordatdomn al Țării
Românești
( 1715 – 1716 și 1719 – 1730 )
ș i a l M o l d o v e i ( 1 7 0 9 – 1 7 1 0 ș i 1 7 11 –
1715 ). Odată cu domnia sa in Țara
Românească și cu a doua domnie în
Moldova a instaurat în cele două țări
regimul turco – fanariot, în timpul căreia
exploatarea turcească a atins apogeul.

Nicolae vodă Mavrocordat a sprijinit învăţămîntul,

îngrijindu-se de organi­zarea şi dezvoltarea lui. A
înfiinţat o şcoală pe lângă episcopia Buzăului, şcoală
care a fiinţat până în timpul războiului rusoturc din
1768-1774. La Văcăreşti, la marginea de atunci a
Bucureştilor, a ctitorit o altă şcoală care, cum spune o
informaţie de mai târziu, avea «doi profesori, pentru
filozo­fie şi matematică».
 În timpul primei sale domnii în
Mol­dova, voievodul a înfiinţat
Academia domnească de la Iaşi,
la care au predat profesori de
seamă, bine cunoscuţi în toată
aria Europei răsăritene.
Un mi­sionar italian nota că
domnitorul «a instituit (în capitala
Moldovei) două şcoli, una de
limbă greacă şi alta în limba
moldovenească», cronica atribuită
lui Amiras menţionând că şcolile
moldove­neşti erau urmate şi de
elevi veniţi din alte ţări.
Frate cu Nicolae Mavrocordat, Ioan Mavrocordat a fost timp de trei ani domnitor
al Ţării Româneşti (1716-1719). Bun diplomat, a participat la tratativele de pace
care au urmat răz­boiului purtat de Imperiul otoman cu austriecii şi veneţienii,
pace încheiată la Passarovitz, în anul 1718.
 Voievod cu numeroase domnii
cărturar şi iubitor de cultură ca şi tatăl său
Nicolae Mavrocordat, Constantin

“
Mavrocordat şi-a propus să modernizeze,
prin reforme, starea celor două provincii
româneşti.
În 1746, în Muntenia, şi trei ani mai
târziu, în Moldova, domnitorul a în­făptuit
eliberarea ţăranilor aserviţi, prin plata sumei
de 10 taleri de per­soană, drept
răscumpărare.
7
 Constantin Mavrocor­dat a hotărât o nouă
organizare a boie­rimii, criteriul după care
cineva putea face parte din această clasă
socială fiind nu proprietatea pământului, ca

“
până atunci, ci deţinerea unei slujbe domneşti.
Boierii mari sau veliţi erau complet scutiţi de
dări.
Prin neobosita activitate materializată în
înnoirile aduse principalelor do­menii sociale,
administrative şi cul­turale ale ţărilor române,
Constantin Mavrocordat se aşază printre
figurile de seamă din viaţa politică a veacului al
XVIII-lea. 8
Mulțumesc pentru
atenția acordată!