Bazele Tehnologiei Informaţiei

Curs 7
 Circuite logice
Circuitele logice sunt componente electronice interconectate,
capabile să realizeze operaţii logice;
Schema logică reprezintă implementarea unei expresii logice –
se folosesc o serie de simboluri specifice;
Circuitele logice se clasifică după:
 nivelul de tensiune asociat cifrelor binare
– circuite logice în logică pozitivă;
– circuite logice în logică negativă.
 modul de funcţionare în timp:
– circuite logice combinaţionale;
2
– circuite logice secvenţiale.
 Circuite logice

Reprezentarea stărilor
binare ale semnalelor în
circuitele logice se
realizează pe două nivele
de tensiune cifrelor.
Valorile de tensiune
utilizate sunt nivelul
pozitiv și nivelul negativ.

Logica pozitivă este logica prin care valoarea logică 1 corespunde nivelului
de tensiune cel mai pozitiv, iar valoarea logică 0 corespunde nivelului de
tensiune cel mai negativ. Fig a)
Logica negativă este logica prin care valoarea logică 1 corespunde nivelului
de tensiune cel mai negativ, iar valoarea logică 0 corespunde nivelului
3 de
tensiune cel mai pozitiv. Fig b)
Circuite logice
Circuitele logice combinaţionale
-starea internă nu influențează ieșirea, deci setul mărimilor de ieșire este determinat
la orice moment de timp numai de setul mărimilor de intrare curente;

yj(t) = fj (i1(t), i2(t),… im(t))

-analiza SLC (schemelor logice combinaționale) se face cu ajutorul tabelelor de
adevăr, pe baza cărora se poate urmări corespondența dintre intrare și ieșire.
-dispozitivele electronice care stau la baza construcției CLC sunt: diodele
semiconductoare , tranzistoare bipolare, rezistoare, condensatoare, etc.

4
Circuite logice
Circuitele logice de bază numite și porți logice sunt CLC:
Simbolul circuitului logic

AND

OR
f(x,y)

INHIBARE

f(x,y)
5
IMPLICARE
Circuite logice
Simbolul circuitului logic

NAND

NOR

 
XOR

f(x,y)
6

y
 Circuite logice
Pentru funcția definită FCD = ++ se poate trasa următorul circuit logic

Considerând Legile lui Morgan

și
FCD = ++ devine FCD = ++, iar circuitul logic se mai poate construi și astfel:
Circuite logice
Circuite logice secvenţiale:
-valoarea funcției de la ieșire y(t) depinde de valorile variabilelor de intrare la
momentul t dar și de valoarea pe care a avut-o anterior funcția
y(t)=f((u1(t),u2(t),...,un(t),y(t-τ))
-CLS conțin o structură combinațională și o structură de memorare. Ca atare,
dacă elementul combinațional de bază este poarta logică ca element de bază
pentru memorare utilizăm circuitul basculant bistabil CBB (pentru stocarea
unui bit).

8
Circuite logice
 CBB are două stări stabile. Trecerea dintr-o stare în alta se realizează cu
ajutorul unei comenzi.
 CB pot fi și:
1. CB monostabile:
a) au o singură stare stabilă
b) trecerea dintr-o stare în alta se realizează prin aplicarea unei comenzi
c) după o perioadă de timp (determinată de elementele circuitului) se
revine în starea inițială
d) Sunt elemente de temporizare

2. CB astabile
a) nu au stare stabilă
b) trecerea dintr-o stare în alta se realizează fără aplicarea unei comenzi
c) perioada semnalelor generate depinde de valorile parametrilor
circuitului
d) sunt circuite oscilante
Circuite logice
 CBB pot fi:
1. CBB asincrone:
a) variațiile obținute la ieșirea acestora urmăresc semnalele de
comandă, comutarea este arbitrară
b) Bistabilul RS
c) Bistabilul JK – utilizat pentru înlăturarea stării de nedeterminare a
CBB RS
2. CB sincrone:
a) modificările la ieșire au loc în raport cu semnalele de comandă,
numai ca urmare a tranzacției intrării de sincronizare (intrare de tact
sau intrare de ceas*).
b) Bistabilul RST
c) Bistabilul JKT
d) Bistabilul D(Delay)
e) Bistabilul T(Toggle)
f) Bistabilul Master-Slave
*Un ceas este un dispozitiv special care la ieșire prezintă alternativ valorile 0 sau
1. Dacă mai multe circuite folosesc același semnal de ceas ele își pot sincroniza
acțiunile.
 Circuite logice
Bistabilul RS:
 A fost primul bistabil folosit pentru memorarea datelor.
 Intrările sunt S (Set)și R (Reset) și ieșirile Q și Notăm cu Q(t) starea bistabilului la
momentul t și cu Q(t+τ) starea sa ca urmare a unei tranzacții. Tabelul de adevăr va
fi următorul:
S 0 0 0 0 1 1 1 1
R 0 0 1 1 0 0 1 1
Q(t) 0 1 0 1 0 1 0 1
Q(t+τ) 0 1 0 0 1 1 R R

 FCD a funcției este =+.

 Pentru a simplifica forma funcției logice se utilizează diagrama Karnaugh și se
obține =S+
Circuite logice Q
Circuitul logic al CBB RS este: S

Bistabilul RST:
Not(Q)
 Dacă CBB RS asincron este
alimentat prin 2 porți NAND R
conectate, având fiecare câte două
intrări se obține un circuit care are
proprietatea de a-și modifica S Q
starea în raport cu cea a
semnalelor de intrare numai dacă
se aplică un semnal logic 1 pe
intrarea comună T, numită de
sincronizare. T
 Circuitul logic al CBB RST este: Not(Q)

R
Blocuri funcționale

 Registrul
 Numărătorul
 Sumatorul
 Matrice de comutație
 Bloc de memorie
 Circuite integrate
Blocuri funcţionale - Registrul

 Registrele sunt dispozitivele digitale realizate cu elemente de

memorare CBB şi au rolul de a stoca temporar datele reprezentate
în formă binară. Un registru conține un număr de celule de
memorare egal cu numărul de cifre binare asociat informației ce
trebuie memorată.
 Registrele pot funcționa sincron sau asincron.
 Operaţia de înregistrare a datelor binare într-un registru se
numeşte scriere, iar operaţia de transfer a conţinutului citire.
Trecerea tuturor celulelor de memorare din structura unui registru
în starea “0” se numeşte ştergere.
 Operațiile de citire și scriere se pot realiza în serie sau paralel.
14
Blocuri funcţionale - Registrul
 În funcție de modul de realizare a operațiilor de citire și scriere
registrele pot fi:
 Registre cu intrare/ieșire serie
 Registre cu intrare/ieșire paralelă
 Registre cu intrare serie/ieșire paralelă
 Registre cu intrare paralelă/ieșire serie
 În funcţie de modul de păstrare a informaţiei registrele pot fi:
 Statice - când oprirea impulsurilor de comandă nu afectează
conţinutul memorat;
 Dinamice - când oprirea impulsurilor de comandă duce la
pierderea conţinutului memorat.
15
 Blocuri funcţionale Registrul
 Operaţia de citire , respectiv scriere, se poate efectua:
 serie - cifrele binare fiind preluate secvenţial;
 paralel - cifrele binare se înscriu/citesc simultan.
 Registrul serie (intrare/ieșire) sau registrul de deplasare utilizează CBB de tip
Master Slave. Memorarea și citirea se realizează în n impulsuri de ceas
(echivalentul numărului de ranguri a registrului). Ansamblul tacturilor
necesare scrierii-citirii constituie un ciclu.

16

Registru de deplasare pe 4 biți

 Blocuri funcţionale Registrul
 Registrul paralel (intrare/ieșire) - Memorarea și citirea se realizează într-
un singur impuls de ceas.

Registru paralel
17
 Blocuri funcţionale Numărătorul

 Numărătoarele sunt utilizate pentru controlul secvențializării

operațiilor.
 Se formează cu ajutorul CBB.
 Ieşirile CBB care formează numărătorul sunt interpretate împreună
ca o stare a numărătorului. Dacă vom conecta n CBB vom avea 2n
stări distincte.
 Numărătoarele pot fi sincrone dacă impulsul de tact se aplică
simultan la toate intrările CBB sau asincrone dacă impulsul de
sincronizare acționează doar asupra primului CBB.
 Numărătoarele pot fi directe, inverse sau bidirecționale în funcție de
sensul numărării.

18
 Blocuri funcţionale Sumatorul
Să se realizeze schema logică corespunzătoare unui sumator elementar.

Fie ai o cifră binară a numărului a, bi o cifră binară a numărului b și Ti cifra binară

care reprezintă transportul de la rangul anterior. În urma însumării se va obține

rezultatul însumării Si și transportul de la rangul i Ti+1.
Intrări Ieşiri
ai bi Ti Si Ti+1
0 0 0 0 0
0 0 1 1 0
0 1 0 1 0
0 1 1 0 1
1 0 0 1 0
1 0 1 0 1
1 1 0 0 1
1 1 1 1 1 19
Blocuri funcţionale Sumatorul
Formele canonice disjunctive ale celor două funcţii Si şi Ti+1 sunt:

Diagrama Karnaugh reflectă faptul că S nu poate fi minimizată.

Forma minimizată a funcției Ti+1 este
Ti+1(ai,bi,Ti)=biTi+aiTi+aibi

20
 Blocuri funcţionale Sumatorul

Pentru însumarea serială se utilizează un singur element de însumare

și două registre de deplasare RD1 și RD2.

21
 Blocuri funcţionale Sumatorul

Pentru însumarea paralelă se utilizează n elemente de însumare.

22
Blocuri funcţionale Matrice de comutație

 Matricea de comutaţie este un circuit logic cu ieşiri multiple -

ieşirile sunt dependente de intrări print-o relaţie matricială. După
rolul în utilizare există:
 matricea pentru codificare (codifică datele care se prelucrează
prin sistemul de calcul);
 Codificatoarele sunt CLC la care activarea unei intrări conduce la apariția
unui cuvânt de cod pe ieșire.
 Codificatoarele de adresă furnizează pe ieșiri adresa intrării activate.
Codificatoarele pot fi de 4x2, 8x3 16x4, 32x5 (2^N intrări și n ieșiri)

23
Blocuri funcţionale Matrice de comutație

 matricea pentru decodificare se utilizează pentru scrierea

selectivă a datelor în memoria adresabilă RAM (Random Access
Memory);
 Realizează operația inversă codificatoarelor de adresă
 Codificatoarele pot fi de 2x4, 3x8 4x16, 5x32 (n intrări și 2^N ieșiri)

24
Blocuri funcţionale Matrice de comutație
 matricea pentru selecţie se utilizează pentru:
 citirea selectivă a unei locaţii dintr-o zonă de memorie;
 generararea de funcţii logice;
 partajarea unei linii de transmisie prin multiplexarea în timp.

25
Blocuri funcţionale matrice de comutație

 matricea pentru distribuţie are rolul de a selecta o ieşire, din cele

2n, spre care se transferă informaţia de pe intrare.

26
 Blocuri funcţionale Bloc de memorie
 Memoria este un ansamblu de registre de aceeaşi dimensiune, accesibile
printr-o magistrală unică.
 Memoria este caracterizată de:
 Mărimea cuvintelor de memorie
 Numărul de cuvinte sau spațiul adresabil
 Memoria RAM poate fi:
 Cu magistrale pentru date și adrese
 Cu magistrală de adrese multiplexată
 Cu multiplexarea magistralei pentru adrese/date.
 CBB este elementul de bază pentru memorare. O rețea de CBB este de
fapt o matrice de memorie. CBB păstrează informația pe durata
alimentării și de aceea se numesc memorii statice.
 Memoriile dinamice memorează informația în funcție de prezența sau
absența unei sarcini electrice, motiv pentru care pentru a păstra
informația scrisă este necesar citirea și reînscrierea fiecărei cifre binare
periodic.
 Memoria ROM nu este un sistem secvențial aceasta deține 27 caracteristicile de

implementare a funcțiilor logice combinaționale.

Blocuri funcţionale Bloc de memorie

Memorie RAM cu magistrale pentru date și adrese 28

Blocuri functionale Memorie RAM
Blocuri functionale Memorie ROM
 Blocuri funcţionale Circuite integrate
 Circuitul integrat reprezintă un circuit electronic ale cărui componente
(rezistoare, diode, condensatoare, tranzistoare etc.) sunt realizate pe o
pastilă de material semiconductor în scopul obţinerii unei funcţii
specifice.  

Familia de CI (nivel de Circuite combinaţionale Circuite secvenţiale

integrare)
Integrare pe scară mică (SSI)
(10-100 comp/cip)
Integrare pe scară medie
(MSI)
(100-1000 comp/cip)
Integrarea pe scară largă
(LSI)
(1000-10000 comp/cip)
Porţi: NU, ŞI, SAU, Circuite basculante bistabile
NAND, NOR
Decodificatoare, Registre, Numărătoare
sumatoare, multiplexoare
Memorii fixe Memorii cu acces aleator
(ROM,PROM), Matrici (RAM)
logice programabile (PLA)

Integrarea pe scară foarte 31

largă (VLSI) Circuite specializate
(>10000 comp/cip)
 Bibliografie

 Floarea Nastase, Razvan Zota, Bazele tehnologiei

informatiei, Editura ASE, Bucuresti, 2005, paginile 147-
181.
 Iuliana Dorobat, Bazele tehnologiei informatiei aplicatii,
Editura ASE, Bucuresti, 2018.
 http://www.phys.ubbcluj.ro/~sorin.anghel/teaching/El
ectronics/capitole%20electronica%20pdf/Porti%20logice.
pdf
 https://mail.uaic.ro/~gasner/FI2_Arhitectura_Calculato
arelor/02_04_Circuite_logice_Decodoare.pdf
 https://mail.uaic.ro/~gasner/FI2_Arhitectura_Calculato
arelor/02_08_Circuite_logice_Latches.pdf
 http://www.etc.ugal.ro/rpopa/assn_apl_book/capitolul
_2.pdf