Cap.

3
Omniprezenta produselor
substituibile:
conceptul de cerere
 Majoritatea bunurilor sunt insuficiente (rare).
 O implicație a insuficienței – există substitute pentru orice.
 Alegerile cotidiene implică un compromis..

*RARITATEA ALEGEREA

COSTUL DE OPORTUNITATE

COMPROMISUL
Despre noțiunea de “nevoi”
 O persoană obișnuită are nevoie de 8 pahare de apă pe zi
pentru a-și menține sănătatea;

 Toți cetățenii trebuie să obțină asistența medicală de care au

nevoie, indiferent de capacitatea lor de plată;

 Un diabetic are nevoie de insulină;

 Dumneavoastră aveți nevoie să citiți manualul de economie!

Dar, pe măsură ce sacrificiile (costurile) cresc, căutăm

substitute!
Valori marginale – alegeri marginale
 Ce este mai valoros, apa sau diamantele?
 Alegerile noastre depind de situațiile cu care ne confruntăm.

 Valorile sunt circumstanțiale, depind de situație.

 Valorile care contează sunt valori marginale.

 Teoria economică este analiză marginală deoarece ea

presupune că oamenii iau decizii comparând:
- Beneficiile suplimentare așteptate cu
- Costurile suplimentare așteptate,
măsurate în punctul unde se află în prezent factorul
decizional
Alegerile cotidiene sunt alegeri
marginale!

 Puțin prea abstract?

 Ce se întămplă cu solicitarea unui prieten de a vă vizita în
seara în care învățați pentru examenul de la economie de a
doua zi?

 Modul de gândire economic:

- Respinge abordarea de tipul “totul sau nimic”.
- Acordă atenție beneficiilor și costurilor marginale,
suplimentare.
Nevoi - Cerere

 Nevoi = concept care încurajează abordarea de tipul “totul

sau nimic” și nu apreciază ideea gândirii marginale.

 Cerere = concept care face legătura între cantitatea pe care

oamenii doresc să o obțină dintr-un anumit bun și sacrificiile
pe care trebuie să le facă pentru a obține această cantitate.
Înțelegerea cererii
Cererea de apă într-un oraș american “obișnuit”

Prețul pe Litri pe zi
litru (milioane)

0,07 $ 23
0,04 $ 40
0,02 $ 80
0,01 $ 160
0,005 $ 320
Concluzii din analiza cererii

 Modul de gandire economic nu oferă informații privind

cantitatea de apă de care are nevoie populația (aceasta este
sarcina fiziologilor).

 Consumatorii operează ajustări marginale la modificarea

prețului apei. Vor căuta modalități mai eficiente din punct de
vedere economic de a-și atinge scopurile.

 Oamenii caută substitute pentru apă când prețul ei crește.

Legea cererii
 Dacă prețul unui produs crește, toate celelalte condiții
rămânând constante, cantitatea cerută va scădea şi invers.
 Cererea și cantitatea cerută.
 Cererea – relație între două variabile specifice: prețul și
cantitatea.
 Modificarea prețului conduce la modificarea cantității cerute.
Cererea însă rămâne neschimbată.
 Cererea – întreaga curbă sau întreaga listă.

 Cererea în sine nu se modifică niciodată?

Modificarea cererii
Prețul pe litru Litri pe zi Litri pe zi Litri pe zi
(milioane) (milioane) (milioane)
0,07 $ 23 40 15
0,04 $ 40 60 25
0,02 $ 80 to add text
Click 140 55
0,01 $ 160 240 100
0,005 $ 320 400 200
Toate lucrurile depind de toate celelalte

NUMARUL DE
CONSUMATORI

PRETUL GUSTURILE SI
ASTEPTAT AL PREFERINTELE
PRODUSULUI CONSUMATORILOR

MODIFICAREA
CERERII

PRETURILE
ALTOR VENITURILE
PRODUSE
 Bunuri
 În funcţie de reacţia consumatorilor la modificarea veniturilor
(natura bunului):
 Normal - cererea creşte la creşterea venitului, dar într-o
proporţie mai mică sau egală cu creşterea acestuia
 Inferior – cererea scade la creşterea venitului
 Superior - cererea creşte la creşterea venitului, dar într-o
proporţie mai mare decât creşterea acestuia

 În funcţie de relaţia dintre două bunuri:

 Substituibile – bunuri care se pot înlocui în consum (îndeplinesc
aceeaşi nevoie)
 Complementare – bunuri care se consumă împreună
 Ajustarea preț - cantitate cerută
depinde de timp

 Cât de mult vor trebui să crească preţurile relative pentru a se

reduce consumul de benzină?

 Pe termen scurt, legea cererii pare să nu funcționeze.

 Identificarea produselor substituibile presupune timp.

 Termenul lung este cel care permite realizarea de ajustări.

Elasticitatea cererii
 Elasticitatea = reacție, sensibilitate.
 Măsurarea elasticităţii se face cu ajutorul unui coeficient, calculat
ca raport între modificarea (variaţia) procentuală a cererii (ΔQ%) şi
modificarea (variaţia) procentuală a factorului avut în vedere (ΔF%):

 Mărimea acestui coeficient ne arată cu cât s-a modificat cantitatea cerută

la o modificare (variaţie) cu un procent a unui anumit factor de influenţă.

În funcţie de principalii factori avuţi în vedere se vorbeşte de elasticitatea

cererii în funcţie de:
•preţ
•venitul consumatorilor
•preţul altor bunuri (elasticitate încrucişată)
Elasticitatea cererii în funcție de preț
 Ne arată modul în care se modifică cantitatea cerută ca urmare a
variaţiei preţului produsului în cauză, în condiţiile în care ceilalţi
factori de influenţă rămân nemodificaţi.

 Modificarea procentuală a cantității cerute (ΔQ%), împărțită la

modificarea procentuală a prețului (ΔP%) :

 Cererea poate fi:

 Elastică ecp > 1
 Inelastică ecp < 1
 De elasticitate unitară ecp = 1
 Perfect elastică ecp → ∞
Perfect inelastică ecp = 0
Exemple
 Cantitatea cerută de pâine a crescut cu 5%, în timp
ce preţul pâinii s-a diminuat cu 3%. Ce fel de cerere
are pâinea în funcţie de preţ?

 La creşterea preţului benzinei de la 5 lei la 6 lei pe

litru, cantitatea cerută de benzină a scăzut de la
250 tone la 220 tone. În acest caz, cum este
elasticitatea cererii preţ a benzinei?
Elasticitatea cererii în funcție de venit
 Ne arată modul în care se modifică cererea ca urmare a variaţiei
veniturilor consumatorilor produsului în cauză, în condiţiile în care
ceilalţi factori de influenţă rămân nemodificaţi.

 Raport între variaţia procentuală a cantităţii cerute (ΔQ%) şi respectiv a

venitului (ΔV%):

 Cererea poate fi:

 Elastică (bunuri superioare) ecv > 1
 Inelastică (bunuri normale) 0 ≤ ecv ≤ 1
 Atipică (bunuri inferioare) ecv < 0
Elasticitatea cererii în funcție de preţul
altui bun (încrucişată)
 Ne arată modul în care se modifică cererea unui bun ca urmare a
variaţiei preţului altui produs, în condiţiile în care ceilalţi factori de
influenţă rămân nemodificaţi.

 Raport între modificarea relativă a cererii pentru produsul analizat

(ΔQx%) şi modificarea relativă a preţului unui alt bun (ΔPy%):

 valori pozitive ale acestui coeficient: bunuri substituibile

 valori negative: bunuri complementare
 o valoare a indicatorului apropiată sau egală de zero: bunuri
independente
 Elasticitatea este influențată de
3 factori
 Timpul
 “Dacă benzina se scumpeşte, noi nu ne vom reduce consumul
de benzină, deoarece avem nevoie să ne deplasăm”.
 Disponibilitatea și apropierea produselor
substituibile
 Cererea de SUV-uri.
 Cererea de SUV-uri fabricate in America.
 Cererea de SUV-uri Chevrolet.
 Proporția din bugetul personal cheltuită pentru un
produs.
 “Chiar dacă prețul sării s-ar dubla, tot aș cumpăra aceeași
cantitate, așa că legea cererii nu are nicio valoare.”
Elasticitatea şi încasările totale
 “Încasările totale ale universităţii din taxele de şcolarizare ar creşte
dacă taxa de şcolarizare s-ar reduce cu 20%.”

 IN CAZUL UNEI CERERI ELASTICE

 IN CAZUL UNEI CERERI INELASTICE

 ERORI FRECVENTE DE POLITICI DE MARKETING: singurul lucru de

care are nevoie o firmă pentru “a face mai mulţi bani” este să ridice
preţul!
 DAR: Dacă o firmă măreşte preţurile cu 20%, iar cantitatea cerută
scade cu mai mult de 20%, vor scădea şi încasările totale.

 MITUL CURBEI VERTICALE A CERERII

 Raționalizarea produselor insuficiente
•raționalizarea = stabilirea unui Disponibilit
criteriu sau a unei reguli pentru atea de a
plăti
a diferenția între solicitanți și a Cr puterii În funcție
stabili cine și cât va primi; publice de
necesități

•criterii de diferențiere (de

raționalizare) și
avantaje/dezavantaje ale Primul
Criteriul venit
fiecărui sistem de raționalizare; meritelor
CRITERII
Primul
servit
•analiza sistemelor de
raționalizare din perspectiva
ofertei (motivaţia producţiei); Loteria
Criteriul
(tragerea
puterii
•analiza sistemelor de Parți la sorți)
egale
raționalizare din perspectiva pentru
cererii (economisirea). toti