Microeconomie

1.Echilibrul pietei:esenta,mecanismului de aparitie,modificarea in cazul variatiei C si O.

Echilibrul pieei-unde preul unui bun economic conduce la o egalitate ntre cantitatea cerut i cantitatea oferit.
Preul este denumit pre de echilibru, iar cantitatea este denumit cantitate de echilibru.
Mecanismul de aparitie-pentru a regularizea piaa i a forma echilibrul.
Cererea-dorinta si posibilitatea cumparatorilor,de a si satisface nevoile;
Oferta-dorinta si posibil producatorilor de a vinde tovarul sau;
Legea C- relatia indirecta dintre P si Q;
Legea O- relatia directa dintre P si Q;
Modificarea cantitativa a C-este cauzata de schimbarile in pretul bunului,ceilalti factori sunt constanti.
Modificarea calitativa a C-pretul e constant,iar ceilalti factori se modifica.Cind C creste,curba se deplaseaza in
dreapta si invers(bunuri strategice)
Exceptii:Efectul giffen-daca P creste, Q tot creste(consumatori saraci,de ex:cartof)
Efectul veblen-consumatori bogati-daca P creste,Q tot;
Efect de snob-nu se procura bunuri,p/u ca san u fii catoti;
Modificarea O-se modifica odata cu pretul bunului.
Dezechilibrul-se solutioneaza prin modificarea pretului-Modelul lui marshal-P creste,O creste,C scade(e necesar de
micsorat P),cind Pscade,Ccreste,O scade(e necesar de majorat P);
2.Impactul interventiei puterii publice pe piata bunurilor si serviciilor-analiza microeconomica.
Interventia statului in econom poate fi realizata direct prin fixarea preturilor,indirect prin utilizarea instrumentelor
financiare(impoz,subvent)
Impoz indirecte-sunt incluse in pretul bunurilor,ex:TVA,taxe vamale,accize.
Acordare de subventii-statul suporta anumite parti din costuri de productie.
Reglarea Administrativa a preturilor- Stabilirea pretului maxim presupune fixarea unui prt ce nu poate fi
depasit. Acest pret este mai mic decit cel de echilibru, si este introdus pentru sustinerea paturilor sociale vulnerabile
si in general a consumatorilor.
Un alt instrument de reglare statala a pretului este stabilirea pretului minim, interventia statului in acest caz este
pentru a sustine industria iar de cele mai multe ori pt a sustine agricultura.
Reglarea preturilor prin sistemul cotelor-se stabileste la Imp si Exp;
3.Elasticitatea cererii si ofertei:definirea,modalitatile de calcul,tipurile,factorii,aplicarea in analiza micreconomica.
Elasticitatatea C-arata sensibiitatea C la modificarea cu o unitate absoluta sau procentuala a pretului sau a altui
factor de influenta.(ea se calculeaza p/u a vedea cum se modifica V consumatorilor)
Coeficientul de elascitate a C in functie de pret-exprima gradul modificarii C p/u un bun la modificarea pretului
acestuia,cind influenta altor factori ramine neschimbata.
Modalitatile de calcul:
1.elasticit C in 1 punct(schimb mici prt)=(Qc)-P/Qc;
2.elasticit C in 2 puncte(arcului de curba)=^Qc/^P*(P1+P2)/(Qc1+Qc2);
Tipurile:
1.C inelastica-P exercita o influenta relative slaba aspra q cerute;Cresterea P determina o reducere a Qc mai putin de
1%.0<Ecp<1, ^Pi>^Qc; PRODUSE ALIMENTARE;
2.C elastica-variatia P determina o schimbare mai mare a Qc;Cresterea P,va determina reducerea Qc;1<Ecp<ifinit,
^Pi<^Qc; BUNURI DE LUX
3.C cu elasticitate unitara-modificarea P si Q sint proportionale;Ecp=1, ^Pi=^Qc.
4.C perfect inelastica-Qc reactioneaza slab sau nu,la crest sau diminuarea P;Ecp=0; MEDICAMENTE;
5.C perfect elastica-C este foarte sensibila la variatia P;Producatorii nu pot infl pretul si are loc concurenta
perfecta,cumparatorii pot procura orice q de bunuri la acelasi prt;
6.C pefect inelastica(giffen)-bun inferior-cartof,piinea;
Factorii elsticitati C:
Factorii non prt ai C-bun normal,inferior,complementare,gusturile si preferintele consumatorilor,nr.
Cumparatorilor, modificarea sezoniera,publicitatea.
1.Gradul de substituibilitate a bunurilor-Daca bunul are substituienti apropiati ,C la acest bun va fi relativ elastica
si invers;
2.Gradul necesitatii de consum-C este inel la bunuri de prima necessitate;
3.Ponderea V cheltuit p/uun anumit bun in bugetul total al unei familii-bunurile p/u care se cheltuiesc bani
multi sunt elastice si invers;
4.Durata perioadei de timp de la modificarea P-au o relatie directa;
Elasticitatea O-modificarea O in functie de schimbarea cu o unitate absoluta P sau altui factor de infl
Modalitatile de calcul:
Ca la C numai Qo
Tipurile:
1.Elastica-cresterea P determina o crestere si mai puternica a Qo;1<Eo<1,^Pi<^Qi;

2.Inelastica-cresterea P determina o crestere mai mica a Qo;0<Eo<1,^Pi>^Qi(PIINEA);

3.Perfect elastica-fluctuatie=0 a P determina modificarea infin O;Eo-infinit
4.Perfect inelastica-Qo este constanta indifferent de P bunului;Eo=0;PRODUSE PERISABILE;
5.Unitara-Qo variaza echiproportional cu variatia pretului;Eo=1, ^Pi=^Qi;
Factorii elasticitatii O
1.Perioada de timp de la modificarea P-este direct proportionala;
2.Nivelul costurilor de productie-cresterea costurilor va determina o scadere a elasticitatii O;
3.Posibilitatea se stocare a bunurilor-este direct proportionala;
4.Mobilitatea factorilor de productie-usurinta cu care factorii de productie necesari sunt antrenati din alte
domenii;
Factorii de influenta non prt:pretul resurselor(munca,natura,capital),tehnologiile utilizate, impozite si
subventiile,preturi altor bunuri,anticiparea vinzarilor;
4.Teoria comportamentului consumatorului.Utilitatea economica:cotinut si masurare.Legea utililitatii marginale
descrescinde.Preferintele si alegerea consumatorilor.Echilibrul consumatorilor.
Utilitate-capacitatea unui bun sau serviciu de a satisface anumite dorinte.
Masurarea utlitatii-prin Sistemul cardinal(numar de unitati-3,2,1,lei,kg);Sistemul ordinal(sunt comparatii primul
produs,al doilea).
Utilitatea Totala-capacitatea unui bun de a satisface o dorinta prin consumul unei anumite Q dintrun bun sau
serviciu.UT=f(Q1,Q2);
Utilitatea Marginala-utilitatea suplimentara care poate fi obtinuta prin consumul unei unitati suplimentare dintr-un
bun sau serviciu,ceilalti factori fiind constanti.UM=^UT/^Q;
Legea utililitatii marginale descrescinde-daca dispunem de o Q mica dint-un bun,o unitate suplimentara din acel
bun va duce un spor de satisfactie mai important decit daca dispunem deja de o Q considerabila din bunul respectiv.
Preferintele si alegerea consumatorilor-deciziile consumatorilor pornesc de la problemele alocarii de resurse,cu
cele a selectarii unei variante optime de volum si structura a consumului raportate la satisfactia maxima si gama
preferintelor.
Preferintele individuale:
*Capacitatea consumatorului de a si ordona preferintele.Bunurile=A>B(preferinta
stricta);A=B(echivalenta/indiferenta);A>=B(reflexive)
*Preferintele cons sunt transitive.Fiecare cons are o structura a preferintelor stabila in legatura cu bunurile
existente.Relatie de tranzitivitate=A>B,B>C,atunci A>C;
*Nonsaturarea preferintelor.Consumatorii prefera un bun in Q mare,decit mica;
Echilibrul consumatorilor-consumatorii vor alege combinatia optima de bunuri,care le va satisface simultan
preferintele si posibilitatile.Punctul de echilibru a consumatorului=in acest punct are loc Echilibrul
consumatorului,unde linia bugetului este tangenta la una dintre curbele de indiferenta consumatorului;
5.Teoria comportarii producatorului.Notiunea de productie.Componenta si clasificarea factorilor de
productie.Produs total,mediu si marginal al factorilor de productie.Randamente factoriale si de scara.
Productie-activitatea de transformare prin intermediul fortei si mijloacelor de munca a bunurilor si serviciilor
existente in alte bunuri si servicii.
Factorii de productie-cuprinde elemente de intrare(materii prime,materiale,utilaje,echipamente),care sunt
combinate pentru obtinerea productiei,care reprezinta iesirile.
Factorii de productie sunt-munca,natura,capitalul,abilitatea intreprinzatorului,capitalul uman;
Produsul Total (Q) (global=productivitatea totala)-Q totala de productie obtinuta in rezultatul utilizarii acelui
factor la care valorile tuturor celorlalti factori de productie sunt constante.Q=f(L,K)constante;
Produsul Mediu (AP) (productivitatea medie)= Produsul Total (Q)/cantitatea factorului utilizat;
Produsul mediu a muncii (APl)=Q/L
Produsul mediu a capitalului (APk)=Q/K
Produsul marginal (MP) (productivitatea margianla)=sporul de productie obtinut in rezultatul cresterii cu o
unitate a factorului respective,ceilalti factori ramin const.El arata ce productie suplimentara se obtine cind masa
factorului se mareste cu o unitate.
Produsul marginal muncii (MPl)=^Q/^L
Produsul marginal capitalului (MPk)=^Q/^K
Randamente factoriale-variatia cantitatii utilizate dintr-un singur factor de productie;
Randamente de scara (globale)-variatia productiei rezultat in urma cresterii cantitatilor din factorile de productie
utilizati in aceeasi proportie,ele sunt:constante,crescat,descresc;
6.Costurile de productie-maniera de abordare in teoria microeconomica contemorana.Analiza pe t/s si t/l a costurilor
de productie.
Costul de productie-totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de firma p/u producerea si desfacerea de bunuri
materiale si de servicii.
Costul de productie pe t/s=consta in modificarea factorilor de productie(munca,elementele capit circulant)

Costul total=CF+CV;
CV=CT-CF;
Costul mediu fix(CMF)=costul fix pe o unit de produs=CF/Q;
CMV=CV/Q;
CMT=CT/Q,CMT=CFM+CVM=(CF+CV)/Q;
Cost marginal=cost suplimentar cauzat de crestere cu o unitate a q bunurilor produse;CM=^CT/^Q;
Costul de productie pe t/l=consta in modificarea q si tipului mijloacelor de munca;
CT pe t/l inregistreaza o crestere datorita majorarii vol de prod;CMT siCM au o tendinta de reducere,dupa care
urmeaza o crestere.
7.Profitul-notiuni generale.Maximizarea profitului.Pragul de rentabilitate (punctual critic).
Profitul-este cistigul realizat sub forma baneasca de cei ce initiaza o activitate economica,el=VT-CT;
Venitul=P*Q;
Maximizarea profitului pe t/s si t/l-conditia de baza este ca VM=CM(venit marg=cost marg);
Pragul de rentabilitate (punctual critic)-volumul de productie sau CA de la care producatorul poate sa obtina
profit,in acest punct VT=CT;El este un concept pe t/l;
8.Modelul de comportament a firmei pe piata cu concurenta perfecta.Echilibrul firmei si al pietei in conditi de
concurenta perfecta.
Piata cu concurenta perfecta- se bazeaza pe o serie de caracteristici,care constituie mecanismul perfect de
functionare a pietii, exista doar cind cele 5 conditii mentionate sunt respectate:
*Atomicitatea pietii-exprima existenta unui numar mare de producatori si consumatori;
*Omogenitatea produsului-toate bunurile aduse pe piata au aceleasi carateristici,astfel consum este indiferent de la
cine il cumpara;
*Accesul liber al oricarui producatorpe piata si iesire fara obstacole din ea;
*Transparenta perfecta a pietii-toti agentii sunt informati in ce priveste natura,calitatea si pretul bunului
respectiv,apare unicitatea pretului stabilit pe piata;
*Mobilitatea perfecta a factorilor de productie-munca si capitalul sunt indreptati spre ramurile unde vor fi
utilizati cel mai eficace;
Echilibrul firmei si al pietei in conditi de concurenta perfecta-se stabileste prin interactiunea C si O,unde firma
la un anumit pret poate vinde orice volum de productie;Cererea din productie firmei este perfect elstia si curba e
indreptata orizontal;
9.Monopolurile si caile de aparitie.Formarea preului si echilibru firmei monopoliste.Aplicarea discriminaii prin prt
a firmei monopoliste.
Numarul participantilor-la cererea de pe piata( foarte multi);la oferta pe piata(unul);
Acces pe piata-restrins/complet blocata;
Natura produselor-unic;
Piata de monopol-se caracterizeaza prin existenta unui singur producator ce furnizeaza intreaga productie a unei
firme ,iar bunul respectiv nu poate fi substituit rapid si in masura mare;
Forme de Monopoluri :
*Intelegerile secrete intre marile firme-privind impartirea preturilor,stabilirea cotelor si pretului;
*Monopol natural retele de distributie,gaze,apa,reteaua de cai ferate;
*Monopolul legal-produse de interes strategic si public,care intra in incidenta controlului public;(fabricarea si
distributia unor medicamente,banilor,timbrelor,uranului;
*Monopolul tehnologic-proprietatea asupra patentului,inventiei si drepturilor de autor;
*Monopolurile asupra marcii comerciale;
*Monopolul exercitat prin controlul asupra unor inputuri-energia ,unele minerale ca bauxite,cupru,datorita
raritatii lor si proprietatii asupra unor zacaminte importante;
Monopson=exista 1 cumpar al unui produs creat de mai multe firme;
Monopol bilateral=exista 1 prod si 1 cump;
Formarea preului si echilibru firmei monopoliste-firma monopolist este cautatoare de prt,care este mai mare
decit VM,deci daca firma va dori sa vinda o q mai mare de bunuri,ea va trebui sa micsoreze pretul;
Echilibrul pe t/l se atinge cind este indeplinita conditia CMT=VMT,iar t/s va fi minimizarea pierderilor;
Discriminarea prin prt a firmei monopoliste-cind monopolistul vinde produsul sau la preturi
diferite,nejustificabile prin diferenta de cost;
Ea este posibila daca sint indeplinita 2 conditii:
*Imposibilitatea vinzarii produsului de comparator;
*Existenta diferitor categorii de consumatori din punct de vedere al elasticitatii cereriilor in functie de prt;
Consecintele discriminarii:
*veniturile mari decit in cazul unui prt stabil;
*productia oferita va fi mai mare;

10.Concurenta monopolistica.Carateristica pietii,diferentierea produselor.Echilibrul firmei in perioada scurt si lunga.

Numarul participantilor:la cererea de pe piata(multi/citiva);la oferta pe piata(foarte multi);
Acces pe piata-bariere neinsemnate;
Natura produselor-diferentiate;
Concurenta monopolistica-existenta unui numar mare de producatori,care ditin o pondere mica pe piata;
Carateristica pietii-consta in diferentierea produsului,existenta unui numar mare de producatori si acces relative
liber in ramura data;
Diferentierea produselor-fiecare producaor,cauta sa imprime produselor sale anumite particularitati
individuale,care se bazeaza pe anumite caracteristici reale ale produsului sau imaginare;
Echilibrul firmei in perioada scurta-maximizarea profitului se va realiza, cu conditia VM=CM;firma monopolista
poate exercita o putere de monopol datorita dreptului conferit de marca de fabricatie;volumul optim al produsului se
stabileste cind CM=VM si costului total mediu P>CMT;
Echilibrul firmei in perioada lunga-existenta supraprofitului va atrage noi firme in ramura,ce va antrena o
diminuare a CA;
11.Particularitatile pieti oligopoliste.Modelele de comportament concurential si cooperant.
Oligopol-exista un numar limitat de producatori,care detin o parte relative importanta din piata unui produs,unde
sunt dificultati de intrare in ramura si care reusesc sa influentaze formarea pretului,in scopul max profit.
Natura produselor-nediferentiate/diferentiate;
Acces pe piata-limitata p/u ofertanti;
Numarul participantilor:la cererea de pe piata(foarte multi);la oferta pe piata(putini);
Modelele de comportament concurential-se caracteizeaza prin faptul ca firmele oligopoliste sunt angajate in
concurenta permanenta,atit prin jocul preturilor,cit sir in schimbari de caracteristici a produsului;
Modalitatile prin care se duce lupta de concurenta sunt:
*politica vinzarior(cresterea volumului acestora);
*politica de diferentiere a produselor;
*prime acordate vinzatorilor;
*demonstratiile privind calitatile produselor;
Exista 3 situatii pe pita:
1.Duopolul simetric(Cournot)-exista 2 vinzaori care nu incearca sa domine piata:
-produsul vindut este omogen;
-pretul la care il comercializeaza cei 2 e identic;
-singura variabila de ajustare este q cit mai mare pe care o poate vinde fiecare;
2.Duopol asimetric-exista 2 vinzatori:
-unul care domina piata,care anticipeaza tot timpul miscarile celui de al 2;
-celalalt se adapteaza la conditiile expuse;
3.Duopol dominant-cei 2 vinzatori de pe piata doresc simultan sa o domine;
Modelele de comportament cooperant-genereza diverse tipuri de piete oligopoliste,datorita acordurilor explicite
sau implicite.
Cartel-asociatie de agenti economici ce functioneaza pe aceeasi piata si care convin de comun acord asupra
aspectelor legate de nivelul productiei,segmentele de piata pe care isi desfasoara activitatea,preturile
exercitate,decizind sa-si consolideze o pozitie dominate pe piata.
Trustul-concentrare de capitaluri grupate sub aceeasi conducere;
Holding-firma care poseda actiuni si detine control altor firme;
Macroeconomie
12.Indicatorii macroeconomici si evaluarea lor.Dinamica principalilor indicatori macroeconomici in RM.
Indicatorii macroeconomici permit tinerea evidentei statistice a fenomenelor si proceselor intregii economii. Ele stau
la temelia determinarii nivelului de dezvoltare economica atins de o tara. Principalii indiatori sunt:
PGB- produsul global brut, exprim valoarea total a serviciilor i bunurilor obinute ntr-o anumita perioad, de
regul un an; cuprinde nregistrrile repetate, n cadrul acestora incluzndu-se i valoarea bunurilor i serviciilor
provenite de la ali productori i folosite pentru producia de noi bunuri economice, element cunoscut sub
denumirea de consum intermediar.
PIB, produsul intern brut, exprim mrimea valorii adugate brute a bunurilor economice produse n interiorul
rii de ctre agenii economici autohtoni i strini n decursul unei perioade i ajunse n ultimul stadiu al circulaiei
economice. Se determin ca diferen dintre PGB si consumul intermediar: PIB=PGB-CI,
PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodriilor private i a organizaiilor private non-profit, a
cheltuielilor brute pentru investiii, a cheltuielilor statului, a investiiilor n scopul depozitrii ca i c tigurile din
export din care se scad cheltuielile pentru importuri.
PIN, produsul intern net, reflect mrimea adugat net a bunurilor economice finale produse de agenii
economici autohtoni i strini n interiorul unei anumite ri, ntr-o anumit perioad de timp; se calculeaz prin
scderea din PIB a amortizrii (A): PIN=PIB-A.

PNB, produsul naional brut, Masura cea mai larg utilizata pentru evaluarea bogatiei unei tari. PNB se defineste ca
valoarea totala a tuturor bunurilor si serviciilor produse de firmele nationale. Se masoara ca -> produsul intern brut
plus venitul din afara granitelor, minus venitul castigat in aceeasi perioada de catre investitorii straini in interiorul
frontierelor tarii.
INTREBAREA 13.Indicatori macroeconomiei nominali si reali.Indicii macroeconomici de preturi. Indicele
preturilor bunurilor de consum (IPC) este unul dintre cei mai cunoscuti si utilizati indici de preturi in statistica
internationala. Cea mai mare parte a tarilor dezvoltate calculeaza si publica lunar indicele preturilor de consum, ca o
masura a inflatiei din tara respectiva. IPC are o mare importanta datorita faptului ca in contractele colective de
munca este prevazuta clauza compensarii cresterii preturilor, crestere care este evidentiata de acest indice. Ca
urmare, politica monetara si fiscala sunt afectate de modificarile IPC.
IPC masoara evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de
populatie intre doua perioade. Pentru calculul indicelui se foloseste o formula de tip Laspeyres. Deci el exprima
evolutia medie a preturilor pentru mentinerea unei structuri a consumului constanta (structura din perioada de baza)
si nu exprima evolutia medie a preturilor conform structurii consumului din perioada curenta (pentru aceasta
varianta ar fi nevoie de un indice de tip Paache). Principalul argument care sta la baza adoptarii indicelui de tip
Laspeyres este cel al usurintei calculului: se determina structura consumului in perioada de baza, iar in continuare
pentru calculul curent al indicelui este necesara numai inregistrarea preturilor.

IPC=
IPC=
Ip.qip0q0, unde:
P1=preturile perioadei curente (analizate)
P0=preturile perioadei de baza
Q0=consumul in perioada de baza

Qipoq0=
exprima structura consumului pe categorii de bunuri si servicii, determinate pe baza cheltuielilor
de consum efectuate in perioada de baza.
Practic, calculul IPPI se face folosind indicele Laspeyres si, presupune urmatoarea metodologie:
1.calculul indicilor individuali ai preturilor la nivel de sortiment:

.
IS=
100, unde:
PS1=pretul sortimentului din luna curenta
PS0=pretul sortimentului in anul de baza
2.calculul indicilor preturilor la nivel de produs si de agent economic:

IPA=

.100,

I=
,
I=sortimente reprezentative ale produselor agentului economic
3.calculul indicilor de preturi la nivel de produs final:

IPT=

100

I=
, I=semiprodusele ce compun produsul final
VPAIO=valoarea totala a produsului in perioada de baza
4.calculul indicilor de preturi la nivel de clasa CAEN:

ICT=

, unde:

I=
produsele fianale realizate in tara din clasa CAEN respectiva
VPTO=valoarea productiei din clasa CAEN respectiva in anul de baza
5.calculul indicilor de preturi la nivel de grupa:

IG=

100, unde:

I=
clasele din grupa respectiva
VCTO=valoarea totala a claselor din grupa respectiva in anul de baza
6.calculul indicilor de preturi la nivel de diviziune:

ID=

100, unde:

I=
grupele ce compun diviziunea
VGIO=valoarea grupelor din diviziunea CAEN respectiva pentru anul de baza.
7.indicele preturilor pe total industrie:

IT=

100, unde:

I=
diviziunile CAEN
VDO=valoarea diviziunii CAEN pe total industrie in anul de baza.
INTREBAREA 14.Impozitele si esenta lor social-economica.Tipologia impozitelor.
Impozitele constituie procedeele nemijlocite de conducere a unei economii concureniale, politica fiscal fiind
chemat s stabileasc obiectivele economice i sociale ce urmeaz a fi atinse n procesul mobilizrii i repartizrii
resurselor. Ca rezultat, politica bugetar din R. Moldova este modernizat continuu i tinde s constituie un sistem
transparent i stimulatoriu pentru desfurarea activitii economice.ntreprinztorii, dar i persoanele fizice, sunt
obligai s participe la formarea bugetului public. Pe plan social, rolul taxelor i impozitelor se concretizeaz n
faptul c, prin intermediul lor, statul redistribuie o parte important din produsul intern brut ntre clase i grupuri
sociale, ntre persoanele fizice i cele juridice.
Impozit pe venit - este reglementat pentru persoanele juridice i fizice, care practic activitate de antreprenoriat,
profesional i pe parcursul perioadei fiscale obin venit din orice surse aflate n R. Moldova i venit din orice surse
aflate n afara R. Moldova.
Cotele impozitului pentru persoanele fizice,sunt urmtoarele:
- 7% din venitul anual impozabil ce nu depete suma de 25200 lei;
- 18% din venitul anual impozabil ce depete suma de 25200 lei.
Pentru persoanele juridice (agenii economici):
-12% din venitul impozabil (profit).
Acest impozit mai prevede i alte cote de reineri pentru agenii economici.
Taxa pe valoarea adugat (n continuare - TVA), impozit general de stat, care reprezint o form de colectare la
buget a unei pri a valorii mrfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitrii pe teritoriul R.
Moldova, precum i a unei pri din valoarea mrfurilor, serviciilor din categoria celor impozabile importate n R.
Moldova.
Cotele TVA se stabilesc n urmtoarele mrimi:
- cota-standard n mrime de 20% din valoarea vnzrilor efectuate n R. Moldova i import, cu excepia livrrilor
impozabile la cote reduse;
- cota redus n mrime de 8% din valoarea livrrilor impozabile pentru: produse de panificaie, lactate,
medicamente, zahr din sfecl, producia din zootehnie etc.
- cota redus n mrime de 6% din valoarea vnzrilor efectuate n R. Moldova i
la import pentru: gazele naturale i gazele lichefiate.
- cota zero n mrime 0% pentru mrfurile i serviciile pentru export, toate tipurile de transporturi interna ionale de
mrfuri i pasageri, mrfurile i serviciile livrate ctre agenii economici nregistrai n zonele economice libere etc.

Accizele - reprezint un impozit general de stat pentru limitarea produciei, importului i consumului unor produse
(din alcool, tutun, a unor obiecte de lux).Persoanele juridice i fizice care preconizeaz s se ocupe sau care se ocup
cu prelucrarea/i sau fabricarea mrfurilor posibile impunerii cu acciz sunt obligate s primeasc certificat de acciz
pn la nceperea activitii n cauz, s pstreze mrfurile supuse accizelor n ncperile de acciz.
INTREBAREA 15.Ciclul economic si caracteristicile fluctuatiilor ciclice.Dinamica indicatorilor
macroeconomiei in functie de baza ciclului economic.
Ciclu economic durat de timp determinat, n cadrul creia activitatea economic parcurge, n evoluia sa,
anumite faze ce au caracter repetabil i ntr -o anumit succesiune
este constituit din dou faze care se deosebesc una de cealalt i se intercondiioneaz reciproc: a) faza de
expansiune (de cretere economic); b) faza de recesiune (de scdere economic).
Faza de expansiune este faza de cretere a variabilelor economice care cuantific procesul economic. Ea reprezint
un proces de avnt cumulativ, de autoalimentare, de autontreinere i autoaccelerare a activitilor economice.
Plafonul maxim al expansiunii cel care precede faza de recesiune este determinat de multiple cauze (epuizarea
resurselor economice, creterea costurilor unitare, fenomene social-politice i militare etc.), ns cauza determinant
a fenomenului este evoluia specific a randamentului factorilor de producie, respectiv legea randamentelor
descrescnde a utilizrii factorilor de producie, la nivelul economiei naionale.
Faza de recesiune este faza de scdere a variabilelor economice prin care se cuantific procesul macroeconomic. Ea
reprezint un proces de declin cumulativ al activitilor economice, de scdere a surselor de ncurajare a creterii
economice.
De la expansiune la recesiune se trece printr-un fenomen denumit contracie (pornete din punctul de contracie), iar
de la recesiune la expansiune se trece prin intermediul relansrii (pornete din punctul de relansare). Punctul de
contracie este punctul n care factorii ce genereaz frnarea sau scderea variabilelor economice ncep s domine
factorii care ncurajeaz creterea economic. Din acel moment, economia intr ntr-o perioad de recesiune.
Punctul de relansare este punctul n care factorii ce ncurajeaz creterea economic devin mai puternici dect
obstacolele n calea creterii economice. Acest moment marcheaz sfritul fazei de recesiune i nceputul unei noi
faze de expansiune economic.
Caracteristika fluctuatilor ciclice
Fluctuaiile sezoniere reprezint variaiile activitilor economice pe parcursul unui an. Astfel, sub influena unor
factori naturali-climaterici, volumul produciei, al ocuprii factorilor de producie, al activitii economice n
general, cunosc fluctuaii pe parcursul unui an n agricultur, construcii, turism, n unele subramuri ale industriei
etc. Obiceiurile, tradiiile, srbtorile religioase sau laice vor influena i ele intensitatea activitii economice pe
parcursul anului. Datele statistice indic asupra creterii vnzrilor, a gradului de ocupare a factorilor de producie n
perioadele ce preced importante srbtori religioase sau laice i reducerea acestor indicatori ulterior acestor
evenimente. Astfel, fluctuaiile sezoniere se explic prin influena factorilor naturali, psihologici i prin preferinele
consumatorilor, care au evoluii specifice pe parcursul unui an, reproducndu-se cu o anumit regularitate de la un
an la altul.
Fluctuaiile ntmpltoare (accidentale) sunt variaii ale nivelului i strii produciei sociale determinate de factorii
aleatori sau evenimente neateptate, neobinuite, cum ar fi:

conjuncturi economice nefavorabile;

evenimente sociale i politice care afecteaz activitatea firmei;

fenomene naturale neprevzute (cutremure, inundaii etc.);

aciuni i preferine neateptate ale unor ageni economici;

anumite stri de spirit a populaiei etc.

Ele pot afecta n mod direct o ar sau alta, iar prin efectul de interdependen i propagare pot genera fluctuaii ale
activitii economice ntr-un grup de ri, ntr-o zon sau chiar n ntreaga lume.
Fluctuaiile ciclice sunt fenomene repetabile i constau n variaii ale activitii economice agregate, care se
caracterizeaz, succesiv, prin creterea cumulativ a produciei, veniturilor i utilizrii forei de munc, i prin
stagnrile sau descreterile cumulative ale acestora. Analiza datelor statistice n timp a demonstrat c evoluiile
principalelor fenomene economice sunt pulsatorii, se deruleaz sub form ondulatorie i au un caracter ciclic. Astfel,
fluctuaiile ciclice se reproduc cu o anumit regularitate, dei nu pot fi ncadrate n termene riguroase, exacte.
Dinamica indicatorilor macro in functie de faza ciclului economik
Msurarea fluctuaiilor ciclice presupune utilizarea unui sistem de indicatori, dintre care cei mai importani folosii
n practica economic sunt: PIB-ul nominal i real, volumul vnzrilor cu amnuntul i cu ridicata, nivelul
dobnzilor bancare, indicele volumului fizic al produciei industriale, nivelul omajului, numrul locurilor de munc
n ramurile neagricole, venitul personal, preurile etc. Pe baza seriilor de date ale indicatorilor stabilii, precum i a
unora derivai din acetia se descrie dinamica sistemului economic analizat.
Multitudinea variabilelor de cuantificare a fluctuaiilor ciclice a determinat gruparea acestora dup mai multe
criterii, cel mai important criteriu de grupare fiind felul n care acestea reacioneaz la micrile ciclului economic.
Conform acestui criteriu, aceste variabile pot fi grupate n:
Variabile prociclice nglobeaz variabilele care au tendina de a crete n condiiile expansiunii afacerilor sau
tendina de a se micora n fazele de contracie economic. Aceste variabile se pot grupa, la rndul lor, n alte dou
categorii:

variabile ce au o legtur intens cu ciclul economic, cum ar fi:

output-ul de ramur;

output-ul agregat;

profiturile firmelor;

agregatele monetare;

viteza de rotaie a banilor;

rata dobnzii pe termen scurt;

nivelul preturilor etc.

variabilele ce au o legtur slab cu ciclul afacerilor, cum ar fi:

producia bunurilor agricole i a resurselor naturale;

preurile produselor agricole i resurselor agricole;

ratele dobnzii pe termen lung etc.

Variabile contraciclice acelea care au tendina de a crete n fazele de contracie economic i de a se micora n
fazele de expansiune economica, cum ar fi:

stocurile bunurilor finale;

input-urile pentru producie;

rata omajului;

numrul falimentelor etc.

Variabile aciclice acelea care nu cunosc micri n funcie de ciclul economic, cum ar fi:

exporturile;

migraia forei de munc etc.

Indicatorii de msurare a ciclului economic
n msurarea ciclului economic pot fi utilizai indicatorii:

Decalajul PIB: exprim abaterea PIB-ul real de la cel potenial. Se calculeaz prin formula:

(2.1)

Valoarea pozitiv a abaterii PIB (Gap > 0), indic asupra faptului c economia se afl n faza de relansare
economic, n acelai timp valoarea negativ a abaterii PIB (Gap < 0), detest aflarea economiei n faza de
recesiune.

Amplitudinea ciclului economic: exprim distana pe care se deplaseaz mrimea PIB ntre cele dou puncte

ale ciclului economic n punctul de relansare, comparativ cu punctul de contracie. Modul de calcul este urmtorul:
,
unde:

(2.2)

amplitudinea ciclului economic i;

mrimea PIB real n ciclul economic i, n punctul de contracie;
mrimea PIB real n ciclul economic i, n punctul de relansare.

Abaterea de trend a ciclului economic: exprim diferena, msurat la nivelul PIB, dintre dou puncte

succesive de contracie (sau dou puncte succesive de relansare). Abaterea de trend indic tendina pe termen lung a
ciclului economic. ntre abaterea de trend, calculat ntre punctele de contracie, i cea calculat ntre punctele de
relansare pot exista diferene importante; din acest motiv se calculeaz ambele abateri. Astfel, abaterea calculat pe
baza punctelor de contracie se numete abaterea de trend a recesiunii, iar abaterea calculat pe baza punctelor de
relansare se numete abaterea de trend a expansiunii. Modul de calcul este urmtorul:
(2.3)
abaterea de trend a recesiunii ntre ciclurile economice i i j;
(2.4)
abaterea de trend a expansiunii ntre ciclurile economice i i j.
Perioada ciclului economic reprezint intervalul de timp pe care se ntinde ciclul economic analizat. El se msoar,
fie ntre dou puncte de contracie, fie ntre dou puncte de relansare.
INTREBAREA16.Piata muncii. Piaa muncii cuprinde activitile de angajare i de ofert a forei de munc n
vederea realizrii unei activiti, precum i procesul de determinare a retribuiei celui care urmeaz s o
ndeplineasc. n plus, termenul se refer i la modul n care evolueaz salariile ori la mobilitatea lucrtorilor ntre
diferite ocupaii i ntre diferii angajatori. Trebuie totui menionat c utilizarea termenului de "pia" nu presupune
c munca se comport la fel ca orice alt marf; n teoria economic, piaa muncii trebuie privit ca "locul" unde se
ntlnesc cererea i oferta de munc. (v. i PIAA LOCAL A MUNCII, PIAA EXTERN A MUNCII, PIAA
INTERN A MUNCII, IPOTEZA PIEEI DUALE A MUNCII)

Pachet de mrfuri

Paritate neacoperit a ratei dobnzii

Pasive / drepturi de crean

Pasive curente

Pstrarea forei de munc n perioadele de depresiune

Formele si cauzele somajului. Somajul - fenomen permanent in toate tarile, prin dimensiunea si durata sa ridica o
serie de probleme privind definirea, cauzele, formele de manifestare si posibilitatile de reducere a acestora. Somajul
prin efectele economico - sociale pe care le genereaza, a devenit o problema preocupanta, in ultimele decenii, pentru
toate statele lumii.
Somajul - este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national - un excedent al ofertei fata de cererea de munca
cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu
exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca.
Biroul Inaternational al Muncii (organizatie din cadrul ONU ) defineste somerul ca fiind persoana care indeplineste
urmatoarele conditii :
- are o varsta de peste 15 ani ;
- este apt de munca ;
- nu are loc de munca ;
- este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala ;
CAUZELE SOMAJULUI
Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective. In conditiile unei
productivitati a muncii ridicate, ritmul de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca,
astfel incat sa asigure o ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca fiind
in favoarea ultimei.
Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri, fie
datorita lipsei lor de experianta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. In randul tinerilor, somajul
apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea
lor activa.
Progresul tehnic - pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai mica, in functie de
capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice.Pe termen lung, genereaza noi nevoi, care
sunt acoperite prin produse rezultate din activitati noi, generatoare de locuri de munca.
Criza economica - caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de someri,
integrarea lor fiind la un nivel scazut. Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale
ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital.
Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice - sub impactul diversificarii cererii de bunuri, al
crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererii de munca.Imigrarea emigrarea - influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatiei active in vederea angajarii in
diferite tari va spori oferta de forta de munca in cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de scadere a ofertei
de munca in zona de origine.
Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila - datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice,
conflictele armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand
importul - exportul, deteriorand activitatile economice in tarile din zona si contribuind la cresterea

somajului.Existenta somajului la un nivel ca o rata naturala, urmata de o relativa stabilitate a ofertei de munca, ar
genera conditii de echilibru intre rata somajului si rata inflatiei.
Evaluarea si costurile somajului.Legea lui Okun. Reducerea PIB, determinata de faptul ca cei care nu lucreaza
nici nu aduc, astfel nct timpul de munca al acestora este iremediabil.
Economistul Arthur Okun a descris relatia dintre, rata somajului si PIB sub forma unei legi care i poarta numele si
care suna astfel: pentru fiecare procent cu care rata efectiva a somajului depaseste rata naturala, PIB scade cu 2,5
procente.Efecte asupra sanatatii psihice a somerului: stari depresive, sentimentul de excludere din societate etc
Actualmente legatura dintre rata de crestere economica si rata somajului este cunoscuta sub denumirea de legea lui
Okun. Legea lui Okun are un caracter static si este valabila doar pentru etapa n care Okun a facut cercetarea n
ecunomia SUA.
Legea lui Okun
Daca rata anuala a somajului depaseste rata naturala cu 1%, PNB real va fi mai mic ca PNB potential cu

Abaterea relativa a PNB real de la PNB ponential ;U - rata reala;U* - rata naturala a somajului;
- coeficientul
sensibilitatii PNB real la dinamica somajului ciclic
Politica antisomajului. Politicile i soluiile de combatere a omajului structural se concentreaz asupra ncurajrii
de a cuta de lucru n alte pri (domenii de activitate sau regiuni) prin diferenieri n salarizare i ncurajarea
recalificrii. Aceste msuri se ntreprind de ctre firme. Lor li se pot altura i cele ntreprinse de autoriti (deci
soluii de tip intervenionist) care constau n acordarea de avantaje financiare (reduceri de impozite) pentru firmele
care investesc n acele regiuni unde omajul este ridicat, sau prin finanarea programelor pentru activitile cerute.
NTEBAREA 17.Cauzele i formele inflaiei contemporane,reprezint un dezichilibru macroeconomic monetaro
real, care exprim existena n circulaie a unei mase monetre ce depete nevoile economiei,fapt ce conduce la
deprecierea monetar i la creterea anormal, permanent,cumulativ i generalizat a preurilor.
Cauze
1.emisiunea excesiv de moned peste oferta real de bunuri i servicii; excedentul de cerere agregat peste oferta
agregat; creterea costurilor de producie, creterea preurilor se produce neuniform;inflaia este un fenomen
cumulative,adic ocretere prezentat a preurilor se adaug unei creteri anterioare.
Formele inflaiei.
Formele inflaiei sunt:
inflaia trtoare (sau linitit) presupune creterea preurilor pn la max. 3%;
inflaia moderat -- reprezint creterea anual a preurilor cu 15-30%. afecteaza persoanele cu venituri fixe.
criza inflaionist -- reprezint acea perioad de timp, de cel puin doi ani, pe parcursul creia rata anual a inflaiei
depete 40%.;
inflaia rapid, cnd ritmul anual de cretere a preurilor se apropie de 10%;
inflaia galopant, cnd creterea preurilor depete 10% anual; ea devanseaz cretere salariilor,se reduc
economiile,se nrutete situaia balanei de pia.
hiperinflaia -- reprezint creterea preurilor de peste 50% pe lun. Hiperinflaia ncepe n luna n care creterea
preurilor depete 50% i se termin, dac rata creterii preurilor scade sub 50% i timp de un an se menine sub
acest nivel.
Evaluarea inflaiei.Rata inflaiei caracrerizeazeaz modificarea relati a nivelului mediu al preurilor.Formula de
scris,rif = (IP 1)100,unde: rif = rata inflaiei;IP = indicele de msurare a inflaiei.
Curba lui Philiips reflect comportarea salariului i a infaei far de rat omajului, are o pnt
descresctoare,indicndse ca o rat nalt a omajului este nsoit de o rat sczut a inflaiei, adic exist o relaie
de compensare ntre inflaie i omaj.
Ecuaia lui Fischer MV=PT unde : M= Masa monetar V= Viteza de circulaie a monedei P= Nivelul general al
preurilor T= Volumul tranzaciilor
Efectul lui Fischer -Astfel se poate vedea c dac M (masa monetar ) crete foarte mult se cauzeaz un dezechilibru
major n ecuaie care nu poate fi adus la normal dect prin creterea lui P (nivelul general al preurilor). Spunem
aceasta deoarece: -T (volumul tranzaciilor) nu poate crete mai mult de nivelul maxim pe care i-l permite produc ia;
- V (viteza de circulaie a banilor) nu este uor de modificat deoarece sunt greu de modificat: gusturile; obiceiurile i
preferinele consumatorilor.
Strategia de combatere a inflaiei.Masuri contra inflaiei prin cere i ofert,restailirea echilibrului cerere ofert
reprezint una din condiiile eseniale necesare a se nfaptui n lupta inpotriva inflaiei.Cile,susinerea ofertei
agregate,sepoate realiza nlturnd toate cauzele care conduc la scdere ofertei.

1.Controlul ofertei agresate ,vizeaz utilizarea instrumentelor fiscale i a unor instrumente monetare
adecvate.Ex.blocajul veniturilor salariilor,reducerea cheltuelelor publice,creterea impozitelor i taxelor.
2.Susinerea ofertei agregate,se poate realiza nlturnd toate cauzele care conduc la scderea produciei.Ex.msuri
de reducere a costurilor i meninerea marjelor de profit,demararea unor politici de creterea a productivitii.
3.Mijlocul cel mai tentant de stopare a iflaiei const n blocajul preurilor.
18. Cererea agregata.Factorii.Curba
Cererea agregata cantitatea totala de bunuri si servicii finale care este ceruta intrun
interval de timp in cadrul unei economii.Curba reflecta relatia inversa intre
nivelurile preturilor si volumul real al productiei.Component cereriii agregate:
AD=C(cons) + I (investitii) +G (ch.guvern)+Nx( ex.nete)
Factorii:Efectul bogatiei- creste nivelul general al preturilor,scade capacitatea
de cumparare a activelor finan a populatiei,cu aceeasi suma de bani se poate
cumpara o cantitate mai mica de bun/serviciu.
Efectul exportuluipreturile nationale cresc atunci produsele externe devin
mai ieftine decit productia autohtona.Efectul ratei dobinzii-cresterea nivelurilor
preturilor conduce la cresterea cererii de moneda ceea ce conduce la cresterea
ratei dobinzii,scade volumul investitiilor.
19. Oferta agregata (AS)
Oferta agregata repr.ansamblul de bunuri si servicii oferite pe piata de catre agentii economici ai unei tari, AS
cuprinde volumul total al productiei,atat bunuri de consum cat si bunuri de capital.
Modelul Keynesian al AS- analizeaza functionarea economiei in perioada scurta de timp,care este bazata pe
urmatoarele conditii :
Economia functioneaza in conditiile utilizarii nedepline a fortei de munca si a capitalului.
Preturile si salariile nominale sunt fixe, se schimba foarte lent.
Rata ocuparii,rata reala a dobanzii,volumul real al productiei sunt mai flexibile.
Modelul clasic al AS- descrie functionarea economiei in perioada lunga de timp, la fel bazata pe urmatoarele
conditii:
Volumul productiei nu depinde de nivelul preturilor si depinde de factorii de productie.
Modificarile in factori de productie si in tehnologii de produk foarte lent.
Economia functioneaza atunci cand ocuparea factorilor de productie sunt pe deplin utilizati.
Preturile si salariile nominale sunt flexibile.
Echilibrul macroeconomic ai AS este o stare a sistemului economic unde dorintele consumatorilor de procurare
corespunde cu dorintele vanzatorilor de a vinde anumita cantitate de bunuri la aceleasi preturi. Adica este o stare in
care Volumul productiei este totalmente realizat, cererea este satisfacuta,si capacitatea de productie utilizata pe
deplin.
Dezichilibrul economic este caracterizata prin:
Presiune - vanzatorii alearga dupa consumatori
Absortie dezichilibru anormal,adica exces de cerere-consumatorii asteapta afara la usile magazinelor.
20. Obiectivele si instrumentele politicii bugetar-fiscale. Efectele de multiplicare si transmisie ale politicii
bugetar-fiscale.
Politica bugetar-fiscala cuprinde masurile de manipulare cu impozitele si cheltuilile bugetare in vederea atingerii
scopurilor macroeconomice.
Scopuri:
Asigurarea ocuparii complete a fortei de munca
Mentinerea stabilitatii preturilor
Asigurarea unei cresteri economice neinflationiste
Asigurarea echilibrului balantei de plati.
Instrumente:
Impozite si taxe
Transferuri
Achizitii guvernamentale
Multiplicatorul fiscal arata cum se modifica nivelul venitului de echilibru ca rezultat al modificarii impozitelor cu o
unitate.
Efectul multiplicatorului transferurile sunt defapt niste antiimpozite.Efectul cresterii transferurilor este de acelas
tip cu al achizitiilor publice,dar cu o dimensiune mai mica,deoarece doar o parte a transferurilor este
consumata,cealalta parte este economisita.
Fiecare leu de noi achiziii guvernamentale este amplificat de efectulmultiplicatorului. De exemplu, cheltuirea unei
sume de bani ntr-un proiect ce urmrete construirea unui pod rutier peste Dunre mrete veniturile celor implicai
n realizarea lui. Acetia cheltuiesc acum mai mult pentru alimente, mbrcminte sau pentru concediu.
Cheltuielile lor mresc apoi veniturile productorilor de alimente, de mbrcminte sau ale lucrtorilor din turism

care, la rndul lor, consum mai mult. Asadar,efectul multiplicatorului se extinde in economie.Fiecare leu de noi
achizitii guvernamentale stimuleaza cu mai mult de 1 leu cheltuielile totale planificate.
In teoria politicilor economico-financiare reprezentarea efectelor de transmisie au rolul de a arata modul in care se
deplaseaza in economie un efect determinat de o variatie a valorii unui instrument politic.
21.Defecitul bugetar si datoria de stat. Metodele de finantare a deficitului bugetar. Curba lui Laffer.
Deficitul bugetar :
Deficit efectiv diferenta dintre venituri si cheltuieli bugetare in decursul anului curent.
Deficit structural diferenta dintre venituri si cheltuieli bugetare calculate in conditiile ocuparii depline.
Deficit ciclic- diferenta dintre marimea deficitului efectiv si deficitul structural.
Deficit total diferenta dintre venituri si deservirea datoriei publice.
Cauze:
Cresterea cheltuielilor publice (ptr anumite programe sociale,proiecte,marirea salariilor si pensiilor)
Reducerea veniturilor publice (scade producerea de bunuri si servicii; creste sectorul invizibil.
Modalitati de reducere:
Reducerea ch-lor publice
Majorarea ch-lor publice prin :
Marirea impozitelor
Introducerea de impozite noi
Anularea facilitatilor fiscal
Modalitati de finantare a deficitului bugetar:
Imprumuturile interne imprumuturile de la sistemul bancar. Ministerul finantelor vinde bancii central
hartii de valoare shi primeshte in schimb suma respective de bani pe contul sau current.aceste mijloace
intra pe conturile bancilor comerciale shi permite extinderea operatiunilor de creditare.
Imprumuturile externe sunt preferabile,datorita termenului lung de rambursare ,unor dobanzi mai reduse.
Dar creste datoria de stat adika dependent de strainatete.
Sume provenite din privatizare character limitat,posibilitatea aparitiei coruptiei.
Datoria de stat totalitatea angajamentelor contractate de stat fata de creditorii interni si externi la un moment dat.
Datorie publica interna sumele de bani imprumutate de catre stat de la agentii autohtoni
Datorie de stat externa- datoria statului fara de organismele financiar internationale.
Datorie de stat pe termen lung
Datorie de stat pe termen scurt
Curba lui Laffer sugereaza ca venitul obtinut creste mai rapid la nivele mai reduse de taxare. Orice crestere
aratei impozitului ii determina pe oameni sa muncesca mai putin sau sa gaseasca metode prin care sa se sustraga de
la taxare. Cand rata de impozit este de 100 %, nimeni nu este motivat sa muncesca .
22.Moneda constituie unul dintre instrumentele majore ale economiei de pia.
Ea ndeplinete 3 funcii:
1)funcia de mijloc de schimb(vnzare-cumprare)
2)funcia de mijloc de msur a activitii economice(unitatea de calcul a tuturor bunurilor economice,instrumental
concret al msurrii monetare este preul)
3)funcia de rezerv de valoare(sau de economisire)
Instituiile implicate n realizarea legaturilor dintre sectorul monetar i economia reala snt intermediarii financiari ca
bncile,instituiile financiare i societile de asigurri.
Bncile acord mprumuturi,primete spre pstrare economiile populaiei i agenilor economici
nonfinanciari,coordoneaz plile i ncasrile ce se efectueaz n ntreaga economie naional.
Cererea de moned. Piaa monetar reprezint ansamblul tranzaciilor rezultate din confruntarea specifica dintre
cererea si oferta in funcie de preul ei(rata dobnzii).
Cererea de bani se defineste prin acea cantitate de active pe care populaia o deine sub form de bani.
Abordarea monetarist_ M*V=P*Y M=(P*Y)/V
M-cantitatea de moneda in circulatie
V-viteza de circulatie a banilor
P-nivelul general al preturilor
Y-volumul productiei
PZ-PIB nominal astfel cererea de moneda este determinate de marimea PIB nominal si viteza de circulatie a
monedei.
Abordarea keynesista identifica 3 motive ale cererii de moneda: -tranzactional
-precautional
-speculativ

Factorul tranzactional-marimea cererii de moneda depinde de valoarea tranzactiilor din cadrul economiei,adica de
toate platile intreprinderilor si gospodariilor familiale.
Cererea de moneda=KPT unde K-constanta,P-nivelul mediu al preturilor,T-nr annual de tranzactii.
Factorul precautiei-existenta unei cantitati de moneda din dorinta de a fi pregatit ptr situatii neprevazute.
Factorul speculativ-Cererea speculativ de moned este direct legat de rata dobnzii
practicat n economie. Ea este mai ridicat cnd rata dobnzii este mic i invers.
Cererea de moned provine de la: firme; bnci; trezorerie; populaie, care sunt
dispui s utilizeze resursele bneti ce depesc posibilitile proprii de finanare..
Oferta de moneda. Provine de la agenii economici care au resurse monetare temporar disponibile.
Aceti ageni economici pot fi:1)bnci2)case de economii i de pensii3)societi de asigurare4)alte instituii
financiare5)trezoreria sau tezaurul (cu excedente)6)populaia
7)Banca Central (de Emisiune), pentru:
- refinanarea bncilor care solicit credite
- acoperirea deficitului bugetului de stat.
oferta de moned depinde, n mod indirect, de nivelul cantitii de moned oferit i de rata dobnzii. Astfel, atunci
cnd cantitatea de moned oferit va crete , rata dobnzii scade i invers.
Echilibru pe piata monetara.
Echilibru pe piata monetara implica egalitatea intre ofertele de bani si cererea de bani.
23. Balanta de plati externe reprezinta cel mai important instrument de nregistrare a creantelor si datoriilor care
apar n schimbul de marfuri si servicii ntre o tara si alta, exigibile ntr-o anumita perioada (de obicei un an) precum
si miscarile de capital produse n aceeasi perioada.
Balanta de plati externe cuprinde 2 conturi: 1)contul current; 2)contul de capital; 3)contul de miscare a rezervelor
valutare proprii.
BP a contului current include balanta comerciala(exportul si importul de marfuri)
-balanta serviciilor(plati din prestarea serviciilor in relatiile cu strainatatea)
-balanta veniturilor(dividend,dobinzi,profituri)
-balanta transferurilor(transferurile economiilor banesti ale
lucratorilor
emigrant,donatii,ajutoare publice sau private).
Contul de capital-reflecta toate transferurile internationale de capital.Principalele capitol ale ei sunt: Balanta
miscarilor de capital pe termen scurt
Balanta misc.de cap. Pe termen lung
Balanta rezervelor monetare international
Rezervele valutare- sunt detinute de bancile nationale ale statelor fiind destinate pentru echilibrarea balantei de plati
externe.
BP a unei tari poate fi:
1)echilibrata(cind contul current inregistreaza un excedent,iar contul capital un deficit si invers.
2)excedentara-cind contul current si contul capital inreg.excedent.
3) deficitara-cind cele 2 conturi inreg un deficit.
Echilibrarea BP se obtine prin compensarea soldurilor active din relatia cu unele tari,cu soldurile passive din relatia
cu alte tari.
24. Cresterea economica exprima o sporire a productiei totale de bunuri si servicii intr-o societate(PNB) la un
moment dat.(progress economic)
Cresterea economica este determinate de mai multi factori care actioneaza asupra venitului national VN si
anume:
1)factorul uman sau potentialul de munca(cantitaea si calitatea miinii de lucru) (L)
2)stocul de capital(K) (contribuie la cresterea economica prin marirea volumului capitalului
utilizat:echipamente,materii prime)
3)resursele naturale(R) (cantitatea resurselor utilizate)
4)progresul tehnic sau inovatia tehnologica(T) (acest factor determina marirea randamentelor,a eficientei utilizarii
fortei de munca,capitalului,resurselor naturale)
Se disting 2 tipuri de crestere economica:
1)de tip extensive(cind VN se mareste preponderant prin extinderea sau sporirea factorilor atrasi in procesul de
productie)
2)de tip intensive(cind VN se mareste preponderant prin cresterea eficientei utilizarii factorilor de productie si nu a
cantitatii lor.
Politici de crestere economica.
1.politica fiscala
2.politica cheltuielilor publice
3.asigurarea stabilitatii macroeconomice
4.reforma sectorului public
5.gestionarea finantelor publice

6.combaterea coruptiei
7.dezvoltarea sectorului privat
8.reforma cadrului regulatoriu
9.promovarea si protectia concurentei
10.optimizarea managementului corporativ etc
25. Piata valutara este un system de relatii financiar-valutare prin care se desfasoara vinzari cumparari de
valuta si de devize.
Valutele sint monedele nationale care sunt in circulatie,au putere de plata si pot fi constituite ka reserve in alte tari.
Devizele sint active financiare sau mijloace de plata formate din valute effective si cecuri,disponibilitati la banci in
strainatate,titluri de valoare existente etc.
Operatiunea de stabilire a cursului valutar pe piata in functie de cerere si oferta se numeste cotatie.
Monedele international sunt valute care au o putere liberatoare si circula in afara statului emitent ,servind ca mijloc
de plata si reserve pe piata internationala.
Pretul la care o moneda se skimba cu alta se numeste rata de skimb sau kurs de skimb.
Cursul de skimb imbraca 2 forme: cursul official si kursul de piata.
Factorii care influenteaza cursul valutar: factori interni si factori internationali.
Factorii interni: -Factori care tin de activitatea economica ce se concentreaza in bunuri material sau servicii de o
anumita calitate si la un anumit pret.
-factori monetari care privesc masa monetara,creditul,dobinda
-factori de natura social politica
-starile psihologice
Factorii internationali: -raportul dintre cererea si oferta de bani pe piata externa
-starea balantei de plati externe a fiecarei tari
-facroti de natura economica,financiara,sociala,politica.
Cursul de schimb nominal (En) reprezinta pretul relativ al valutei din doua tari.
1$ . . . . .13 lei
=>x = 1 / 13 = 0,0769
x$ . . . . . 1 leu
1 leu = 0,0769 $ (curs nominal)
Cursul real (Er) reprezinta pretul relativ al marfurilor.
Er = En * (Pd / Pf) = 0,0769 * (12 lei / 6$) = 0,1538;
unde:
Pd - pretul domestic, din interiorul tarii
Pf - pretul din exterior al marfii
Daca cursul real de schimb creste aceasta nseamna ca preturile marfurilor externe devin mai scumpe si ca urmare
exportul se va micsora.
Bazele managementului
Bazele managementului
26. Definirea Managementului si continutul activitatii manageriale.
Managementul este procesul de realizare eficient i eficace, prin planificare, organizare, motivare si control, a
unor lucruri prin intermediul oamenilor, n vederea obinerii obiectivelor organizaionale.
Funciile: planificare, organizare, motivare si control-evaluare.
3 noiuni de baz: Manager (e numit), lider (e ales), antreprenor (fondator).
27. Semnificatiile managementului : stiinta , arta , proces.
Art repr miestria managerilor de a aplica cuotinele teoretice la realitile diferitor situaii n condi ii de
maxim eficien.
tiin repr expliarea trsturilor procesului de management, conturarea unui ansamblu de cunotine specific
formrii managerilor i orientrii activitii lor.
Proces presupune optimizarea utilizarii RU, financiare i informaionale n scopul atingerii obiectivelor #, ntr-o
manier eficien, ca urmare a planificrii, organizrii, coordonrii i controlului resurselor.
Un management de succes necesita o combinatie eficace a celor 3 componente.
28. Functiile de baza ale managementului :planificare, organizare, coordonare, motivare, control evaluare.
Planificare- ansamblu de activiti orientate spre stabilirea obiectivelor i surselor necesare realizrii lor.
Organizare desemneaz ansamblul proceselor de management prin care se stabilesc parametrii constructive i
funcionali ai structurii managerial. Se grupeaz activitile pe posture i compartimente, se defines
responsabilitile, se stabilesc mijloacele pentru comunicare, coordonare i control.
Motivare - ansamblul aciunilor prin care un manager influeneaz activitile colaboratorilor si n vederea
atingerii obiectivelor stabilite prin satisfacerea nevoilor care i motiveaz.
Control-evaluare aici se face masurarea ,evaluarea rezultatelor atinse pe diverse perioade, compararea
rezultatelor cu obiectivele propuse. Are loc recompensarea i/sau sancionarea personalului.

29.Evolutii in teoria managementului. Scoli de gandire manageriala.

Teoria managementului are doar un secol vechime,si a avut un impact deosebit asupra dezvoltarii societatii
umane,contribuind la cresterea productivitatii in diverse sectoare. Incepand cu 1776 ,Adam Smith si revolutia sa
industriala si primele aplicatii in managementul industrial.se puneau in discutii preocupari permanente ptr
imbunatatirea metodelor de productieceea ce numim noi astazi management.
Anii 1900..apare managementul stiintific,administrativ :Taylor,Fayol,Gantt.
Anii 1950- scoala relatiilor umane Mayo,Maslow,McGregor.
2007 Managementul modern Simon ,Watermann, Peters shi Peter Drucker.
Scoala clasica sfarsitul sec al XIX-lea,simultan in SUA si Europai. Aici in 1900 Fayol cu Taylor au respins
vechile metode traditionale de organizare si au propus principii shi metode noi. La baza acestei scoli stau 3 curente:
Managementul stiintific- Taylor(parintele managementului)-orientat spre problemele creterii productivitii
muncii.
Mn. Administrativ Fayol-studiaz funciile managementului ca un tot ntreg.
Mn.birocratic Max Weber-caracterizeaz managemntul prin proceduri i reguli detaliate i relaii
interpersonale ntre membrii #.
Scoala relatiilor umane aici au contribuit un numar insemnat de cercetatori,profesori.
Parintii acestei scoli Elton Mayo(a studiat comportamentul uman in #). Douglas McGregor formuleaz teoria
X i Y (x-angajati lenei, y-lucrul este apreciat placut ca si distractia).
Abraham Maslow pune la baza piramida privind ierarhia nevoilor si motivarea individului.
Scoala modern/contemporan dupa al doilea razboi mondial.
P.Drucker-propune o noua filozofie in relatiile dintre sefi shi subordonati,care sa duka la o cultura organizationala
orientata spre performanta. Creterea productivitii muncii e problema central a fiecrei # iar succesul se datoreaz
organizrii i responsabilitii angajailor.
Thomas Peters pune accent pe calitate, tehnologie, etic, stil innovator, iniiativ toate mpreun ducnd la
succes o #.
30. Organizatia ca sistem deschis. Notiunea si structura sistemului.
Sistemul este vazut ca un ansamblu de elemente care interactioneaza pentru a atinge un oarecare scop. Atunci cind
se schimba un element in cadrul sistemului, asta atrage dupa sine schimbarea totala a acestuia, el reactionind la
impulsurile care vin din exterior cit si la cerintele elementelor din interiorul sistemului, acesta autoorganizindu-se.
Astfel, totalitatea elementelor care interactioneaza intre ele, constituie mecanismul de funtionare a
intreprinderii.
Reuniunea elementelor intr-un ansamblu si relatiile dintre aceste elemente, formeaza structura sistemului.
Structura sistemului exprima componenta cantitativa si calitativa a elementelor sale, modul de organizare a
legaturilor dintre acestea si procesele ce au loc intre elemente.
Daca elementele unui sistem nu sunt legate intre ele, acestea NU formeaza o structura. Daca in sistem se
introduce un element nou, acesta determina modificarea legaturilor dintre celelalte elemente, schimbarea structurii si
modificarea f-tiilor sistemelor. Intreprinderea abordata ca sistem complex, are o serie de caracteristici:
elementele sistemului- sunt partile cele mai simple care au caracteristici specifice si individuale si care indeplinesc
anumite functii ce nu pot fi indeplinite de alte elemente.
conexiunile - exprima raporturile deintre elementele unui sistem si se reprezinta prin vectori de intrare si iesire.
31. Mediul extern de activitate al organizatiei de afaceri: factorii de influienta directa si factorii de influienta
indirecta.
Mediul extern al unei organizatii este compus de totalitatea factorilor din afara organizatiei, care influienteaza
asupra activitatii di evenimentelor din cadrul ei. Dupa modul in care actioneaza distingem 2 tipuri de factori:
factori cu influienta directa-care sunt formati din: consumatori, concureni, furnizori, organizaii statale, sindicate.
factori cu influienta indirecta- manifestndu-i influena prin intermediul primilor: mediul macroeconomic,
informaional, internaional. politic, social-cultural, tehnologic, economic.
Factorii care au o influen direct asupra activitii ntreprinderii formeaz micromediul
Factorii cu o influen indirect asupra activitii ntreprinderii formeaz macromediul ntreprinderii.
Conform modelului SWOT mediul exterior este caracterizat prin Oportunitati ,Ameninri.
32. Cultura organizationala si rolul ei in managementul contemporan.
Cultura organizationala reprezinta un sistem e valori, simboluri, traditii, ritualuri si norme de comportament
impartasite de cea mai mare parte a personalului unei organzatii, modul de gindire si de actiune, care sta la baza
activitatii organizationale, modalitatea de integrare interna si de adaptare la mediul extern.
Se identifica 3 nivele ale culturii organizationale:
artefactele: cum ar fi arhitectura, designul, vestimentatia, tehnicile si tehnologiile, obiceiurile, ritualurile, miturile
etc.
valorile si normele de comportament adoptate de catre salariatii organizatiei: acorduri, scopuri, regulamente,
norme etice de care se ghideaza angajatii unei companii.

conceptiile de baza despre viata, despre existenta umana, de ex.: atitudinea fata de risc, fata de timp, orientarea
catre sine sau orientarea catre ceilalti (altruism/egoism), atitudinea fata de putere.
Elementele de baza a culturii organizationale:
sistemul de valori: in cadrul unei organizatii exista mai multe valori: salariul, libertatea ,autonomia, prestigiul,
ordinea etc.
a- reguli institutionale: formale- reglementarea de natura organizatorica, de ex.:regulamentul de ordine interna.
informale: care desi nu sint consemnata in nici un document semnificativ, aceste reguli informale au o mare
influienta asupra marelor organizatii fiindca aceste reguli corespund cerintelor obiective ale specificului
organizational.
b-sibolurile: acestea pot avea diferite forme, cum ar fi: un eveniment, o imagine, un obiect, o formula, forme
distinctive de salut, stiluri vestimentare si expresii verbale care transmit un mesaj.
c-miturile: a. mituri istorice: tin de fondatorii intreprinderii sau de evenimentele strategie exceptionale
b. mituri realiste: stabilesc relatia cauza-efect a unei actiuni trecute si ofera legitimitate unor actiuni
asemanatoare in viitor.
d-ritualurile-ceremonii
e- statutul si rolul salariatului definesc pozitia si prestigiul pe care il are salariatul in cadrul intreprinderii.
Tipurile de cultura organizatorica:
1-bazata pe putere- (ca pinza de paiangen cu Zeus in centru) (# mici). Deciziile s luate rapid, fluctuaie mare a
personalului.
2-de tip rol: (ca templul grec)este o organizatie birocratica, formala, de mari dimensiuni.
3-de tip sarcina: (ca tabel) totul se face in echipa, fiecare membru avin sarcina sa.
4-de tip existentialist profesionistii nu recunosc nici un patron si impotriva lor nu pot fi aplicate sanciuni deoarece
ei nu se vor supune niciodata altora.
n present predomin primele 2.
33. Specificul organizatiilor si al organizarii sociale. Tipologia structurilor organizatorice.
Organizarea este o activitate social-uman care presupune asocierea spontan sau dirijat, voluntar, a unor
indivizi ce dein statusuri i roluri bine definite, determinate sau nu, n vederea realizrii unui scop.
Elementele esentiale pt definirea organizatiilor sunt urmatoarele:
-organizatia presupune un grup de fiinte umane,
-realizarea unor obiective, a unui scop, sint considerate de obicei comune membrilor organizatiei,
-exista o forma de structurare rationala a partilor componente ale organizatiei,
-sunt conduse de catre manageri,
-dispune de anumite resurse financiare, materiale si umane.
Tipologia structurilor organizatorice:
# formal (nregistrat) i informal (format voluntar).
Dup natura scopurilor organizaiilor: ec-ce, educaionale, cultural-recreative, politice.
Dup scop: simple, complexe.
Dup scopul principal declarat: comerciale, necomerciale.
Dup forma de proprietate: private, publice, mixte.
Dup forma organizatorico-juridica I, SRL, SA, SNC.
Dup nr de angajai- microntreprindere (pn la 9 pers), mic (pn la 49), mijlocie (pn la 249), mare (mai mult
de 250 angajai).
Dup importan: naionale, multinaionale, internaionale, mondiale, transnaionale.
34.Organizatii formale si informale. Managementul # informale.
O organizatie formala este tipul de organizare cu o structura clar definita, ea descriind normele, pozitiile si rolurile
specifice relatiilor dintre membrii aceslei organizatii.Structura organizatiei formale statueaza,de asemenea ierarhia
obiectivelor, relatiilor de autoritate, putere si responsabilitate, relatiile de comunicare,etc. Datorita accentului pus pe
reguli, ordine si reglementari, organizatiile formale, spre deosebire de cele informale sunt stabile si relativ
inflexibile. O organizatie tipica pentru organizatia de tip formal este organizatia birocratica.
Caracteristici:structura clar definita;implica norme;descrie pozitiile si rolurile;este creata in mod deliberat;
scara ierarhica;scop clar definit;motivatie extrinseca9 venit, bani).
35. Proiectare i schimbare organizaional. Noi forme de organizare.
Modificarea organizrii e procesuld e skimbare a # existente pentru a spori eficiena, msur n care # i
ndeplinete obiectivele.
Schimbarea organizaional repr nlocuirea, modificarea, transformarea sau prefacerea n form sau coninut a
unui obiect, produs, lucrare, serviciu, activitate sau process cu scopul creterii eficienei #.
Factorii care t/e skimbai n cadrul # include: obiective i strategii, tehnologia, proiectarea produsului, structur ,
procese, oameni.
Pai ai skimbrii: dezghearea organizaiei, producerea skimbrii, integrarea skimbrii

Rezistena la skimbare o opun: interesul propriu, intoleran fa de skimbare, lips de ncredere, evaluarea diferit a
situaiei, resursele limitate
Etape a procesului de skimbare organizaional: contientizarea necesitii skimbrii, manifestarea dorinei de
skimbare, akiziionarea cunotinelor, formarea abilitilor, consolidarea skimbrii.
Noi forme de organizare: din # birocratic se transform n # democratic, din # axat pe putere n # bazat pe
sarcin, cu stil participative, cu munc n ekip etc.
36.Responsabilitate, autoritate si delegare.
Responsabilitatea este obligaia de a ndeplini activitile atribuite;este angajamentul asumat de a presta
sarcinilelocului de munc ct mai bine posibil, funcie de capacitile de care dispunem.
Responsabilitatea presupune trei aspectemai importante:
a)diviziunea activitilor legate de posturi;
b)clarificarea activitilor impuse de posturile managerilor;
c)aciunea responsabil.
Autoritatea e o proprietate intrinsic[ a unei personaliti i o relaie dintre acesta i o alt pers, repr dreptul de a
folosi puterea n vederea orientrii sau modificrii comportamentului.
Tipuri de autoritate: deontic (dup funcie poate fi transmis), epistemic (conform cunotinelor nu poate fi
transmis).
Delegarea este procesul de atribuire a activitilor i a autoritii corespunztoare persoanelor din cadrul #.
Etapele procesului de delegare sunt:
-atribuirea sarcinilor precise fiecrei persoane;
-oferirea autoritii adecvatesubordonailor;(dreptul i puterea de a-i ndeplini sarcinile atribuite)
-impunerea obligaiei pentru subordonai de a-i ndeplini sarcinile
37.Definirea si caracteristicile managerilor. Rolurile manageriale.
Majoritatea cercetatorilor evidentiaza cel putin 2 caracteristici ale managerilor:
1.dubla profesionalizare care se explica prin nevoia ca pe linga cunostintele de specialitate de baza(economist,
jurist), managerii trebuie sa dispuna si de cunostinte, calitati specific mg.
2.caracterul accentuat creator al activitatii desfasurate-calitatea de mediator, rezolvarea conflictelor.
Pt a-si indeplini atributiile mg trebuie sa posede anumite calitati:
-calitati tehnice-cunostinte din domeniul de specialitate
-calitati umane- alcatuite din cunostintele din domeniul relatiilor umane cu scopul de a motiva personalul pt ca
acestia sa participle la realizarea obiectivelor organizatiei.
-calitati conceptuale-reprezentate de abilitatile de a coordona si integra toate interesele si activitatile din cadrul
organizatiei.
Rolurile manageriale dupa Mintzberg (10roluri grupate in 3 categorii)
1.roluri interpersonale
a)rolul de reprezentant (intimpina delegatii,reprezinta organizatia)
b)rolul de lider-insufla increderea, convinge oameni, motiveaza sa actioneze.
c)agent de legatura-stabileste o retea de contacte cu personae sau grupuri din cadrul sau din afara organizatiei.
2.roluri informationale
a)observator activ-culege informatii din mediul intern si extern al firmei
b)rolul de difuzor-transmitrea informatiilor subalternilor
c)purtator de cuvint-informarea subiectilor din afara organizatiilor
3.rolurile decizionale
a)rolul de intreprinzator-preocupat de perfectionare, elaboreaza proiecte, metode si strategii noi.
b)rolul de solutionare-a crezelor, a conflictelor, corectarea greselilor
c)distribuitor de resurse-alocarea resurselor,elaboraraea graficelor de munca
d)rolul de negociator-participa la tratative, negocieri,incheierea contractelor etc
38.Decizii de management. Tipuri de decizii. Structura procesului decizional
Decizia este o hotrre dintre 2 sau mai multe alternative, luat n urma examinrii unei probleme, o soluie adoptat
dintre mai multe soluii posibile.
Elementele deciziei:
1.decidetul-este individul sau drupul de indivizi care ia decizia.
2.obiective-reflet, de regul rezultatele,performanele viitoare ce se dorte a fi obinute.
3.Performanele,rezultative,efective-arat masura n care obiectivele dorite sunt ndeplinii.
4.Factorii de influen a performanelor+au n vedere elementele di mediul organizaional intern i exern,care
influeneaza n mod semnifiativ activitile organizaiei i rezultatele lor.
5.Problema decizonal-perceperea unor diferene semnificative ntre obiectivele urmrite i performanele efective
coresponztoare poate fi semnalul existenei unor probleme pentru decidente.
6. Criterii de decizii-sau criterii de preferen care permit deferenierea acestora dup masur n care ele conduc la
situaia dorit.

7.Soliie alternatuve-sunt variante de aciune posibile dintre care decimentul trebuie s aleag.
8.Consecinele soluilor alternative-reprezint estimarea a fi obinute prin aplicarea soluiilor considerate
9.Soluia aleas,decizia propriu-zis- este varianta de aciune reinut pentru a fi pus n aplicare.
TIPURILE DE DECIZII.
1.Dup orionul de timp.Se inparte in strategice,tactice i operative.
Strategice+vizeaz un orizont larg de timp, afecteaz organizaie i luate la nivelul cel mai nalt al managementului.
Tactice+influeneaz numai o parte a organizaiei i sunt luate la niveluri ierarhice medii.
Operative+vizeaz atingerea obiectivelor unor uniti de talie mic sau indivizi i luate la niveluri ierarhice
inferioare.
2.Dup numrul criterilor de preferen-decizii pot fi unicriteriale sau multicreteriale.
3.Dup gradul de cunoatere a impactului factorilor din mediul organizaional asupra rezultatelor viitoare ale
unitii ,sunt diferniate n mod fregvent trei categoriide decizii:n condiii de certitudine,n condiii de risc i n
condiii de ncertitudine.
4.Dup gradul de structurare: programate i neprogramate.
5. Dup nr de decideni: decizii individuale i colective.
Structura procesului decizional.
Identificarea i definirea problemei,
Formularea soluiilor alternative,
Evaluarea i ierarhizarea soluiilor alternative,
Alegerea soluiei optime,
Aplicarea deciziei,
Evaluarea consecinelor i conexiunea invers.
39.Obiectivele organizatiei si elementele fundamentale ale planificrii. Necesitatea i tipologia planurilor.
Obiectivele # repr intele spre care se ndreapt sistemul deskis de management. Ele rezult din scopul sau misiunea
#.
Elementele fundamentale.Planificarea este procesul de stabilire a modului in care organizatia isi poate realiza
obiectivele.Planificarea este functia principala a managementului-una care precede si constitue baza pentru functiile
de organizare,motivare si control.
1.Precizarea obiectivelor organizatiei.
2.Enumerarea modalitatilor alternative de indeplinire a obiectivelor.
3.Stabilirea premiselor pe care se va baza fiecare aiternativa.
4.Alegerea celei mai bune alternative pentru indeplinirea obiectivelor.
5.Conceperea planurilor pentru a pune in aplicarealternativa aleasa.
6.Transpunerea planurilor in actiune.
Tipologia planurilor:
Planuri strategice-5-7 ani, pe #,
Planuri tactice-1 an,
Planuri operaionale-1 zi, sapt, luna.
40.Managementul strategic. Etapele procesului de management strategic.
Managementul strategic este un proces prin care managerii formuleaza si implementeaza strategii pentru
optimizarea din punct de vedere strategic a atingerii unui obiectiv, in anumite conditii interne si externe date.
ETAPELE PROCESULUI DE MANAGEMENT STRATEGIC.
Analiza mediului (general, operational, intern),
Stabilirea directiei in care se va indrepta # (misiune, obiective),
Conceperea strategiei,
Implementarea strategiei,
Controlul strategiei.
Tipuri de strategii:
Strategii generale de cretere, a stabilitii, de descretere,
S concureniale dominare global, diferenierea produsului, acapararea unui segment de pia,
S funcionale de marketing, de producie, financiare, de resurse umane.
41.Managementul schimbarii organizationale.Continutul procesului de schimbare organizational .
Managementul schimbrii reprezint ansamblul proceselor de prevedere, organizare, decizie, coordonare,
antrenare i contro-reglare, al msurilor de modificare, transformare, nlocuire, sau completare n form i coninut a
firmei cu scopul de mbuntire a performanei specifice a sistemului vizat.
n general, exist patru niveluri de schimbare:
schimbri de cunotine;

 schimbri de atitudine;
schimbri de comportament individual;
schimbri de comportament organizaional sau de grup.
Schimbare organizaional: poate privi orice aspect sau factor al unei organizaii, cum ar fi: baza de constituire a
organizaiei (scopul organizaional, natura i nivelul activitii, statutul juridic, forma de proprietate, sursele de
finanare operaionale pe plan internaional i impactul lor, diversificarea, fuzionarea, societile mixte); sarcinile i
activitile (gama de produse i servicii oferite, pieele pe care se lucreaz, beneficiarii i furnizorii); tehnologia
utilizat (echipamente, materiale i energie utilizate, procese tehnologice, tehnologia de birou); structurile i
procesele de conducere (organizarea intern, fluxul lucrrilor, procedurile de luare a deciziilor i de control, sisteme
informaionale); cultura organizaional (valori, tradiii, relaii neoficiale, influene i procese, stil de conducere);
personalul (conducerea i personalul angajat, competena, atitudinile, motivaiile, comportamentul i eficiena n
munc); comunicarea (modele de comunicare intern i extern, schimbri de imagine ).
Procesul schimbrii organizaionale presupune etapele:
contientizarea necesitii skimbrii,
manifestarea dorinei de skimbare,
akiziionarea cunotinelor-e nevoie de noi deprinderi i valori,
formarea abilitilor-capacitatea de a aplica cunotinele teoretice n practic,
consolidarea skimbrii-s rspltite realizrile, s recunoscute noile performane.
42.Puterea si influenta in Mg. Liderul autoritar i liderul democratic.
Puterea este capacitatea de a-i influenta pe altii de ai supune vointei proprii. Puterea in organizatie nu este absoluta.
Influenta este un act intentional prin care un individ incearca sa convinga un alt individ sa gindeasca sau sa
actioneze intr-un anumit mod pe care acesta singur nu l-ar gindi sau nu l-ar realiza.
Puterea se bazeaza pe forta de constringere, influenta se bazeaza pe forta de convingere.
Termenul de Autoritate este utilizat cu mai multe semnificatii:
Capacitatea sau puterea de a da ordine si de ai face pe altii sa se supuna (autoritate de putere);
Dreptul de a actiona intr-un anumit mod (ex: judecatorul);
O persoana cu anumite cunostinte este un specialist.
Exista 2 tipuri de autoritate:
Autoritate deontica autoritatea functiei, autoritatea formala;
Autoritatea epistemica autoritatea specialistului;
Admite participarea subalternelor atit la stabilirea obiectivelor cit si la distribuirea sarcinilor ceea ce in final
contribue la reducerea tensiunilor interpersonale a subalternilor in munca si comunicarea este bilaterala necesta
relativ mult timp.
Lider autoritar pedepsete, lider democratic motiveaz, convinge.
43.Interferente conceptuale intre management si liderism. Modele situationale de liderism.
Liderismul este un process prin care o pers care are o viziune despre viitor, stabilete anumite obiective pentru una
sau mai multe pers i le determin s acioneze mpreun cu competen i deplin dedicare n vederea realizrii
acestora.
Procesul de management si cel de liderism nu se exclud unul de altul. Nici managementul, si nici liderismul, nu pot
fi exercitate ca activitati independente. Asa cum argumenteaza Covey: Managementul este eficienta in crestere pe
scara succesului. Liderismul stabileste daca scara este asezata pe peretele potrivit.
Exist mai multe stiluri de liderism, ns Kurt Lewins le clasific astrfel:
Stil autoritar- exist un control i o supraveghere strict, refuz orice sugestie,
Stil democratic,
Stil permisiv se strduie s evite interveniile i pune accent pe conducerea spontan.
Modele situationale de liderism presupune ca stilul de conducere este in functie de nivelul de maturitate al
subalternilor. Nivele de maturitate:
Oamenii nu sunt capabili si nici nu doresc sa lucreze;
Oamenii nu sunt capabili dar doresc sa lucreze;
Oamenii sunt capabili dar nu doresc sa lucreze;
Oamenii sunt capabili si doresc sa realizeze ceea ce le propune liderul.
Pornind de la aceste nivele de maturitate, conducatorul poate adopta un anumit stil de liderism:
Stil indicativ sau directiv liderul indica sau controleaza si ajuta pe cei ce nu pot sau nu prea doresc sa activeze.
Stil de convingere liderul ajuta prin explicatii si intarirea convingerii ca lucrul poate fi executat.
Stil participativ subvalternii au nevoie de parteneriat din partea conducatorilor si permitind participarea in
adoptarea deciziilor, subalternii sunt motivati, astfel la ei apar dorinta de a activa.

 Stil delegativ subalternii isi asuma maxim responsabilitatea, acest stil asigura dezvoltarea spiritului de
creativitate.
44.Conceptul de motivatie. Teorii ale motivatiei bazate pe nevoi.
Motivatia se refera la ce anume ii determina pe oameni sa ajunga in anumite posturi sau functii in cadrul
organizatiilor, o data ajunsi sa-si desfasoare activitatea intr-un fel sau altul.
Motivatia aspiratia si dorinta unei persoane de a-si intensifica eforturile in vederea atingerii unor obiective sau
obtinerii unor rezultate dorite.
Scopul motivarii de a convinge oamenii sa actioneze cit mai eficient, pentru a indeplini, atit obiectivele individuale
cit si cele ale organizatiei.
Elementele motivationale sunt: Vointa, nevoia, dorinta, interesul, idealul.
Una dintre cele mai cunoscute teorii despre nevoile umane este piramida ierarhiei nevoilor, formulata de catre
Abraham Maslow. Presupune ca toate necesitatile oamenilor presupune ca toate necesitatile oamenilor pot fi
clasificate in nevoi:
Fiziologice hrana, adapost, odihna;
Securitate fizica si sociala ocrotirea sanatatii, asigurarea in caz de somaj, invaliditate, batrinete, in cadrul
organizatiilor, siguranta posturilor si a remunirarii, asigurarea medicala, asigurarea pensiei;
de apartenentsa dragoste si acceptare in colectivitate, in organizatie: posibilitatea de a lucra in echipa, relatii
bune cu colegii.
Recunoasterea sociala stima si respect, prestigiu, apreciere, satisfactie, recunoasterea meritelor;
Autorealizare si perfectionare manifestate prin realizarea si afirmarea capacitatilor si talentelor, posturi care
implica dezvoltare, libertate, creativitate, invatare.
Maslow a ierarhizat necesitatile umane pornind de la cele biologice, comune si altor specii, la cele proprii numai
omului generate de mediul in care acesta traieste. Dupa satisfacerea nevoilor fiziologice, apare necesitatea de
siguranta, apoi cea de a face parte din societate. In virful piramidei se afla nevoia omului de ai fi recunoscute
valoarea si capacitatile , urmata de realizarea in planul creatiei culturale.
45. Structura procesului de motivare . Teoriile procesuale ale motivatiei in munca.
1) Teoria ateptrilor a lui Victor Vroom. n esen, aceasta a pus n funcie o matrice care a conjugat trei variabile
cheie : valena, instrumentalitatea i ateptarea.
Valena reprezint satisfacia anticipativ a obinerii rezultatelor gradul n care acestei i pot fi atractive ori
neatractive pentru individ. Astfel pentru un angajt, obinerea n viitor a unui mai bun salariu poate fi un element
atractiv (valen pozitiv), pe cnd posibilitatea dea fi concediat nu este deloc atractiv (valen negativ); ambele
perspective l pot motiva nc pe angajat. Cercetnd rezultateale privite drept consecinele ale unor comportmente
in munc-, Vroom a observat c exist dou niveluri ale rezultatelor unor activiti : unele direct performativ, unul
mai puin manifest, dezvoltat de angaja n planul personal, al nevoilor.
Instrumentalitatea reprezint probabilitatea ca un rezultat de ordinul nalt s conduc la un rezultat de ordinul al
doilea (spre exemplu, un salariu mai bun). Dac aceast probabilitate este mai mare ,iar valen a atribuit rezultatului
de ordinul doi este ridicat, intervine n scen al treilea determinant: ateptarea. Aceasta din urm devine extrem de
important deoarece ateptarea msoar gradul la care angajatul consider c poate obine reziltatul de ordinul nalt
2) Teoria echitii a lui Stacy Adams susine c oamenii caut justiia social n modul n care s recompensai
pentru performanele obinute n munc, se orienteaz spre sentimentele salariailor privind corectitudinea relativ
cu care sunt tratai. acest model se bazeaz pe idea c n condiii similar oamenii tind s fie rsplti i similar. Aceasta
se bazeaz pe mrimi de intrare (munca efectuat) i mrimi de ieire (recompensele primite).
46. Procesul de comunicare: tipurile, elementele, etapele, conexiunea invers .
Comunicare este un proces natural, care ocupa cea mai mare pondere din activitatea managerilor.
Comunicare se poate realiza sub diferite forme, in functie de specificul situatiei manageriale si de scopul urmarit.
Tipurile comunicrii: verbala, nonverbala , sau scrisa.
Elementele: comunicarea formal regulamente; informal zvonuri, brfe.
Etapele comunicrii: procesare, difuzare, recepionare.
Bariere perceperea incorect a informaiei, nencrederea n informator etc.
Conexiune invers capacitatea de a primi punctual de vedere i a celor ce au ascultat informaia prezentat de noi.
Functiile comunicarii:Informare; transmiterea deciziilor; influentarea receptorului; crearea de cunostinte;
motivarea angajatilor; formarea si dezvoltarea culturii organizationale; integrarea angajatilor; implimentarea
strategiilor.
47. Controlul in management: definirea, functiile, tipurile si etapele
Controlul este necesar pentru a anticipa problemele, a ajusta planurile, a initia actiuni corective! Controlul
reprezinta verificarea lucrurilor ca ele sa aiba loc asa cum s-au planificat.
Functiile: Functia informativa; functia de evaluare a rezultatelor; functia de recuperare; functia preventiva; functia
educativ motivationala.

Tipuri de control:
Direct- in urma controlului nemijlocit al managerului,
Indirect- prin analiza raporturilor de activitate
De conformitate n cazul devierilor,
De pilotaj p/u o conducere mai bun,
Adaptiv ce conformare cu situaia.
Preventiv (pn la activitate), Operativ (n timpul activitii), Retroactiv(dup activitate).
Etapele procesului de control sunt:
1 Stabilirea standartelor si a obiectivelor;
2 Masurarea si evaluarea performantelor;
3 Compararea performantelor reale cu standartele;
4 Realizarea actiunilor corective, sau schimbarea standartelor.
48. Managimentul conflictelor. Cauzele si metodele de solutionare a conflictelor.
Conflictul reprezinta o stare tensionata, o neintelegere care apare atunci cind 2 sau mai multe parti trebue sa intre in
interactiune pentru a indeplini o sarcina, a lua o decizie , a solutiona o problema.
Cauzele conflictelor: comunicare defectuoas, resurse deficitare, diverse valori, tipuri de caracter, compartimente n
interdependen, nivele diferite de pregtire etc.
Conflictele pot fi:a) intrapersonale;b)interpersonale;c)dintre grupuri.
Cauzele aparitie: a) conflictul obiectivelor
b) conflictul opiniilor
c) conflictul emotive
Rezolvare sau solutionare conflictelor:1)Prin forta 2)prin colaborare 3)prin evitare a conflictului 4)prin acomodare
5)prin compromis
Soluionarea conflictelor prin: 1) concuren (ctig-pierdere),
2) colaborare (ctig-ctig),
3) compromise (ambii ctig i pierd n aceeai msur),
4)Acomodare (la situaia creat; pierdere-ctig),
5)Evitare (pierdere-pierdere)
49. Contextul international al managementului.
La nivel international abordarea stiintelor manageriale in tareile dezvoltate intilneste citeva asemanari da si un si de
deosebiri care sunt caracterizate de cultura a fiecarii culturi in parte.
Globalizarea ec-c. Companiile transnaionale s mai puternice dect cele naionale.
50. Eficienta manageriala. Criterii de masurare si evaluare a eficientei.
Eficienta managereal poate fi masurata in citeva moduri:
-Daca rezultatele obtinute de intreprindere coincid cu cele planificate.
-Daca intreprinderea se indreapta intr-o directie buna.
-Daca subalternii managerului sunt multumiti de conditiile in care activeaza.
Criterii de evaluare a eficienei:
Eficiena ec-c se refer la: economisirea resurselor, productivitate, calitatea produsului, rentabilitate
financiar, competitivitate.
Valoarea RU mobilizarea personalului (implicarea-n munc), moralul personalului (climatul la locul de
munc), randamentul personalului (cantitatea i calitatea produciei pe individ), dezvoltarea personalului (creterea
competenelor).
Legitimitatea # fa de grupurile externe (de interese) satisfacerea acionarilor, investitorilor, a intereseol
consumatorilor, a organizaiilor reglatoare (Guvern, Fisc, Primrie), a comunitii.