CATASTROFA LA

REZONANTA
Apavaloaie Stefan
Clasa a XI a B
 CARACTERISTICI GENERALE

• În fizică, rezonanţa este tendinţa unui sistem de a oscila cu amplitudine

maximă la anumite frecvenţe, denumite frecvenţe de rezonanţă. La aceste
frecvenţe, chiar şi forţe oscilante mici pot produce amplitudini de vibraţie mari,
deoarece sistemul stochează energie oscilantă. Când atenuarea este mică,
frecvenţa de rezonanţă este aproximativ egală cu frecvenţa naturală a
sistemului, la care el vibrează liber.
Când rezonatorul are elongaţia maximă, excitatorul trece cu viteză maximă prin poziţia de
echilibru şi îl accelerează. La rezonantă, o oscilaţie se poate menţine ( A = constantă ) cu
transfer minim de energie de la excitator. Dacă cele doua pendule nu au aceeaşi lungime l,
energia mişcării nu se mai transferă integral la celălalt.
Catastrofa de rezonantă se produce atunci când amortizarea este mică si amplitudinea
creşte din ce in ce mai mult. De exemplu, daca turatia unui motor creşte pana când coincide cu
frecvenţa sistemului în care este încastrat, atunci motorul se poate smulge din suport, deoarece
acesta se fisureaza.
Din punct de vedere energetic, la rezonanţa, energia potenţiala elastică si energia cinetică a
corpului de masa m se transformă alternativ una din alta, în timp ce energia furnizată de
excitator se transformă ireversibil în căldură prin frecări.
• La rezonanta, sistemul excitat primeste de la excitator energie maxima.
• Cladirile inalte, platformele maritime, stalpii de sustinere si podurile au grinzi si
plansee cu anumite frecvente proprii de oscilatie. Orice constructie cu o frecventa
proprie de oscilatie apropiata de frecventele unor excitatori (seisme, furtuni cu rafale
de vant) primeste energie mare atunci cand executa oscilatii fortate cu amplitudini
mari, care se transforma in energie de deformatie plastica.
• Oscilatiile fortate isi gasesc aplicatii in constructia seismografelor care
inregistreaza deplasari proportionale cu elongatia corpului de care sunt prinse.
• Oscilatiile unui motor sunt perturbatoare pentru dispozitivul pe care este montat.
• Oscilatiile geamurilor si ale solului produse de circulatia autovehiculelor grele au
amplitudini mai mari, iar la anumite turatii ale motoarelor sesizam zgomot puternic
 CONSECINTELE REZONANTEI
• O cladire,daca are o armonica de vibratie apropiata de frecventele unui
seism,primeste o energie foarte mare continuand sa vibreze elastic cu aceeasi
frecventa si dupa ce oscilatia seismica s-a atenuat in eventualitatea in care
energia nu s-a transformat in energie de deformatie
plastica(crapaturi,plastifieri).
• Oscilatiile fortate isi gasesc aplicatii in constructia seismografelor care inregistreaza deplasari
proportionale cu elongatia corpului de care sunt prinse.
• Oscilatiile unui motor sunt perturbatoare pentru dispozitivul pe care este montat.
• Solicitarea ritmica a unui pod de catre rafalele puternice de vant sau de catre marsul cadentat
al unei trupe de soldati care il traverseaza,poate duce la probusirea podului
PRABUSIREA PODULUI TACOMA NARROWS
 CONSECINTE SI APLICATII
La rezonanta, sistemul excitat primeste de la excitator energie maxima.
Cladirile inalte, platformele maritime, stalpii de sustinere si podurile au grinzi si plansee
cu anumite frecvente proprii de oscilatie. Orice constructie cu o frecventa proprie de
oscilatie apropiata de frecventele unor excitatori (seisme, furtuni cu rafale de vant)
primeste energie mare atunci cand executa oscilatii fortate cu amplitudini mari, care se
transforma in energie de deformatie plastica.
Oscilatiile fortate isi gasesc aplicatii in constructia seismografelor care inregistreaza
deplasari proportionale cu elongatia corpului de care sunt prinse.
Oscilatiile unui motor sunt perturbatoare pentru dispozitivul pe care este montat.
Oscilatiile geamurilor si ale solului produse de circulatia autovehiculelor grele au
amplitudini mai mari, iar la anumite turatii ale motoarelor sesizam zgomot puternic.
 CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 1977 – 55 DE
SECUNDE DE COSMAR

• Vineri, 4 martie 1977. Luna plina. Primavara batea la usa. Aparusera deja mugurii
copacilor. La televizor - filmul bulgaresc Dulce si Amar. Ceausescu, aflat în Nigeria,
participa la dineul oficial dat de presedintele african. Nimic nu prevestea urgia care urma
sa se abata asupra României 10 bombe atomice.
• La ora 21.22 seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, loveste tara
noastra. Violenta lui s-a înregistrat atât pe verticala, cât si pe orizontala, în directia
nord-sud si est-vest. Epicentrul a fost în zona Vrancea, la o adâncime de circa 110 km,
planul în care s-a produs prabusirea straturilor fiind de aproximativ 60°. Toate statiile
seismice de pe glob, aflate pe receptie, au reperat cutremurul, prima care a prins,
procesat si analizat informatiile primite în urma cutremurului fiind cea de la Golden -
Colorado (Statele Unite). Energia distructiva eliberata de seism a fost egala cu cea
emisa de 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei!
 DIMENSIUNEA DEZASTRULUI
• În Capitala au cazut 32 de blocuri si cladiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate. Mormane de ruine
au ajuns cladirile de la Lizeanu - colt cu Stefan cel Mare, Continental - Colonadelor, Dunarea, Scala,
Casata si Nestor. Sub darâmaturile blocului de la Colonadelor si-au gasit sfârsitul: Toma Caragiu,
Alexandru Bocanet, Doina Badea (împreuna cu sotul si cei doi copii), poeta Veronica Porumbacu, criticul
Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski si sotia sa. Din fericire, poeta Ana Blandiana nu se afla în acel
moment în imobil, fiind internata cu câteva zile înainte în spital.
• Ca prin minune, sotul, scriitorul Romulus Rusan, a fost gasit în viata sub mormanul de moloz. Alexandru
Ivasiuc moare lovit de o piatra, în fata blocului Scala, care s-a prabusit. Pe 5 martie se dau primele cifre
ale dezastrului: 508 morti. 2.600 de raniti. Orasul Zimnicea este prefacut în ruine: 175 de case prabusite,
523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate, sute de victime. În Craiova sunt avariate grav peste 550
cladiri, printre care se numara Muzeul de Arta, Muzeul Olteniei, Universitatea, Biblioteca judeteana.
Primele estimari indicau un numar de 30 de morti si 300 de raniti. La Vaslui sunt de asemenea pierderi
grele, atât umane - 7 persoane decedate, cât si materiale.
• La Ploiesti au fost distruse în jur de 200 de locuinte, alte 2.000 fiind grav avariate; situatia este
grava si în judetul Buzau, unde sunt afectate în jur de 1.900 de cladiri. Mai "fericite" sunt
judetele din Transilvania si Dobrogea, care au scapat neatinse sau cu pagube mici. Evaluarea
finala a pierderilor - umane si materiale, este teribila: 1.570 morti, 11.300 raniti, 32.900 locuinte
prabusite sau grav avariate, 35.000 de familii sinistrate, 763 de unitati economice afectate.
Pagubele s-au ridicat la 10 miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde de dolari. S-a dus o lupta
neîncetata, zile în sir, pentru scoaterea supravietuitorilor de sub darâmaturi. Au fost adusi
chiar si specialisti din Elvetia, însotiti de câini dresati pentru salvarea victimelor din munti. Au
fost gasiti supravietuitori chiar si dupa 11 zile de la cutremur. Ultimul salvat, tânarul de 19 ani,
Sorin Crainic, a stat sub darâmaturile fostului bloc "Continental" nu mai putin de 250 de ore,
înainte de a fi recuperat si redat vietii!
 REACȚIA OFICIALĂ

• În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta sa,

participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților. După
toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe
Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-
a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus
capăt câteva minute mai târziu.
• La început, știrile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul
10, deci despre distrugerea totală a Bucureștiului. Pana de curent de la București făcea
imposibilă orice comunicație. În plus, autoritățile locale erau confuze, neluând pe moment
nici o măsură concretă. După restabilirea legăturii cu țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar
al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, o dată cu un apel către populație. S-a
instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.
• În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au
urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua
pagubele și a calma populația. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar
și peste termenul considerat limită de supraviețuire.
• Cu ajutoare de la Crucea Roșie (mai ales câini dresați special pentru astfel de cazuri),
cascadorii și pompierii români au făcut eforturi supraomenești pentru a salva cât mai multe
vieți.