PUNEREA ÎN VALOARE A PRODUSELOR

MONTANE CU AJUTORUL MARKETINGULUI

SENZORIAL

Autor: CS III Manuela APETREI

 Scurtă introducere
• O modalitate de valorificare a produselor montane
presupune includerea acestora în patrimoniul
gastronomic montan ca şi elemente cu specificitate şi
identitate locală. Prin valenţele sale naturale şi valoarea
energetică înmagazinată, produsul montan transferă cele
mai valoroase elemente naturale (sol, apă pură, aer
curat) în produse cu un nivel calitativ ridicat.
• Ȋn cazul produselor montane putem vorbi de
„marketizarea” tradiţiilor pentru a putea oferi
consumatorilor experienţe de neuitat (mâncare ca la
mama/bunica, gust de odinioară).
 Marketingul senzorial
Dimensiunea Senzorială se referă la experiența pe
care o trăiesc consumatorii în timp ce își folosesc
simțurile umane: văzul, auzul, pipăitul, mirosul și
gustul. Experiența senzorială este un mesaj pe care
consumatorii l-au primit prin intermediul simţurilor în
legătură cu produsele şi serviciile experimentate
(Yuan, 2008).
 Marketingul senzorial
 Marketingul senzorial presupune că oamenii, în calitate de
consumatori, vor acționa mai mult în funcție de impulsurile
lor emoționale decât de impulsurile raţionale. Experiențele
create prin atingerea simțurilor au o componentă
emoțională puternică, iar această caracteristică a
produsului montan poate fi exploatată pentru a ajunge mai
uşor la consumator.
 Etica şi marketingul senzorial
 Atunci când o întreprindere desfăşoară pe piaƫă
activităƫi care sunt în conformitate cu principiile etice,
consumatorii îşi dezvoltă o atitudine pozitivă fa ƫă de
aceasta şi produsele ei (Istudor Nicolae, 2008).
 Marketingul etic reprezintă prezentarea onestă a
produsului, livrat într˗un context care să cuprindă
valorile culturale şi sociale ale consumatorilor.
 Etica şi marketingul senzorial
 În ceea ce privește etica, studiile în marketingul
senzorial nu vor permite niciodată indivizilor să
manipuleze mintea consumatorilor sau să îi determine
pe aceștia să achiziționeze produse de care aceștia nu
au nevoie sau nu le plac. Realistic, ceea ce poate fi
realizat reprezintă îmbunătățirea modului în care
companiile creează și analizează mesajele publicitare
astfel încât acestea să devină mai interesante,
atrăgătoare și valoroase pentru audiența țintă,
realizându-se în acest fel economii consistente la
bugetul dedicat publicităƫii.
 Diferenƫa dintre senzaƫie şi percepƫie
 Percepția subliniază procesele în care indivizii sau
consumatorii selectează, organizează și interpretează stimulii
senzoriali pentru a genera o imagine subiectivă, dar
semnificativă, a lumii lor (Lantos, 2011).
 Senzația se referă la procesul de detectare a mediului
înconjurător prin simțuri. Aceste informații sunt trimise
creierului sub formă brută. Abia atunci, creierul uman
procesează toate informațiile introduse și le dă sens, formând
astfel percepția care este afectată de stări cognitive precum
cunoștințe, presupuneri și atitudini (Lintellè, 2016).
 Senzația și percepția joacă două roluri complementare, dar
diferite, în modul în care oamenii interpretează realitatea.
Corespondenţa dintre marketingul senzorial şi simƫul vizual
 Seconstată azi că estetica și design-ul produselor, fie ele alimentare
sau nealimentare, contribuie într-un mod susținut la promovarea
acestora pe piață și la convingerea consumatorului în luarea deciziei de
achiziționare.
 Culorilefolosite transmit un mesaj propriu, având un efect puternic
asupra subconștientului nostru, fiind la fel de importante precum
cuvintele. Din această cauză, nu este recomandat ca ele să fie folosite
la voia întâmplării sau asociate oricărui produs. Culorile produselor și
ambalajelor trebuie alese în funcție de efectul pe care îl au asupra
comportamentului uman. O rearanjare minoră a elementelor în cadrul
unei reclame poate îmbunătăţi capacitatea ei de a atrage atenţia
publicului. Înlocuirea ilustraţiilor alb-negru cu ilustraţii color duce la
creşterea eficienţei şi a costului reclamei.
 Comunicarea prin culoare
ROȘUL – încurajează cumpărătorii să facă o achiziție, fiind o culoare call-to-action. Nu întâmplător,
butonul „Cumpără acum” de pe website-uri este roșu.
ALBASTRUL – este o culoare care transmite încredere, credibilitate, profesionalism, putere și
concentrare.
VERDELE – are un efect relaxant și este un semn de liniște și de sănătate.
GALBENUL – este utilizat de majoritatea lanțurilor de fast food, deoarece această culoare crește
energia, dar în același timp și apetitul.
NEGRUL – este asociat de cele mai multe ori cu rafinamentul și luxul. Culorile închise și sobre sunt
folosite cu preponderență în cazul produselor de lux, în contrast cu cele clare și luminoase, care
dau impresia unui produs ieftin.
VIOLETUL – s-a dovedit că această culoare îi poate face pe oameni să plătească mai mult pentru un
produs.
PORTOCALIUL este asociat cu prețul corect.
(Straistari, 2017)
 The Stroop effect
Efectul Stroop se referă la o întârziere a timpilor de reacție între stimulii congruenți și
incongruenți (MacLeod, 1991). Congruența sau acordul apare atunci când sensul unui
cuvânt și culoarea fontului său sunt aceleași (de exemplu, dacă cuvântul „verde” este
tipărit în culoarea verde). Stimulii incongruenți sunt exact opusul. Adică sensul cuvântului
și culoarea în care este scris nu se suprapun. De exemplu, cuvântul „roşu” ar putea fi
tipărit cu cerneală galbenă.
În panoul 1 numele cuvintelor și
culorile lor sunt concordante, în timp
ce în panoul 2 numele și culorile sunt
discordante. Denumirea culorii unui cuvânt
prezentat vizual încetinește, dacă
conținutul cuvântului contrazice culoarea,
de exemplu, cuvântul „roșu” este
prezentat în galben, verde sau albastru.

Sursa: https://www.researchgate.net/figure/The-Stroop-Test-is-based-on-the-Stroop-effect-In-Panel-1-the-name-of-the-words-and-
their_fig5_282759750
 The Stroop effect
Întârzierea timpului de reacție arată că este mult mai greu să denumeşti culoarea
unui cuvânt atunci când cuvântul însuși denumeşte o altă culoare (stimulii incongruenți)
decât este să denumeşti culoarea cuvântului atunci când cuvântul însuși denumeşte
aceeași culoare (stimuli congruenți). În timp ce prima citire este mai automată și mai
instinctivă, cea din urmă este mai lentă și mai controlată (Kahneman, 2011).
Teoria vitezei de procesare susține că oamenii pot
citi cuvintele mult mai repede decât pot denumi
culorile, adică procesarea textelor este mult mai
rapidă decât procesarea culorilor, drept urmare,
apare o întârziere la încercarea de a denumi
culoarea, deoarece acest lucru nu a fost primul
instinct al creierului nostru (McMahon, 2013).

Sursa: https://www.researchgate.net/figure/The-Stroop-Test-is-based-on-
the-Stroop-effect-In-Panel-1-the-name-of-the-words-and-
their_fig5_282759750
 Aplicabilitate

Care etichetă ne ajută să

identificăm mai uşor produsul ?

Legătura dintre culoare,

imagine
şi mesaj.
Ex. 1
Ex. 2
 Aplicabilitate

1 2 3

Asocierea între produs şi mesaj

 Combinaţii de culori ce favorizează citirea la distanƫă fără a obosi ochiul

Culoarea Culoarea Aşa DA Aşa NU

textului de fond
La fel de importante sunt culorile caracterelor.
Negru Galben Aşa DA Aşa NU
Lizibilitatea textului se obține Verde Alb Aşa DA Aşa NU
cu ajutorul contrastului. Roşu Alb Aşa DA Aşa NU
Albastru Alb Aşa DA Aşa NU
Negru Alb Aşa DA Aşa NU
Alb Albastru Aşa DA Aşa NU
Sursa: Balaure,V., Publicitatea, în vol. Galben Negru Aşa DA Aşa NU
Meseria de comerciant, 1995. Alb Roşu Aşa DA Aşa NU
Alb Negru Aşa DA Aşa NU
Roşu Negru Aşa DA Aşa NU
Verde Roşu Aşa DA Aşa NU
Roşu Verde Aşa DA Aşa NU
 Combinaţii de culori ce favorizează citirea la distanƫă

Eficacitatea reclamei crește odată cu complementaritatea celor două elemente publicitare, textul și
imaginea.
Când investigăm mai detaliat percepția imaginilor, mintea subconștientă ajunge în prim plan. Spre
deosebire de procesarea textului, care implică deseori un efort mental semnificativ, prelucrarea
imaginilor este în primul rând automată și inconștientă (Mueller et al., 2010).
Sursa: Culoarea formelor Culoare de fond Ex.
Diaconescu, 2002 sau desenelor

Roşu Albastru închis

Albastru Galben

Galben Purpuriu

Violet Verde

Portocaliu Albastru închis

Verde Roşu
 Concluzii
În fiecare zi, consumatorii sunt bombardați cu reclame ale brandurilor,
rezultând în reducerea gradului de atenție pe care aceștia îl acordă mesajelor
promoționale. Acest lucru a creat nevoia de a implementa campanii tot mai
creative pentru a apropia cumpărătorii și a-i fideliza. Astfel, marketingul
senzorial apare pentru a umple golul lăsat de supracomunicarea de zi cu zi a
brandurilor și se bazează pe stimularea tuturor celor cinci simțuri ale
consumatorilor, cu scopul de a crea o rată de răspuns cât mai mare.
Marketingul senzorial nu ţine locul unor servicii şi produse de calitate.
Indiferent de ambianƫa locaţiei, de câtă plăcere îi face consumatorului să
petreacă mai mult timp aici şi să revină, nu va face acest lucru dacă va fi
dezamăgit de calitatea produselor şi serviciilor sau de atitudinea personalului.
 Referinƫe
 Istudor Nicolae, Ion Raluca Andreea, Turek A – Percepţia consumatorilor privind etica în marketingul
produselor agroalimentare, Revista Amfiteatru Economic nr. 23 /2008, pag. 92-96, ISSN 1582-9146.
 Yuan, Y., Wu C., Relationship among experiential marketing, experiential value and customer satisfaction,
J Hosp Tour Res. 2008;32(3):387–410.
 Lantos G. 2011, Consumer Behaviour in Action, London: M.E. Sharpe.
 Lintellè, P. 2016, Sensory Marketing Aspects: Priming, Expectations, Crossmodal Correspondences & More,
The Journal for Decision Makers, 41(3), 264-266.
 Straistari S.,2017, Rolul esteticii și design-ului mărfurilor în promovare, Revistă de cercetare ştiinţifică a
studenţilor economişti, Nr. 9/2017; Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L
2343 –7936;
 MacLeod, C. M.,1991, O jumătate de secol de cercetare asupra efectului Stroop: o revizuire integrativă.
Buletin psihologic, 109(2), 163.
 McMahon, M. (2013). Care este efectul Stroop ?
 Kahneman, D. (2011). Gânditor, rapid și lent. Macmillan.
 Balaure,V., Publicitatea, în vol. „Meseria de comerciant”, 1995, coediţie Institutul Naƫional „Virgil
Madgearu” şi Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti.
 Diaconescu, M., 2002, Marketingul agroalimentar, Editura Uranus.