21 martie 2019

Tehnici de lucru, jocuri, povestiri ...

pline de culoare pentru DEC sau
opționalul de pictură

Educatoare
Prisecaru Petronela
Mihai Anamaria
1
 Tehnici de lucru, jocuri, povestiri ...
pline de culoare pentru DEC sau
opționalul de pictură

I Culoarea – mijloc de cunoaștere a vieții interioare a copiilor

II Tehnici de lucru, jocuri și alte activități introductive ce vin

în sprijinul activităților artistico-plastice

III Grupa mică – Elemente de limbaj plastic

Proiect didactic. Linia - element de limbaj plastic: Subiectul
“Fire de iarbă”

2
 Motto:

“Ne servim de culori, dar pictăm cu sufletul”

(Chardin)

3
 I Culoarea – mijloc de cunoaștere a vieții interioare a copiilor

Culoarea, dincolo de percepţie şi trăirea ei afectivă este o oglindă a personalităţii copiilor.

Specialiştii pot interpreta aspecte ale personalităţii oamenilor în funcţie de preferinţe
pentru una sau unele culori. Noi, educatoarele, nu vom face acest lucru, însă ne este folositor
să cunoaştem corelaţiile existente între copil şi preferinţele sale pentru anumite culori, acest
lucru ajutându-ne în anumite situaţii spre a-i înţelege personalitatea.
Activităţile plastice sunt surse de cunoaştere şi evaluare a personalităţii copiilor. Culorile
pot deveni astfel criterii de apreciere a unor aspecte legate de personalitatea lor.
În activităţile de pictură şi desen, copiii îşi ajustează gama cromatică în funcţie de tema
propusă de cadrul didactic. Acesta reduce într-o anumită măsură posibilitatea de utilizare a
culorilor, tonurilor şi nuanţelor dorite de copil la nivel conştient sau la nivel inconştient.

Semnificația și simbolistica culorilor:

Albul este asociat cu lumina, bunătatea, inocența, puritatea, curățenia și virginitatea, este
culoarea sănătății și a igienei fiind ales în general pentru uniformele personalului medical. În
cultura europeană albul este culoarea mireselor, a nunții și anoului început. Spre deosebise de
negru, albul este considerat benefic și are o conotație pozitivă, fiind asociat cu personajul bun.
Galbenul este culoarea soarelui și este asociat în mod frecvent cu fericirea, bucuria și energia
vitală. Produce un efect energizant de căldură, bucurie și energie pozitivă, stimulând
activitățile intelectuale. Pentru că multe alimente sunt colorate în galben, această culoare este
asociată si cu hrana. Folosit în exces în nuanțe citron, poate produce efecte neplăcute, iritante
și chiar depresive. Copiii plâng mai mult în camere galbene. Galbenul este o culoare spontană,
veselă în nuanțe clare, dar poate să redea și alte tipuri de stări sufletești în funcție de saturație
și alăturarea cu alte culori.

Roșul intens este culoarea sângelui și a focului, de aceea îl asociem cu energia pură, cu viața,
pasiunea, iubirea, forța și hotărârea. Este totodată cea mai dinamică culoare, inspirând
mișcare, viteză dar și agitație. Datorită vizibilității și impactului puternic asupra psihicului
uman, roșul este folosit pentru semnele de circulație cu semnificația STOP sau pentru
atenționări, precum și pentru lumina semafoarelor. S-a demonstrat științific că în prezența
roșului ne crește presiunea sângelui și ritmul respirației. Roșul deschis duce cu gândul la
pasiune, dragoste sexualitate,trebuinta sa pe drapeluri simbolizează curajul și puterea de
sacrificiu.

Violetul purpuriu combină stabilitatea albastrului cu energia roșului. Este asociat cu

regalitatea. Simbolizează putere, nobilitate, lux și ambiție. Transmite bunăstare și
extravaganță. Purpura este o culoare foarte rară în natură, de aceea unii oameni o consideră

4
artificială. Violetul este regal. O culoare misterioasă, este asociat cu nobilititatea și
spiritualitatea.

Albastrul este culoarea cerului și a mării. Adesea este asociat cu profunzimea și stabilitatea.
Simbolizează încrederea, loialitatea, înțelepciunea, inteligența, credința și adevărul. Albastrul
este considerat benefic pentru minte și suflet. Încetinește metabolismul și are un efect
calmant. Albastrul este asociat cu liniștea și calmul. Este folosit la ceremonii pentru că
simbolizează sinceritatea și cucernicia. Opus culorilor emoționale precum roșu, oranj și
galben, albastrul este legat de conștiință și intelect. Când este folosit alături de culori calde
precum roșul sau galbenul, albastrul are un impact foarte puternic, poate crea impresii
vibrante. În diverse culturi, albastrul este un simbol religios, aduce pacea și poate ține spiritele
la distanță. Albastrul este o culoare calmantă. Poate fi puternică și fermă sau deschisă și
prietenoasă. Toată lumea are un tip de albastru preferat. Culoarea naturală care vine de la
albastrul cerului, albastrul este universal. Efectul lui calmant, plăcut, face ca timpul să treacă
mai ușor și să dormi mai bine.

Verdele este culoarea naturii. Simbolizează fertilitatea, armonia și prospețimea. Culoarea

verde are o corespondență puternică emoțională cu noțiunea de siguranță. Verdele închis este
asociat cu partea materială, cu banii. Se spune despre verde că are putere de vindecare, fiind
folosit îndeosebi în practicile naturiste. Sugerează stabilitate și rezistență. Este cea mai
relaxantă culoare pentru ochiul uman. În heraldică, (disciplina auxiliară istoriei care se ocupă
de studiul stemelor statale), verdele indică bunăstare și speranță. Verde, în opziție cu roșu,
înseamnă SIGURANȚA. În trafic este culoarea care permite libera trecere.

Brunul este culoarea naturală a pământului. Se găsește în pământ, lemn și piatră. Este o
culoare caldă, telurică ce inspiră siguranță și ideea de cămin. Brunul reprezintă puterea
hrănitoare a pământului. Deși poate părea adesea o culoare închisă, reprezintă simplitate,
prietenie, încredere și sănătate. Culoarea brună își are rudele mai deschise în bronz, beige sau
cream, care, pe post de fundal, fac ca celelalte culori să fie mai puternice.

Observând şi analizând în lucrările copiilor culorile folosite, am încercat să

înţelegem starea lor sufletească în lumina acestor studii psihologice, ceea ce ne-a permis
aplicarea unor strategii adecvate în formarea personalităţii copiilor. Cunoaşterea corelaţiilor
subiect –culoare ne poate ajuta în relaţiile cu subiecţii- copii, ajutându-ne să aflăm răspunsuri
corecte la întrebările : când, cum şi cu ce mijloace, cu ce fel de ajutor să intervenim în
valorificarea potenţelor formative ale desenului?

Independenţa în acţiune, siguranţa de sine, valorizarea sinelui, optimizarea

comunicării, spiritul liber, încrederea în capacitatea educativă a frumosului, gustul pentru
frumos, toleranţa, apetenţa pentru armonie, sunt trăsături de caracter necesare unui adult
împlinit şi ele pot fi formate încă din grădiniţă .

Mesajul estetic constă şi în semnificaţia culorilor sau a compoziţiilor

coloristice, în proporţia şi armonia acestora, în varietatea şi originalitatea procedeelor
artistice.

5
CC

II Tehnici de lucru, jocuri și alte activități introductive ce vin în sprijinul

activităților artistico-plastice

Dintre toate activitǎţile desfaşurate în grǎdiniţa, activitǎţile artistico- plastice sunt cele
mai reprezentative pentru dezvoltarea creativitǎţii preşcolarului. Întregul proces instructiv-
educativ din grădiniţǎ urmǎreşte realizarea unei personalităţi active și creatoare capabilǎ sǎ se
integreze în societate. Trebuie sǎ se țină seama de particularitǎţile psiho-fizice, de aptitudinile
și de interesele individuale ale fiecǎrui preşcolar, astfel încât personalitatea lui sǎ-şi poata gǎsi
şi concretiza talentul.

Prin activitǎţile artistico-plastice, copilul preşcolar achiziţioneazǎ deprinderi

instrumentale şi tehnici de expresie artistică, prin desen, pictura şi modelaj. Pe termen lung
efectele formative ale acestor achiziţii determinǎ dezvoltarea sensibilitǎţii estetice, a
expresivitǎţii şi creativitǎţii, activizeazǎ funcţiile cognitive.

Parte integrantǎ a procesului instructiv-educativ, educaţia artistico-plastica, nu este

alceva decât cea mai bunǎ cale de a stimula interesul copilului pentru receptarea şi crearea
frumosului din artǎ, naturǎ şi viaţa socialǎ. Imaginaţia copiilor nu trebuie sǎ fie îngrǎditǎ de
cǎtre cadrul didactic, acesta trebuie sǎ-l instrumenteze pe copil cu principalele elemente de
limbaj plastic, sǎ îl stimuleze sǎ le reproducǎ, sǎ le transforme, sǎ le asocieze.
Aceste elemente sunt: punctul plastic, forma plasticǎ spontanǎ, culorile, linia, compoziţia
plasticǎ, spaţiul plastic. Toate acestea vor fi îmbinate cu cele de tehnică plastică.

Iatǎ câteva tehnici de lucru care pot fi folosite în activităţile artistico-plastice:

Dactilo-pictura este tehnica pictǎrii cu degetul si reprezintǎ cel mai adecvat mijloc prin care
copilul îşi poate exprima emoţiile interioare. Pentru aceastǎ tehnicǎ se poate folosi tempera
sau guaşe. Existǎ douǎ moduri de realizare a acestei tehnici: obţinerea formei prin aplicarea
culorii cu degetul punct cu punct şi obţinerea formei plastice prin întinderea culorii cu degetul
în sensurile dorite.

Pictura cu palma presupune întinderea unui strat de vopsea pe palma şi apoi prin apasarea pe
suprafaţa de lucru se obţine o patǎ ce sugereazǎ un model oarecare ce poate fi completat cu
ajutorul dactilopicturii sau cu pensula.

Tehnica presǎrii şi întinderii. Aceastǎ tehnicǎ presupune aşezarea unor pete sau puncte de
culoare fluidizata in mijlocul unei foi de hârtie care apoi se impatureşte în doua sau în patru şi
preseazǎ în diferite direcţii, apoi se despǎtureşte. Apar astfel forme cromatice spontane,

6
similare cu reprezentǎri vizuale deja cunoscute: fluturi, flori, pǎsǎri. În acelaşi timp se poate
observa şi fuzionarea culorilor.

Tehnica scurgerii dirijate se realizeazǎ prin scurgerea intenţionate a unor puncte de culoare
fluidizatǎ, schimbând pozitia planşei pentru a favoriza deplasarea culorilor în sensul dorit şi
pentru obţinerea formei dorite.Toate formele obtinute sunt realizate din linii curbe. O altǎ
tehnica asemǎnǎtoare este aceea a scurgerii libere a unor puncte de culoare.

Tehnica umedǎ constǎ în aplicarea acuarelei pe fondul umezit, astfel încât dculorile sǎ se
întrepǎtrundǎ. Pentru tema “O zi ploioasǎ”, tehnica cea mai bunǎ este aceasta. Copii primesc
un tampon sau bureţel îmbibat in culoare cu ajutorul cǎruia vor face fondul suportului de
lucru. Apoi cu ajutorul pensulei vor reda diferite imagini plastice (copaci, oameni, case, nori,
flori sau fluturi).

Tehnica mozaicului. Pentru aceastǎ tehnicǎ, suportul va fi pregǎtit din timp de cǎtre
educatoare sau cu ajutorul copiilor. Foaia de hârtie va fi tratatǎ cu aracet pe care se presarǎ
griş sau mǎlai în strat subţire. Pe acel suport, dupǎ uscare, se va lucra cu tempera, guaşe sau
acuarele. Lucrǎrile obţinute astfel au un mare efect artistic.

Tehnica decolorǎrii cu pic. În cazul acestei tehnici, suprafaţa este tratatǎ cu cernealǎ de
diferite culori, apoi cu vârful unui beţişor înmuiat în soluţie de pic se deseneazǎ diferite figuri
pe hârtie colorata şi uscatǎ. Surpriza este imediatǎ atunci când apare desenul. Exemplu:
„Peisaj de iarnǎ”.

Tehnica picturii cu cearǎ este foarte simplu de realizat şi foarte atrǎgǎtoare pentru copii. Ca
materiale de lucru se pot folosi creioane ceracolor sau lumânari colorate.Întâi copilul îşi
fixeazǎ tema pe care urmeazǎ sǎ o redea, apoi deseneazǎ obiectele pe foaie şi le coloreazǎ
folosind ceracolor sau lumânari în culori cât mai vii. Ultima etapa de lucru este redarea
fondului în culori cât mai deschise. Acuarela se poate întinde cu un burete de la capǎt la altul
al suportul de lucru. Copilul observa şi rǎmâne încântat de faptul de faptul cǎ pe desenele cu
ceracolor sau cu lumânarea acuarela nu ramâne vizibila. El va ţine minte întotdeauna cǎ apa
nu dizolvǎ ceara. Folosind aceastǎ tehnicǎ de lucru copiii realizeazǎ lucrǎri foarte frumoase şi
lucreazǎ cu mare plǎcere. Exemple: “ Peisaj de iarna”, “ Copacul înflorit”, “ Fluturi şi flori”.

Tehnica ştampilei se referǎ la imprimarea unor structuri sau obiecte din natura pe foaie.
Aceastǎ tehnicǎ are douǎ variante:
• Folosirea ştampilelor cu forme diferite, confecţionate din diverse materiale ( plutǎ. legume
şi fructe tǎiate pe jumatate, radierǎ, bureţi pe care sunt sculptate formele dorite.Suprafaţa
acestor ştampile se înmoaie în culori (tempera sau guaşe) şi se aplicǎ pe o suprafaţǎ de lucru
(pânzǎ, hârtie, carton, placaj). Culorile folosite se vor fluidiza foarte puţin cu apǎ pentru a
avea putere de aderare pe suportul folosit.
• Folosirea ştampilelor şablon realizate din cauciuc mai gros (vinilin sau linoleum) şi decupate
in diferite forme, care oferǎ posibilitatea de a le aşeza pe hârtie şi copilul sǎ le contureze de
jur imprejur cu pensule subţiri folosind linii, puncte sau pete colorate. Copii pot sǎ organizeze
spaţiul plastic cu subiecte propuse de cadrul didactic şi mai târziu alese de ei. Exemplu: Covor
de frunze”, “ Câmp cu flori”, “Bradul împodobit”.

7
Tehnica colorǎrii cu plastilinǎ a apǎrut ca urmare a tendinţei copiilor de a lipi plastilina de
planşetǎ.
La început li se pot desena copiilor diferite contururi şi li se cere sǎ întinda plastilina uniform,
în aceeaşi direcţie fǎrǎ a depǎşi conturul. Pentru a îndepǎrta surplusul se pot folosi beţişoare
cu care se merge pe contur. Dupǎ ce copiii au deprins tehnica se renunţa la desenarea
conturului, lasându-le posibilitatea de a-şi exprima liber ideile originale, de a realiza acte de
creaţie personale.

Jocuri:

- „Ce-ţi sugerează culoarea?” (ex: roşu – poate fi un măr, galben – soarele, verde –
iarba)

- „Găseşte culorile potrivite” – joc folosit pentru cunoaşterea culorilor caracteristice

anotimpurilor;

- „Roşu, galben, albastru” (sau alte culori) – acest joc are ca obiectiv recunoaşterea şi
deosebirea nuanţelor culorilor şi aplicarea relaţiei „au aceeaşi culoare”

- Jocul „De-a baba oarba” – are drept scop stimularea imaginaţiei creatoare a copiilor
pentru a-i determina să găsească procedee de artistică plastică a obiectivelor, apelând
la diferite mijloace, culoare, formă, compoziţie.

Poveştile culorilor

- Hai să pictăm florile, să învăţăm culorile! (culorile primare);

- O întâmplare cu multă culoare! (povestea curcubeului);

- Flori, flori, flori – lacrimi şi alte culori (amestecul fizic al acestora)

- Povestea firului de iarbă – obţinerea prin amestec a doua culori primare a unei culori
binare de gradul I ( A+G=V)

- Zăpada şi ghiocelul (povestea nonculorii alb)

- Fluturele portocaliu – (povestea culorii portocalii)

8
 III Elemente de limbaj plastic la grupa mică – importanţa cunoaşterii lor în
formarea deprinderilor de exprimare artistico-plastică

Un rol important în procesul educaţiei artistico-plastice îl are cunoaşterea elementelor de

limbaj plastic. Pentru aceasta este necesar ca subiectele date copiilor să-i familiriarizeze
treptat cu funţiile fundamentale ale elementelor de limbaj plastic şi cu modalităţile practice de
aplicare a acestora. Cu ajutorul lor, copiii îşî pot contura mai clar viziunea în exprimarea
artistică-plastică.
Elementele artistico-plastice (punctul, linia, pata şi forma) îsi completează
expresivitatea prin limbajul plastic al valorii, al ritmului plastic, al expresivităţii cromatice
prin dominanţă, contrast şi armonie, prin semnificaţie şi simbol.
Linia – definită convenţional ca fiind urma lăsată de un punct în mişcare, posedă aceleaşi
stări spaţiale ca şi acesta.
Linia ca mijloc de exprimare plastică, îşi pierde din funcţia ştiinţifică devenind în spaţiul
plastic un vector sentimental al trăirilor celui ce o foloseşte în creaţii sau în conturul formelor
cu expresivitatea lor din compoziţia plastică.
Linia plastică este element de sine stătător sau linie de contur a unor forme putând să exprime
mişcare, energie, spaţialitate sau stări psihice.
Linia dreaptă exprimă raţionalul, linia orizontală exprimă stabilitate, iar cea verticală
ascensiune. Ea poate fi trasată mai groasă sau mai subţire, în duct sau întreruptă, exprimând
stări de mişcare lentă, accelerată sau stare de repaus. Linia sugerează imaginile care se vor
naşte, anticipând forma.
Propunem în continuare un exerciţiu de pictură, subiectul ales fiind în concordanţă cu
direcţiile de duct ale elementelor de limbaj plastic (ex. „firul de iarbă”).

9
 PROIECT DIDACTIC
Grupa: mică
Categoria de activitate: Educaţie artistico-plastică
Tema plastică: Linia – element de limbaj plastic
Subiectul activităţii: ,,Fire de iarbă’’ (pictură)
Tipul activităţii: Formare de priceperi şi deprinderi
Scopul activităţii: - Formarea deprinderii tehnice de a trasa linia dreaptă,
verticală;
- Dezvoltarea simţului estetic, sensibilizarea pentru
frumosul din natură şi artă;
- Stimularea interesului pentru culoare.
Obiective operaţionale:
O1: - să asculte povestea expusă de educatoare;
O2: - să execute corect exerciţiile de încălzire a muşchilor mici ai
mâinilor;
O3: - să obţină culoarea verde prin amestecul culorilor albastru cu galben;
O4: - să relizeze firele de iarbă utilizând linia verticală;
O5: - să evalueze, pe baza criteriilor stabilite, lucrările realizate.

Metode şi procedee: conversaţia, povestirea, obervaţia, explicaţia,

demonstraţia, exerciţiul
Material didactic: foi de desen, pensoane, acuarele, “povestea firului de
iarbă”, siluete, panou.

îşi ziceau

10
 Etapele Ob. Conţinutul activităţii Strategii Evaluare
activităţii Op. didactice
1. Moment Se asigură condiţiile optime
organizatoric necesare desfăşurării
activităţii.

Se expune copiilor povestea

firului de iarbă folosindu-se
2.Captarea O1 Povestirea Capacitatea
siluete magnetice pentru
atenţiei copiilor de a
momentele reprezentative din
asculta o
poveste.
poveste
Se intuiesc materialele
distribuite pe măsuţele
copiilor. Conversaţia
-Ce aveţi pe măsuţe?(foi de
desen,pensule,acuarele)

-Ce credeţi că vom face cu

ele?(vom picta)
3.Anunţarea Astăzi vom picta fire de iarbă,
temei folosind capătul pensulei şi ne
Conversaţia
vom juca cu culorile.

Se prezintă planşa model şi se

poartă o scurtă discuţie cu
4.Desfăşurarea
privire la forma şi culoarea

11
activităţii firelor de iarbă. Conversaţia

Inainte de începerea lucrării se

execută câteva exerciţii de
O2
încălzire a mâinilor(« cântăm
la pian,inchidem si deschidem
pumnii, ne spălăm pe mâini »)

Pentru început se pictează

soarele şi norii.
Capacitatea
Se arată copiilor cum se obţine
copiilor de a
culoarea verde prin
realiza
amestecarea culorii albastru cu
O3 Explicaţia amestecul celor
galben. Copiii realizează
doua culori
amestecul de culori. Oservaţia
Educatoarea explică şi Exerciţiul
demonstrează copiilor modul
de realizare a temei:înmuiem
capătul pensulei în culoarea
obţinută şi apoi trasăm linii
verticale,paralele,una lângă Explicaţia
alta,până umplem câmpul cu
Demonstraţia
iarbă.

Educatoarea face copiilor

unele recomandări privind
modul de lucru :să lucreze
frumos şi ingrijit,să utilizeze
corect pensula,acuarelele, să
nu murdărească masa, să nu se Capacitatea
păteze pe haine. copiilor de a
realiza firele de
Va fi dat semnalul de incepere
iarbă trasând
O4 a lucrului. In timp ce copiii Exerciţiul linii verticale
lucrează,educatoarea
supraveghează executarea
corectă a sarcinii,intervenind
după caz.

12
5.Incheierea Lucrările sunt expuse pe Capacitatea
activităţii panou. Impreună cu copiilor de a
O5 Turul galeriei
educatoarea, copiii trec pe la exprima o
fiecare exponat şi işi exprimă părere
propriile păreri.

13
 Povestea firului de iarbă

„Ce întuneric este aici, în locul în care ne-am născut!” îşi ziceau seminţele de iarbă...”şi
ce frig este peste tot!”
Căutară sa se încălzească cât mai bine, apropiindu-se una de cealaltă, iar după un
timp,adormiră. Le trezi o picătură, două, trei...mii de picături călduţe de apă. Le simţeau parcă
mai bine...Incepură să se umfle şi din inimile lor îşi făcură apariţia câte un căpşor ascuţit care
creştea şi tot creştea... Dar deodată se opriră!Unul dintre căpşoarele ascuţite zise către
celelalte:
- Ce urâte suntem! Nu vedeţi ce culoare albicioasă avem.
- Nu avem nimic deosebit….
- Nu putem ieşi deasupra pământului. Copiii nu ne-ar iubi! Mai bine rămânem sub
pământ!

Norişorul albastru de ploaie, aflând de supărarea firişoarelor de iarbă îl rugă pe Soare.

- Mărite Soare, le-am auzit pe firele de iarbă cum plang sub pământ că le este ruşine să
iasă la suprafaţă, deoarece nu au nici o culoare!
- Te rog Soare, dă-le un pic din culoarea ta bălană, din căldura ta, iar eu, le void a
lacrimile mele albastre de bucurie, ca să aibă şi ele o culoare şi să fie fericite!
- Cu dragă inimă le voi da, dragă norişor! Zise Soarele. De abia aştept să văd ce
culoare vor avea!
Peste puţin timp, firele de iarbă simţiră căldura soarelui şi mângâierea picăturilor de apă
din norişor. Cu putere, reuşiseră să iasă la suprafaţă, şi ce să vezi, toate firele de iarbă aveau
acum o culoare deosebită, foarte frumoasă, ce i-a bucurat pe copii care tocmai ieşeau de la
grădiniţă.
- Ce verzi şi frumoase sunt firele de iarbă! spuseră ei aproape în cor. Să le mângâiem, că
astfel să crească mari şi să adăpostească printer ele mii de flori, fluturi şi albine!

14