MOTIVAȚIA

1
 Motivația (Concept)

Motivația – gradul de orientare a unui efort permanent spre realizarea

unuia sau mai multor obiective.

Un individ care nu depune un efort persistent în muncă, chiar dacă obține

rezultate, uneori bune, nu este motivat. Nevoile oamenilor generează
impulsuri de a realiza obiective (fig. 1).

Fig. 1 Procesul de bază al motivației 2

 Forme ale motivației (1)

 Motivația intrinsecă (directă) – procesul de angajare a individului la un efort

susținut, datorită sentimentului de realizare, împlinire pe care îl resimte în urma
îndeplinirii sarcinilor de muncă

 Motivația extrinsecă (indirectă) – procesul de determinare a unui individ să

depună un efort susținut pentru îndeplinirea unei sarcini, prin anumite stimulente
care provin din afara mediului de muncă, reprezentat de sarcina pe care o are de
îndeplinit.
3
 Forme ale motivației (2)

 Motivația pozitivă – constă în amplificarea recompenselor, inclusiv a

satisfacției personale pe măsură ce individul obține rezultate superioare în
muncă.

 Motivația negativă – constă în amenințarea cu sancțiuni în cazul

neparticipării individului cu un efort susținut la realizarea sarcinilor ce îi
revin.
4
 Teorii ale motivației

 Teorii de conținut (Teoria lui A. Maslow, Teoria bifactorială a lui F.

Herzberg, Teoria necesităților a lui D. McClelland, Teoria E.R.C. a lui
C. Alderfer)

 Teorii de proces (Teoria așteptării sau speranței a lui V. Vroom, Teoria

echității a lui S. Adams)
5
 Teorii de conținut ale motivației

Teoria lui A. Maslow (1)

 A. Maslow a identificat cinci grupe de nevoi ale individului pe care le-a

ierarhizat (fig. 2).

 A. Maslow susține că indivizii sunt motivați de nevoile de rang inferior

până în momentul în care acestea sunt satisfăcute, după care ele
încetează să motiveze și începe să se manifeste tendința spre nevoile de
rang superior.
6
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria lui A. Maslow (2)

Fig. 2 Teoria ierarhiei nevoilor umane a lui Maslow 7

 Teorii de conținut ale motivației

Teoria lui A. Maslow (3)

Limitele teoriei lui A. Maslow:
 Nu s-a putut dovedi că există cinci niveluri distincte de nevoi, ci două
sau trei;
 Nu s-a confirmat că, odată satisfăcute nevoile fiziologice, oamenii urcă
scara nevoilor în maniera propusă de Maslow;
 Regula potrivit căreia o nevoie satisfăcută încetează să mai fie
importantă și, deci, să motiveze, nu funcționează în cazul nevoilor de
rang superior (îndeosebi al celei de autorealizare).
8
 Teorii de conținut ale motivației

Teoria lui A. Maslow (4)

Implicații manageriale ale teoriei lui A. Maslow:
 Managerii trebuie să țină cont de faptul că motivația este determinată de un
ansamblu de nevoi, nu de una sau două (salariu bun și promovare, de ex.);
 Managerii trebuie să identifice la salariații lor cea mai importantă nevoie și să
lege satisfacerea ei de performanța dorită;
 Managerii trebuie să fie conștienți de caracterul personalizat al motivației;
 Managerii trebuie să realizeze că există posibilitatea ca nevoile angajaților să
se schimbe din timp în timp și de la situație la situație;
 Managerii sunt responsabili de crearea climatului propice maximizării
potențialului angajaților. 9
 Teorii de conținut ale motivației

Teoria lui A. Maslow (5)

Acțiuni ce pot fi întreprinse de manageri pe cele 5 trepte ale ierarhiei lui
A. Maslow
Pentru nevoi fiziologice:
 Salariu adecvat;
 Condiții confortabile de muncă;
 Mese (hrană) gratuite;
 Alocații pentru îmbrăcăminte;
 Locuințe ale întreprinderii.
10
 Teorii de conținut ale motivației

Teoria lui A. Maslow (6)

Acțiuni ce pot fi întreprinse de manageri pe cele 5 trepte ale ierarhiei lui
A. Maslow
Pentru nevoi de siguranță:
 Salariu garantat;
 Asigurări medicale;
 Asigurări sociale (pensii, șomaj);
 Condiții care asigură securitatea muncii;
 Siguranța postului.
11
 Teorii de conținut ale motivației

Teoria lui A. Maslow (7)

Pentru nevoi de apartenență:

 Sponsorizarea echipelor sportive, artistice;
 Permisiunea activități unor grupuri informale;
 Încurajarea relațiilor între salariați;
 Dezvoltarea prieteniei profesionale;
 Petreceri, aniversări la serviciu.
12
 Teorii de conținut ale motivației

Teoria lui A. Maslow (8)

Pentru nevoi de stimă:

 Promovări;
 Prețuire în public;
 Numele în publicația organizației;
 Simboluri de statut;
 Birouri separate.
13
 Teorii de conținut ale motivației

Teoria lui A. Maslow (9)

Pentru nevoi de autorealizare:

 Oportunități de realizare;
 Încurajarea creativității;
 Șanse de avansare;
 Autonomie.

14
 Teorii de conținut ale motivației

Teoria bifactorială motivație-igienă a lui F. Herzberg (1)

Potrivit teoriei lui F. Herzberg, bazată pe rezultatele unei cercetări având ca
subiecți 200 de contabili și ingineri din Pittsburg, Pennsylvania, există
două categorii de factori (fig. 3):
 Factori care aduc satisfacții (factori motivatori sau intrinseci muncii);
 Factori care generează insatisfacții (factori de igienă sau extrinseci
muncii).

15
 Teorii de conținut ale motivației

Teoria bifactorială motivație-igienă a lui F. Herzberg (2)

Fig. 3 Teoria bifactorială a lui F. Herzberg 16

 Teorii de conținut ale motivației

Teoria bifactorială motivație-igienă a lui F. Herzberg (3)

 Factorii de igienă sunt aproximativ echivalenți nevoilor de rang inferior
din ierarhia Maslow (acțiunea acestor factori previne insatisfacția, dar nu
conduce la satisfacție, constituind însă necesara bază de plecare pentru
motivație);
 Factori motivatori sunt aproximativ echivalenți nevoilor de rang superior
din ierarhia Maslow (fig. 4).

17
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria bifactorială motivație-igienă a lui F. Herzberg (4)

Fig. 4 Comparație între teoria lui A. Maslow și teoria 18

bifactorială a lui F. Herzberg
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria bifactorială motivație-igienă a lui F. Herzberg (5)
Limitele teoriei bifactoriale a lui F. Herzberg
 Contestarea reprezentativității eșantionului de doar 200 subiecți din aceiași
zonă;
 Contestarea tehnicii de investigare (metoda incidentelor critice) prin care se
cere celor intervievați să descrie doar perioadele și evenimentele excepționale,
bune sau rele, din viața lor profesională – se impută o doză inevitabilă de
subiectivism;
 Unul și același factor de muncă poate aduce atât satisfacții, cât și insatisfacții.
De asemenea, un individ poate fi în același timp și foarte satisfăcut și foarte
nemulțumit;
 Nu există suficiente probe care să dovedească existența a două seturi
independente de factori ai motivației. 19
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria bifactorială motivație-igienă a lui F. Herzberg (6)

Implicații manageriale ale teoriei bifactoriale a lui F. Herzberg

 Concentrarea pe factorii de igienă este inoperantă în multe cazuri (în
special în cele de moral); numai supra satisfacerea factorilor de igienă nu
va ameliora performanțele în muncă
 Satisfacerea factorilor de igienă este absolut necesară pentru a menține
resursele umane;
 Motivația poate fi amplificată prin proiectarea unor posturi care să ofere
oportunități de realizare, recunoaștere, responsabilitate, promovare și
creștere personală.
20
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria E.R.C. a lui C. Alderfer (1)

Pornind de la teoria lui A. Maslow, C. Alderfer a identificat nu cinci grupe

de nevoi, ci doar trei:
 Nevoi de existență (nevoia de hrană, adăpost, securitatea muncii,
condițiile de muncă) corespund celor considerate primare din ierarhia lui
Maslow;
 Nevoi de relații cu alții (interacțiunea cu colegii, șefii, subalternii etc.)
 Nevoi de creștere (implicarea oamenilor în procesul muncii în scopul
folosirii și dezvoltării cunoștințelor lor)
21
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria E.R.C. a lui C. Alderfer (2)
Teoria
Teoria ERC
Ierarhia Maslow a nevoilor umane bifactorială
Alderfer Herzberg
AUTOREALIZARE
CREȘTERE
AUTOSTIMĂ Factori
STIMĂ MOTIVATORI
EGO-STATUS
RELAȚII APARTENENȚĂ
DEPENDENȚĂ DE ALȚII
DEPENDENȚĂ DE ELEM. SIGURANȚĂ Factori de
MATERIALE IGIENĂ
EXISTENȚĂ
FIZIOLOGICE

Fig. 5 Relația dintre teoria lui A. Maslow, teoria lui F.

Herzberg și teoria lui C. Alderfer 22
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria E.R.C. a lui C. Alderfer (3)

Conform teoriei E.R.C. a lui C. Alderfer:

 Poate intra în acțiune un nivel superior fără ca nevoile din nivelul
inferior să fi fost, parțial sau integral, satisfăcute;
 În motivarea unui individ pot fi dominante, în același timp, mai multe
clase de nevoi;
 Pe măsură ce nevoile de creștere sunt satisfăcute, ele vor spori și nu
diminua în intensitate;
 Sensul manifestării claselor de nevoi nu este doar de jos în sus, ci și de
sus în jos.
23
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria E.R.C. a lui C. Alderfer (4)

 Cele mai multe analize susțin teoria lui C. Alderfer într-o mai mare
măsură decât teoriile Maslow și Herzberg.

 Este mai puțin restrictivă și reflectă mai bine comportamentul indivizilor

în muncă, în mediul organizațional.

24
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria necesităților (nR, nA, nP) a lui D. McClelland) (1)

McClelland consideră trei tipuri de nevoi ca fiind importante:

 Nevoia de realizare (nR sau nAch- need for achievement);
 Nevoia de afiliere (nA sau nAff – need for affiliation);
 Nevoia de putere (nP sau nPow – need for power).

25
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria necesităților (nR, nA, nP) a lui D. McClelland) (2)

Caracteristici ale indivizilor cu un pronunțat factor nR:

 orientare spre scop, obiectiv;
 nivel ridicat al responsabilității personale;
 stabilirea unor obiective dificile, incitante, dar nu nerealiste;
 feedback cât mai rapid, concret și măsurabil;
 alegerea partenerilor de muncă ce sunt mai degrabă specialiști, experți,
decât prieteni.
26
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria necesităților (nR, nA, nP) a lui D. McClelland) (3)

Caracteristici ale indivizilor cu un pronunțat factor nA:

 stabilirea multor contacte sociale, se gândesc la prieteni și la relații de
prietenie;
 le face plăcere să-i ajute și să-i învețe pe alții;
 evită să fie supraveghetori pentru că le place să fie membri ai grupului,
nu șeful acestuia;
 dorește să fie agreat de alții;
 puternice preocupări pentru apartenența la grupuri, organizații.
27
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria necesităților (nR, nA, nP) a lui D. McClelland) (4)

Caracteristici ale indivizilor cu un pronunțat factor nP:

 dorință de a exercita control și influență aspra altor oameni;
 se poate manifesta fie nevoia de putere personală (putere folosită în scop
personal), fie putere socială (puterea folosită în scop social, spre binele
organizației).

28
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria necesităților (nR, nA, nP) a lui D. McClelland) (5)

Implicații manageriale funcție de nevoile predominate ale individului

conform teoriei lui D. McClelland:
Pentru cei cu nR predominante:
 crearea condițiilor care să stimuleze orientarea pe sarcini, obiective cu
accent pe responsabilitatea personală;
 feedback prompt și obiectiv și recompense adecvate;
 formularea clară de către manageri a obiectivelor.
29
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria necesităților (nR, nA, nP) a lui D. McClelland) (6)

Implicații manageriale funcție de nevoile predominate ale individului

conform teoriei lui D. McClelland:
Pentru cei cu nA predominante:
 crearea condițiilor pentru a lucra în echipă;
 desemnarea de responsabilități privind orientarea și pregătirea noilor
salariați (mentoring);
 recunoaștere și prețuire din partea managerilor.
30
 Teorii de conținut ale motivației
Teoria necesităților (nR, nA, nP) a lui D. McClelland) (7)

Implicații manageriale funcție de nevoile predominate ale individului

conform teoriei lui D. McClelland:
Pentru cei cu nP predominante:
 promovarea în posturi manageriale;
 asigurarea de condiții prin care indivizii promovați în posturi de
conducere să-și îndeplinească atât rolul lor social (nevoia de putere
socială), cât și pe cel al realizării sarcinilor (nevoia de realizare).
31
 Teorii de conținut ale motivației

 Fiecare din cele patru teorii privind conținutul motivației aduc contribuții
însemnate, deși, pe lângă puncte forte, au și limite.

 Managerii inteligenți vor folosi cele patru teorii pentru a înțelege

comportamentul angajaților și ceea ce îi motivează.

32
 Teorii de conținut ale motivației

Fig. 6 Comparație grafică a celor patru teorii de conținut al motivației 33