Prezenta lucrare, intitulată “Implicațiile metodologiilor de management la nivelul culturii
organizaționale” își propune să realizeze o analiză interpretativă privind metodologiilor de management a proiectelor asupra culturii organizaționale, din perspectiva maximizării gradului de satisfacție a clientului și a nivelului de performanță a membrilor acesteia, focalizându-se pe relația dintre comportamentul organizațional și cultura organizațională. Am ales această temă și anume să studiez “Metodologia Agile (Scrum)” deoarece această metodologie este cea mai potrivită în prezent pentru proiectele IT, aducând performanțe mai ridicate echipelor implicate în proiect, și, implicit, o calitate superioară a proiectului. În studiul de caz au fost implicate 5 echipe, fiecare echipă având un manager de proiect. Echipele sunt împărțite pe două proiecte: două echipe pentru un proiect (Proiect bancar Liban) și alte 3 echipe pentru alt proiect (Proiect acordare mentenanță Italia). Fiecare echipă este formată din 6 persoane (2 dezvoltatori, 2 analiști, un designer și un tester) și un project manager. Structura lucrării Capitolul I - „Noțiuni teoretice ”, aduce informații despre elementele dezbătute în cadrul lucrării. Capitolul pornește de la definirea necesității implementării unei metodologii într-o companie trecând apoi în revistă principalele metodologii de management de proiect (Scrum, Waterfall) pe care se bazează studiul de caz. Tot în primul capitol sunt prezentate dimensiunile organizației care vor fi supuse cercetării și implicațiile metodologiilor de proiect folosite în cadrul companiei studiate, în departamentul BI, parte a departamentului IT. În această lucrare sunt prezentate și explicate conceptele specifice metodologiilor, după care este făcută o analiză a implementării conceptelor Agile în departamentul studiat al companiei S.C. Romania. În final este prezentată și o comparație între cele două metodologii. În capitolul al II-lea al lucrării - intitulat „Metode de colectare a datelor”, sunt prezentate pe larg metodele de colectare a datelor care au fost folosite în studiul de caz. Capitolul al III-lea - „Studiul de caz” este dedicat cercetării de tip calitativ și cantitativ. În cadrul acestui capitol mi-am propus să analizez dacă metodologia Agile este potrivită pentru angajații din departamentul BI, dacă aceștia prezintă valorile necesare pentru a lucra după regulile descrise de această metodologie. Alte aspecte analizate au fost dacă cultura organizațională influențează performanțele angajaților și cât de importantă este cultura organizațională în departamentul studiat. Cultura organizațională
Conceptul de cultură organizațională se referă la tot ceea ce înseamnă standarde
colective de gândire, atitudini, valori, convingeri, norme, tipare de comportamente și obiceiuri care există într-o organizație. Cultura organizațională se formează datorită interacțiunilor repetate între membrii organizației, a aducerii în comun a credințelor și valorilor indivizilor care o alcătuiesc, deși există anumite aspecte legate de conducere și implicit modul de luare a deciziilor, nivelul de formalism, structura de organizare, politicile și regulile organizației. Aceste aspecte generează mai multe sisteme a căror valoare și importanță generează un anumit tip de comportament. De asemenea, ele vin în sprijinul interacțiunii repetate dintre membrii organizației, creând un sistem paralel care duce la crearea unei culturi organizaționale. Metodologia Agile – SCRUM Metodele de dezvoltare Agile, sau dezvoltare adaptivă, se adresează persoanelor care urmăresc atingerea satisfacției clientului prin realizarea unei aplicații software care să fie pe deplin funcțională de-a lungul întregului proces de fabricație. Aceste metode au la bază 12 principii, sintetizate în așa numitul “Agile Manifesto”, emis în februarie 2001: 1. Satisfacerea clienților, prin livrarea rapidă de software utilizabil; 2. Întâmpinarea modificării specificațiilor, chiar și târziu în implementare; 3. Software-ul utilizabil este livrat frecvent (la nivel de săptămâni); 4. Software-ul utilizabil reprezintă principala măsură a progresului; 5. Dezvoltare susținută, capabilă să păstreze un pas constant; 6. Cooperare apropiată între dezvoltatori și clienți; 7. Conversația față-în-fată este cel mai bun mod de comunicare; 8. Proiectele sunt construite de indivizi motivați, credibili; 9. Simplitate; 10. Echipe organizate individual; 11. Adaptare la circumstanțe schimbătoare; 12. Atenția constantă pentru excelența tehnică și design bun. Metodologia Agile – SCRUM
Avantajul acestei metode constă în reducerea documentaţiei la minimul necesar
în vederea sporirii productivităţii. Scopul este acela de a întocmi doar documentaţia strict necesară care permite salvarea istoricului deciziilor luate în cadrul proiectului şi de a putea efectua cu uşurinţă intervenţii pe aplicaţia software după intrarea acesteia în faza de mentenanţă. Acest tip de organizare poate fi utilizat în majoritatea proiectelor. Cu toate acestea, metodologia Agile – SCRUM este destinată în primul rând proiectelor care nu au un cadru bine conturat şi pentru care clientul solicită un sistem de monitorizare. Cu alte cuvinte, acesta doreşte o implicare din partea furnizorului, lucru foarte important într-un ciclu de dezvoltare. Studiu de caz Acest studiu reprezintă o metodă prin care compania S.C. dorește să vadă implicatiile și rezultatele aplicării metodologiei Agile - Scrum la nivelul departamentului Business Intelligence. Prin analiza datelor au fost urmărite implicațiile metodologiei Agile in cultura organizațională. Au fost studiate și părerile persoanelor implicate în proiecte legate atât de metodologie, cât și de cultura organizațională existentă la nivelul departamentului Business Intelligence. Datele folosite în acest studiu de caz au fost culese pe baza unor interviuri susținute în cadrul departamentului Business Intelligence al companiei C.S. România, atât cu manageri de proiecte, cât și cu angajați. Au fost alese două proiecte de la departamentul Business Intelligence, unul pentru o bancă din Liban și unul pentru mentenanța unui proiect din Italia. Din aceste două proiecte fac parte 5 echipe, pentru cel cu banca din Liban 2 echipe, iar pentru cel cu mentenanța din Italia 3 echipe. Din analiza rezultatelor obținute prin interpretarea datelor culese reies o serie de avantaje și dezavantaje ale aplicării metodologiei Scrum. Astfel, compania poate lua decizii pentru a rezolva cât mai mult din punctele slabe, astfel încât angajații să fie cât mai mulțumiți iar produsul final ( aplicația realizată) să fie cât mai bun și cât mai bine făcut. Studiu de caz Rezultatele obținute în urma interviurilor ajută mult la înțelegerea relațiilor dintre angajați, majoritatea angajaților spunând că preferă să lucreze în echipe mici, în care fiecare membru să fie specializat pe ceva anume și împreună să ajungă la rezultatul dorit. Această modalitate de lucru, fiecare specializat pe ceva anume, presupune o comunicare intensă între membrii echipei pentru a ajunge la rezultatul final propus. Unul dintre factorii de succes la departamentul BI al companiei C.S. este cultura Agile. Scrum propune o cultură bazată pe echipă. Toți project managerii cu care s-a discutat au spus că această metodologie aduce un plus de valoare echipei. Conform analizelor proprii pe care aceștia le-au făcut asupra echipelor pe care le coordonează, calitatea produsului final a crescut după implementarea acestei metodologii și crește în continuare, pe măsură ce sunt rezolvate punctele slabe existente. Toți project managerii au fost de acord că o cultură bazată pe echipe mici și cât mai decuplate, în care fiecare membru este specializat pe ceva anume, este cea mai potrivită pentru proiectele pe care le au în lucru. Studiu de caz În urma analizei răspunsurilor primite din partea angajaților a reieșit că cea mai mare parte a angajaților sunt mulțumiți de condițiile din departamentul BI, de relațiile dintre oameni, de cultura organizațională. Ei preferă să lucreze folosind principiile Scrum. Din întrebarea numărul 2 “Ce părere aveți despre metodologia aleasă? Este utilă?” a reieșit că ei sunt mulțumiți de metodologia implementată și consideră că este utilă deoarece aduce un plus de valoare echipelor și ajută ca produsul final să fie mai bun. Cultura organizațională a companiei C.S. este bazată pe principiile Agile. Toată munca se petrece în echipe, care se încearcă să fie menținute cât mai puțin cuplate și cât mai strâns aliniate. Se pune accent pe cross-pollination și au un model intern open-source pentru codul dezvoltării aplicațiilor. Echipele fac release-uri mici și dese, lucru posibil datorită decuplării. Și cum cultura se referă la oameni, există o focusare pe motivare, comunitate și încredere, și nu pe structură și control. Concluzii
În concluzie, alegerea unei metodologii agile va depinde de contextul în care operează
proiectul. În general, în cazul unui proiect de tip software cu multe incertitudini legate de specificaţii (cerinţe neclare care cel mai probabil se vor schimba în funcţie de răspunsul pieţei la produsul lansat) şi, de asemenea, incertitudini legate de tehnologiile ce vor trebui utilizate, e bine să se utilizeze metodologia Agile-Scrum. Prin urmare, pentru lumea în continuă schimbare în care ne aflăm, o lume care vrea să aibă vizibilitate cât mai bună asupra lucrurilor, putem spune că metodologia Agile e mai potrivită prin claritatea și gradul de siguranță pe care le oferă. Vă mulțunesc!
Managementul timpului în 4 pași: Metode, strategii și tehnici operaționale de gestionare a timpului în favoarea ta, de echilibrare a obiectivelor personale și profesionale
O abordare simplă a SEO: Cum să înțelegi elementele de bază ale optimizării pentru motoarele de căutare într-un mod simplu și practic, printr-o cale de descoperire nespecializată pentru toată lumea