Sunteți pe pagina 1din 11

Lecția 1 Managementul de proiect in organizație

Organizațiile care acordă managementului de proiect atenția pe care o merită sunt capabile să
ofere în mod constant rezultate de afaceri și să rămână în fruntea grupului. Tehnicile și metodele
potrivite pot reduce costurile, pot îmbunătăți eficiența, pot spori satisfacția clienților și a părților
interesate și pot aduce un avantaj competitiv durabil.
Mai multe organizații investesc timp, bani și efort în formarea echipelor lor cu privire la cele mai
bune practici globale în managementul proiectelor și văd rezultate măsurabile pe măsură ce își
construiesc expertiza necesară în echipele lor.
Top 10 beneficii ale managementului de proiect
Iată câteva dintre beneficiile de top pe care o strategie de management de proiect bine definită le
aduce unei organizații.
1. O mai bună planificare
Managementul de proiect permite echipei să vadă imaginea de ansamblu. Când cerințele sunt
capturate, bugetele sunt planificate, calendarele sunt trasate și există obiective realiste,
realizabile, proiectul poate merge pe picior bun și poate rămâne pe drumul cel bun.
2. Colaborare și comunicare
Managementul proiectelor netezește canalele de comunicare, direcționând echipa să se reunească
la intervale regulate pentru a discuta progresul, a elimina obstacolele și a face brainstorming
pentru a vedea calea de urmat. Întreaga echipă colaborează și lucrează împreună ca o unitate
coerentă pentru a atinge obiectivele finale, iar acest lucru îmbunătățește moralul echipei și crește
productivitatea.
3. Alocarea optimizată a resurselor
Fără un management adecvat al proiectelor, alocarea resurselor s-ar deranja. Atunci când
tehnicile de management de proiect sunt implementate, sunt utilizați în mod optim oameni cu
diferite niveluri de calificare și cu expertiză în domenii diverse, astfel încât talentele lor să fie
aduse în prim-plan și să poată aduce contribuții semnificative la proiect. Acest lucru este posibil
prin planificarea inteligentă și alocarea resurselor.
4. Costuri reduse și livrări la timp
Când procesele sunt implementate și resursele sunt optimizate, bugetele și termenele pot rămâne
pe drumul cel bun și în limite. Nu vor exista întârzieri, iar obiectivele proiectului pot fi
implementate în timp util.
5. Calitate sporită
Managerii de proiect sunt mereu sub presiune pentru a avea rezultate mai bune. Bugetele sunt
inevitabil strânse și termenele sunt scurte, dar cu planificarea corectă a proiectului se poate
realiza controlul calității. Diferite metodologii facilitează planificarea și asigură îndeplinirea
standardelor de calitate.
6. Satisfacție mai mare a clienților
Având în vedere concurența tare pe piață de astăzi, păstrarea unei baze de clienți loiali este de o
importanță mai mare decât oricând. Planificarea și implementarea atentă a proiectelor măresc
șansele de a putea îndeplini și depăși cerințele utilizatorului final. O mai mare satisfacție a
clienților va duce la creșterea recomandărilor .
7. Productivitate crescută
Planificarea corectă a timpului, bugetului și resurselor, precum și existența unor sisteme și
procese eficiente, fac ca echipa să poată lansa produse mai rapid și cu o calitate îmbunătățită.
Acest lucru crește productivitatea echipei și crește profitul organizației.
8. Flexibilitate crescută
Proiectele de astăzi trebuie să se poată adapta la cerințele în schimbare, iar fără managementul
corect al proiectelor acest lucru va deveni imposibil. Având flexibilitatea la bază, managerii de
proiect pot naviga în jurul nevoilor volatile ale pieței și pot corecta după cum este necesar pentru
a satisface așteptările clienților.
9. Angajații fericiți
Pe măsură ce echipa lucrează cu o eficiență sporită, o comunicare mai bună și mai multă
colaborare, moralul echipei va crește. Odată cu lansarea unui proiect de succes, echipa va câștiga
încredere și va rămâne angajată, căutând să aibă performanțe și mai bune data viitoare.
Managerii de proiect pot inspira și motiva echipele stimulând pe cei mai performanți, iar acest
lucru va crește și mai mult implicarea angajaților.
10. Învățare continuă
Introspecțiile de la sfârșitul fiecărui ciclu de proiect permit îmbunătățirea continuă, în care echipa
poate privi înapoi la munca finalizată și poate încerca să enumere ce a mers prost și ce ar fi putut
fi îmbunătățit. Cadrele agile iau în considerare revizuirile periodice și retrospective, în care
agenda principală este de a afla cum echipa se poate îmbunătăți în mod colectiv.

ANALIZA SWOT
O analiză SWOT în managementul proiectelor este un instrument utilizat pentru a evalua
diferitele aspecte ale unui proiect înainte de implementarea acestuia. Pentru a vă ajuta să
înțelegeți mai bine cum să efectuați o analiză SWOT pentru propriile proiecte, am detaliat ceea
ce se întâmplă în proces, câteva sfaturi pentru a profita la maximum de analiza SWOT și modul
în care vă poate ajuta să puneți totul cap la cap.
Ce este o analiză SWOT în managementul proiectelor?
Analiza SWOT în managementul proiectelor este o metodă care este utilizată pentru a evalua
punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările unui proiect. Ajută părțile interesate
să identifice zonele unui proiect pe care să se concentreze, precum și riscurile potențiale de
abordat în avans. Analiza SWOT îi ajută pe managerii de proiect să identifice impactul asupra
succesului unui proiect, în timp ce dezvoltă simultan strategii care pot îmbunătăți rezultatele unui
proiect.
Beneficiile unei analize SWOT
Efectuarea unei analize SWOT poate ajuta atunci când vă aflați la punctul de plecare al unui
proiect. De asemenea, poate ajuta managerii de proiect să optimizeze planificarea și eficiența,
fiind conștienți de potențialele amenințări și puncte slabe. Analiza SWOT poate ajuta unei
organizații în mai multe moduri:
 identificați punctele forte și punctele slabe asociate cu proiectul astfel încât să vă
puteți concentra asupra zonelor care necesită îmbunătățiri;
 găsiți potențialele amenințări care pot apărea pentru a lua decizii bine informate;
 îmbunătățiți colaborarea prin reunirea oamenilor pentru a discuta cum să abordați un
proiect;
 simplificați procesul de brainstorming prin stabilirea unei înțelegeri comune a stării
curente a unui proiect;
 informați procesul de planificare strategică prin crearea unui cadru pentru analizarea
unei situații și realizarea de planuri de viitor.
Cum se efectuează o analiză SWOT
Înainte de a începe analiza SWOT, este important să știți cum să organizați informațiile. Există
mai multe moduri de a face acest lucru, dar una dintre cele mai comune este de a împărți
informațiile într-o grilă care arată astfel:
Ceea ce este cel mai important în crearea defalcării analizei SWOT este că informațiile sunt
prezentate într-un mod vizual clar, astfel încât toate părțile interesate să le poată înțelege cu
ușurință. Să ne uităm la o defalcare mai detaliată a datelor care trebuie analizate în fiecare
secțiune a unei analize SWOT. Acest lucru vă va ajuta să efectuați propria dvs. analiză fără a
pierde nicio informație importantă.
Puncte forte
Punctele forte se referă la factorii interni din cadrul unei companii care îi conferă un avantaj față
de concurenți. Acestea pot include un brand puternic, o bază de clienți loiali, relații bune cu
angajații, operațiuni eficiente, stabilitate financiară și acces la resurse. În această parte a unei
analize SWOT, organizațiile își identifică cele mai puternice active.
Puncte slabe
Punctele slabe sunt acei factorii interni care ar putea avea un impact negativ asupra succesului
unui proiect. Posibilele puncte slabe ar putea fi membrii echipei noi sau neantrenați, care nu au
resursele potrivite, un buget sau un calendar limitat sau o lipsă de instrumente de comunicare.
Oportunități
Oportunitățile sunt factori externi care pot fi valorificați pentru a ajuta o afacere să-și atingă
obiectivele. Acești factori sunt în afara controlului unei organizații, dar pot duce la impacturi
pozitive asupra unui proiect. Exemplele de oportunități pot include o piață în creștere, o nouă
tehnologie, acces la resurse și condiții economice favorabile.
Amenințări
Amenințările sunt factori externi care ar avea un impact negativ asupra performanței unei
organizații dacă ar avea loc. Exemplele de amenințări dintr-o analiză SWOT includ schimbări
neprevăzute ale lanțului dvs. de aprovizionare, schimbări ale tehnologiei, creșteri ale prețurilor
de la furnizori sau chiar o scădere economică.
Sfaturi pentru realizarea analizei SWOT
Rezultatele analizei dumneavoastră SWOT vor fi bune daca ați cules cu grija informațiile.
Planificați din timp sa știți ce urmăriți în acest proces deoarece vă va ajuta să culegeți
informațiile potrivite pe care să vă bazați deciziile, astfel încât să puteți lua cea mai bună cale de
acțiune pentru afacerea dvs. Iată câteva sfaturi de luat în considerare atunci când rulați o analiză
SWOT:
Începeți prin a aduna oamenii potriviți: invitați un grup divers de părți interesate inclusiv membri
ai echipei, clienți și experți din industrie.
Stabiliți o agendă: aveți o agendă clară care subliniază scopul întâlnirii, cronologia analizei
SWOT și o privire de ansamblu asupra procesului.
Soluții de brainstorming: după ce ați identificat punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și
amenințările, gândiți-vă la posibilele soluții și strategii pentru a aborda fiecare element.
Prioritizează factorii: după ce echipa termină brainstormingul, organizează factorii din fiecare
categorie de la cei mai importanți la cei mai puțin importanți, astfel încât toată lumea să fie pe
aceeași pagină despre priorități.
Atribuiți sarcini: Atribuiți sarcini și responsabilități membrilor grupului pentru implementarea
soluțiilor.
Urmărire: Urmăriți grupul după întâlnire pentru a vă asigura că sarcinile sunt finalizate și că
strategiile sunt implementate.
O analiză SWOT ar trebui să fie un proces de colaborare între toate părțile interesate dintr-un
proiect. Pentru a ușura comunicarea și brainstormingul, apelați la software-ul de management de
proiect. Cu un panou de analiză SWOT dedicat, puteți enumera cu ușurință diferite puncte forte,
puncte slabe, oportunități și amenințări. Puteți prioritiza fiecare articol și le puteți sorta după
relevanță, puteți adăuga comentarii, fișiere și proprietari de sarcini.
Analiza PESTLE – denumită și PESTEL– este un cadru sau evaluează factorii macrocontextuali
ca parte a dezvoltării strategiei. PESTLE este un acronim pentru politic, economic, social,
tehnologic, juridic și de mediu. Cadrul de analiză PESTLE devine din ce în ce mai popular și mai
relevant odată cu creșterea preocupărilor de mediu, estomparea frontierelor internaționale,
politica monetară din ce în ce mai activă și multe alte evoluții.
Bazele analizei PESTLE
P = Politic
Factorii politici se referă la rolul pe care un guvern îl joacă în economie sau în anumite industrii.
Ar putea fi guvern la orice nivel: local de stat, provincial, teritorial sau național. Unii factori
politici primari pe care i-ați putea lua în considerare includ: stabilitate, politici fiscale,
reglementări, drepturile omului, alegeri, cheltuieli și comerț.
E = Economic
Factorii economici se referă la orice influențează performanța economiei. Acești factori pot
afecta relațiile cerere/oferta, afectând astfel deciziile privind prețurile, achizițiile, lanțul de
aprovizionare și dezvoltarea economică generală. Unii factori economici primari pe care i-ați
putea lua în considerare includ: ratele dobânzilor, inflația, creșterea PIB-ului, evaluarea valutei,
disponibilitatea creditelor și piețele muncii.
S = Social
Factorii sociali se referă la caracteristicile demografice, normele, obiceiurile și valorile populației
generale. Astfel de factori sunt deosebit de importanți pentru preocupările de marketing și
angajare. Unii factori sociali primari pe care i-ați putea lua în considerare includ: populația,
căsătoriile/divorțurile, speranța de viață, imigrația/emigrarea, structura de vârsta a populației,
distribuția averii, dimensiunea/structura familiei, stilul de viață, roluri, criminalitatea, atitudinile
și educația.
T = Tehnologie
Factorii tehnologici includ inovații în tehnologie care pot afecta progresele, pregătirea forței de
muncă, marketing și vânzări și ușurința generală de comunicare în cadrul societății. Unii factori
tehnologici primari pe care i-ați putea lua în considerare includ: automatizarea, cercetarea și
dezvoltarea, accesul la noi tehnologii, sprijinirea resurselor educaționale, infrastructura web și
cunoașterea tehnologiei.
L = Legal
Factorii juridici includ legi specifice legate de modul în care cetățenii pot interacționa, drepturile
pe care cetățenii le au cu întreprinderile și guvernul, modul în care administrația locală se
raportează la guvernul național și modul în care este structurat sistemul juridic. Unii factori
tehnologici primari pe care i-ați putea lua în considerare includ: discriminarea, legile muncii,
protecția consumatorilor, drepturile de autor/brevete, educația, protecția datelor și sănătatea și
siguranța.
E = de mediu
Factorii de mediu includ geografia, resursele de apă, resursele naturale, clima și modelele
meteorologice, agricultura, transportul, asigurările și atitudinile și organizarea față de problemele
de mediu. Acești factori se suprapun cu alții de mai sus destul de mult. Unii factori de mediu
primari pe care i-ați putea lua în considerare includ: vremea, clima, politicile de mediu, dezastrele
naturale, poluarea, reciclarea și utilizarea energiei.

Proiecte- Programe-Portofolii
Fiecare dintre acestea se aliniază simetric pentru a crea livrabilele subliniate la fiecare nivel și
sunt necesare pentru ca o organizație să obțină rezultatele dorite. Scopul fiecăreia dintre aceste
activități de management este axat pe rezultatele respective pe care acestea urmăresc să le obțină
– proiectele vizează organizarea și asigurarea livrării de produse și servicii pentru a obține
livrabile de calitate; programele urmăresc alinierea mai multor proiecte pentru a atinge valoarea
părților interesate; și portofoliile urmăresc alinierea și atingerea valorii și obiectivelor afacerii.
Managementul portofoliului de proiecte este condus de afaceri și este o funcție de înaltă
vizibilitate pentru orice organizație. Odată cu creșterea cererii de management de proiect, un
număr tot mai mare de persoane apelează la formarea online pentru Manager de proiect pentru a-
și dezvolta perspectivele de carieră. Aceste cursuri oferă o bază aprofundată în principiile
managementului portofoliului de proiecte, echipând studenții cu abilitățile necesare pentru a
prospera în această industrie.
Ce este Managementul portofoliului de proiecte (PPM)?
Managementul portofoliului de proiecte, cunoscut și sub numele de PPM în managementul
proiectelor, este gestionarea centralizată a proiectelor și programelor unei organizații, efectuată
de managementul portofoliului sau de Biroul de management al proiectelor (PMO) pentru a
genera mai multe beneficii, și anume:
 Uniformitatea proceselor
 Managementul dependențelor
 Economie de scară
 Partajarea celor mai bune practici între proiecte
 Gestionarea bugetului și a cheltuielilor între proiecte
 Colaborare și partajare de resurse între proiecte/programe
 Stimularea adoptării schimbărilor în proiecte/programe
Pe scurt, PPM poate fi denumit o umbrelă mai mare pentru a gestiona mai multe proiecte și/sau
programe care pot fi legate sau nu. Managementul portofoliului în managementul proiectelor se
concentrează pe aducerea alinierii conducerii afacerii în orice organizație pentru alinierea
strategică (nivel de sub-portofoliu/program) și alinierea tactică (nivel de proiect) pentru a
funcționa, servind astfel ca o punte importantă între strategie și implementare. Conform definiției
PMBOK a PMI, managementul portofoliului se aliniază cu strategiile organizaționale prin
selectarea programelor sau proiectelor potrivite, prioritizarea sarcinilor și furnizarea resurselor
necesare.
De ce este important managementul portofoliului de proiecte?
Managementul portofoliului de proiecte (PPM) este ceea ce menține echipele și organizația
concentrate pe obiective mai mari sau pe imaginea de ansamblu pentru a accepta și selecta
proiecte aliniate cu obiectivele mai mari. PPM nu acționează doar ca un mecanism de
centralizare, ci lucrează și la improvizația funcționării întregii organizații; un proces continuu și
ciclic de management al portofoliului de proiecte, menit să stimuleze adoptarea uniformă a
proceselor în întreaga organizație. Cu instruirea PMP certificată , profesioniștii pot obține o
înțelegere mai profundă a metodologiilor PPM și își pot îmbunătăți abilitățile de a conduce
portofolii de proiecte de succes.
O organizație bine stabilită în care toată lumea înțelege semnificația managementului
portofoliului de proiecte aduce mai multe beneficii, cum ar fi:
 Vizibilitate asupra proiectelor pentru a lua decizii informate
 Îmbunătățirea metodelor de selecție a proiectelor pentru a alinia proiectele la
obiectivele generale
 Utilizarea optimă a resurselor și colaborarea ajutată de luarea deciziilor centralizată
 Date precise privind performanța proiectului pentru a facilita planificarea și execuția
robustă
 O mai bună rentabilitate a investiției, livrare, implicare a angajaților și satisfacție a
clienților
 5 pași ai unui proces de management al portofoliului de proiecte
Pasul 1: Definiți obiectivele de afaceri
Managementul portofoliului în managementul proiectelor vizează alinierea, iar pentru aliniere a
avea o viziune sau obiective de afaceri este indispensabilă. Metodele și procesele de selecție a
proiectelor vor depinde de această aliniere pentru a se asigura că proiectele potrivite sunt
selectate și, după selecție, valorile sunt urmărite în mod corespunzător pentru a măsura progresul.
Progresul proiectului, prioritizarea, viabilitatea și alocarea resurselor vor fi toate conduse de
managementul portofoliului chiar pe această bază de obiective și scopuri.
Pasul 2: Colectați idei de proiecte pentru portofoliul
Managementul portofoliului de proiecte (PPM) implică cercetarea activă și crearea unei liste de
proiecte care urmează să fie preluate pentru a atinge obiectivele subliniate. Gestionarea unui
portofoliu necesită o revizuire diligentă și reechilibrare a sarcinilor, activităților și proiectelor
pentru a se adapta la schimbări, precum și pentru a profita de oportunitățile de pe piață.
Pasul 3: Selectați cele mai bune proiecte pentru portofoliul
Următorul pas după cercetarea proiectului este de a utiliza rezultatele cercetării și de a consolida
procesul de selecție a proiectelor prin prioritizarea și alinierea proiectelor pentru a obține
rezultatele dorite.
Pasul 4: Validați fezabilitatea portofoliului de proiecte
Acesta este un pas important și herculean cu care este însărcinat un manager de portofoliu și
implică menținerea unei verificări a realității asupra proiectelor planificate sau executate pentru a
rămâne cel mai nou pe piață și pentru a asigura un randament ridicat al investiției, satisfacția
clienților și profitabilitatea organizațională.
Pasul 5: Execută și gestionează portofoliul de proiecte
Gestionarea unui portofoliu de proiecte presupune tot felul de proiecte – cele în execuție, cele în
curs de planificare și cele care au fost închise (pentru a realiza beneficii); astfel, un manager de
portofoliu trebuie să țină evidența proiectelor existente pentru a evita scăderea domeniului de
aplicare, pentru a asigura alocările optime și pentru a menține variațiile în limitele planificate ale
managementului de portofoliu și de proiect.
Industrii care beneficiază de managementul portofoliului de proiecte
Pentru a înțelege modul în care managementul portofoliului beneficiază diferite industrii, să ne
întoarcem la elementele de bază pentru a înțelege ce este managementul portofoliului în
managementul de proiect. PPM își propune să dezvolte un model care să asigure supravegherea
eficientă și eficientă a proiectelor și investițiilor întreprinse de organizație pentru a maximiza
rentabilitatea investiției și a reduce costurile/risipa. Folosește date istorice, analiza valorilor și
reflectarea centralizată a operațiunilor pentru a realiza același lucru. Există o multitudine de
beneficii pe care PPM le aduce în organizație – să ne aprofundăm în domeniile sale de interes în
funcție de industrie:
1. IT
Funcția de gestionare a portofoliului joacă un rol esențial în industria tehnologiei informației,
unde există o inovație de ultimă oră care solicită organizației să ia decizii rapide, să minimizeze
timpul de lansare pe piață și să ajute serviciile clienților să se angajeze în mod eficient pentru a
evita revizuirile sau reproiectările costisitoare ale proiectelor. De asemenea, își propune să
centralizeze operațiunile și IT pentru a maximiza eficiența și a realiza economii de scară.
2. Construcție
Industria construcțiilor înregistrează o creștere uriașă datorită cerințelor de infrastructură din
diverse industrii, regiuni și zone geografice. Într-o astfel de stare, organizațiile nu se mai
concentrează pe un singur proiect sau program, mai degrabă fiecare organizație luptă pentru a trăi
în această eră prin partajarea resurselor la cerere, minimizarea costurilor în creștere și urmărirea
proiectelor pentru a se închide la timp în limitele de referință planificate.
3. Servicii financiare
Managementul portofoliului joacă un rol esențial în industria financiară, definind știința din
spatele selectării siguranței de investiții potrivite și echilibrând riscurile, randamentele și
recompensele. Este o aplicație cheie pentru creșterea mereu exponențială din spatele sectorului
financiar al fondurilor mutuale, acțiunilor și asigurărilor. O carieră în managementul portofoliului
este considerată a fi extrem de riscantă, dar este o carieră la nivel mondial în sectorul serviciilor
financiare.
4. Echipe de management de proiect
Echipele de management de proiect includ un rol de manager de portofoliu ca parte a
configurației biroului de management de proiect (PMO), care implică supravegherea proiectelor,
programelor și operațiunilor pentru a asigura alinierea, viabilitatea și profitabilitatea activităților.
PPM urmează principiile PMO de îmbunătățire a guvernanței și a vizibilității în cadrul
organizației.
5. Echipe de servicii profesionale
Echipele de servicii profesionale funcționează în diferite capacități, dimensiuni și modele –
managementul portofoliului aduce foarte mult beneficii acestor tipuri de echipe prin organizarea
structurii lor de operațiuni, aducerea unei metodologii de evaluare uniformă și centralizarea
implementărilor.
6. Echipe de marketing
Managementul portofoliului este de o importanță mai mare în echipele de marketing decât
oriunde altundeva, deoarece aceste echipe se concentrează pe atragerea de clienți noi pentru a
obține beneficiile condițiilor de piață, care în cele din urmă necesită o revizuire activă și
prioritare. de succes.
Cele mai bune instrumente pentru managementul portofoliului de proiecte
1. Analiza arborelui de decizie
O diagramă arbore de decizie este utilizată de PPM pentru a descrie probabilitatea de succes a
inițiativelor pentru a înțelege valoarea contribuabililor pozitivi la venituri, precum și pentru a
inspecta costurile nefondate sau costurile eșecurilor proiectului.
2. Analiza cost-beneficiu
Analiza cost-beneficiu este una dintre tehnicile cele mai utilizate în mod obișnuit de către
managerii de portofoliu. Acest tip de analiză este folosit pentru a evalua inițiativele pentru a
asigura că profitabilitatea organizației este îndeplinită, precum și pentru a urmări obiectivele pe
termen lung ale organizației.
3. Matricea obiectivelor
Managerii de portofoliu privesc imaginea de ansamblu, dar nu este ușor să urmăriți elementele
mari, prin urmare PPM funcționează pentru a descompune strategiile și obiectivele mai mari în
bucăți mai mici de lucru pentru a fi aliniate la diferite proiecte și inițiative. Această defalcare a
articolelor și urmărirea lor pe proiecte/inițiative este ceea ce se realizează cu ajutorul unei matrice
de obiective.
4. Model de notare
Utilizarea modelului de notare implică atribuirea de ponderi și scoruri la diverși factori
cantitativi, de exemplu: costul operațiunilor, rentabilitatea investiției și factorii calitativi, de
exemplu: condițiile de piață, valoarea livrării și satisfacția clienților – pentru a echilibra ambii
factori pentru a obține creșterea și succesul general al portofoliului. Acesta oferă informații
concrete în evaluarea și compararea proiectelor în întregul portofoliu.
Este imperativ ca un manager de portofoliu să măsoare în mod activ rata de succes a portofoliului
pentru a alinia resursele și pentru a crea o cultură a transparenței în organizație, unele dintre
tehnicile pe care managerii de portofoliu le pot folosi includ:
5. Modelul euristic
Modelele euristice sunt utile pentru a depăși situațiile critice care nu sprijină cercetarea sau
analiza cuprinzătoare. Acest model de analiză se bazează pe informațiile disponibile și implică
lucrul cu reguli sau medii vag definite pentru a măsura progresul PPM și a învăța prin
managementul practic al proiectelor/inițiativelor. Exemple de modele euristice includ – Analiza
arborelui defecțiuni și analiza modului de defecțiune și a efectelor.
6. Tehnica punctajului
Tehnicile de notare sunt folosite de managerii de portofoliu pentru a crea combinația potrivită de
activități pentru a obține profitabilitatea dorită, a suporta surprize și a derula inițiative conform
planului. Oricare dintre tehnicile de notare implică adăugarea de scoruri și ponderi numerice și
comparabile la proiecte/inițiative pentru a planifica, executa și conduce eficient.
7. Tehnici vizuale sau de cartografiere
După cum sugerează și numele, tehnicile vizuale sau de cartografiere implică reprezentarea
portofoliului general și a atributelor sale pe o reprezentare vizuală pentru a planifica și urmări –
mai mult ca într-un radiator de informații. Maparea vizuală implică, de asemenea, trasarea
riscurilor/costurilor și recompenselor pe diagramă pentru a înțelege dintr-o simplă privire.
Exemplele de cartografiere vizuală includ – diagrame cu bule sau matrice de planificare a
portofoliului.
Cele mai bune practici de management al portofoliului de proiecte
Gestionarea unui portofoliu nu este o operație simplă, mai ales cu natura mediului în care
operează proiectele și programele; fiecare organizație are propriul set de practici care
funcționează în mod unic pentru tipul de guvernanță și modul de gestionare a proiectelor.
Cu toate acestea, unele dintre cele mai bune practici comune în ceea ce privește gestionarea
portofoliului includ:
 Obținerea unei înțelegeri a viziunii generale și a strategiei;
 Identificați părțile interesate și documentați cerințele acestora;
 Construiți un model de guvernare și stabiliți fluxuri de lucru de sus în jos;
 Definirea unei strategii de management al riscului si schimbarea;
 Definirea unui model de schimb de informații și comunicare;
 Crearea mixtului potrivit de proiecte și inițiative;
 Stabilirea metricilor de evaluare și definirea liniilor de bază;
 Înființarea unui birou de management de proiect;
 Determinați standarde și linii directoare pentru uniformitate;

S-ar putea să vă placă și