ALCOOLUL

METILIC
Mihalache Denis
Motco David
Bongiorno Tommaso
 METANOLUL sau alcoolul metilic ( CH3-OH) este un lichid incolor, volatil, cu miros specific, miscibil cu
apa.

 Metanolul este toxic pentru organismul uman. Consumat in cantitati mici provoaca orbirea, atacand nervul
optic, iar consumand cantitati mari provoaca moartea, doza letala fiind de 0,15g/kg corp.

 Metanolul are o putere calorica mare( circa 22300 kj/kg) si se poate folosi drept combustibil.

 CH3OH+ 3/2 O2--> CO2+ 2 H2O

 Utilizarea sa drept combustibil este limitata din cauza toxicitatii sale si a pretului ridicat.

 Alcoolul metilic este utilizat ca dizolvant pentru grasimi, lacuri, vopsele, la obtinerea unor materiale
sintetice, a colorantilor.
ISTORIC

 În procesul de îmbălsămare, egiptenii din Antichitate utilizau un amestec de

substanțe, printre care și metanolul, care era obținut prin piroliza lemnului. Însă
metanolul pur a fost pentru prima dată izolat în 1661 de către Robert Boyle care
l-a obținut prin distilarea boxusului. Substanța a devenit ulterior cunoscută sub
denumirea de „spirt pirozilic”.[2] În 1834 chimiștii francezi Jean-Baptiste Dumas
 și Eugene Peligot i-au determinat compoziția elementală. Acești oameni de
știință au fost cei care au introdus cuvântul „metil” în chimia organică, termen
format cu ajutorul etinoamelor grecești „methy” (însemnând „vin”) și „hȳlē”
(însemnând „lemn”). Prin această alăturare se dorea ca să se denumească
compusul ca „alcool extras din lemn”, însă formularea conține erori, fiind
greșită utilizarea cuvântului „methy” pentru traducerea lui „bois” din franceză.
Atfel, termenul „metil” a fost întrebuințat pentru a denumi alcoolul metilic,
care a fost prescurtat la „metanol” în 1892 de către IUPAC. Sufixul „-ic” a fost
folosit din acel moment pentru a denumi substanțele organice ce conțin carbon.
Obtinere

 Metanolul este un produs de bază al chimiei organice și o cantitate

semnificativă de alcool este produsă la o scară largă. În 2008, consumul global
de metanol a fost de 45 milioane de tone, iar până în 2012 este de așteptat să
se ajungă la o capacitate de producție apropiată de 85 milioane de tone. 
China este în prezent cel mai mare producător și consumator de metanol.
Este de așteptat ca producția chineză în următorii câțiva ani să depășească 60
milioane de tone. În timp ce în prezent metanolul este cel mai utilizat în
sectorul chimic, folosirea sa în cel al combustibililor înregistrează creșteri
importante. În 2008, în China au fost consumate aproximativ trei milioane de
tone de metanol ca un amestec de combustibil. Problemele ce implică
extinderea pe scară largă și folosirea în proporții mai mari de metanol în
combustibil determină dezvoltarea și a altor componente care sunt
compatibile cu acesta.
Proprietati

 Structura
 Molecula de metanol este alcătuită dintr-un atom de carbon, unul de oxigen si
patru de hidrogen. Ca unități structurale, are o grupare metil ce prezintă o
simterie trigonală și una hidroxil. Aceasta este constituită dintr-un atom de
hidrogen și unul de oxigen hibridizat sp3 ce are două perechi de electroni
 liberi. Unghiul dintre carbon, oxigen și atomul de hidrogen este de 108.9 °,
valoare apropiată de cea existentă într-un tetraedru (109.47 °), iar cel al
grupării metil este de 109 °. Lungimea legăturii dintre carbon și oxigen este
de 1,43 Å, cea dintre carbon si hidrogen este de 1,10 Å, iar cea dintre oxigen
și hidrogen are o valoare mai mică (0,96 Å), fapt datorat electronegativității
 ridicate a oxigenului.
Proprietati termochimice

 La temperatura camerei, metanolul este un lichid cu miros pătrunzător,

eterat și este toxic. Punctul de fierbere este de 65 °C, iar cel de solidificare
 este de -97 °C, formând cristale incolore. Densitatea în stare lichidă este de
791 kg/m3, iar căldura de vaporizare este de 35278 kJ/kmol.[18] La 25 °C,
presiune de vapori are valoarea de 126 mmHg, căldura de ardere de
19,930 MJ/kg și coeficientul de difuzie a lichidului de 1,65×10−9 m2/sec. La
30 °C, căldura latentă este de 1155 kJ/kg, conductivitatea termică de
0,203 W/m °C, viscozitatea lichidului de 0,521 cP, iar cea a vaporilor de
0,98×102 cP. Capacitatea termică masică a vaporilor este de 1,47 kJ/kg °C,
iar tensiunea de suprafață a lichidului de 2,18×102 N/m. Se amestecă cu apa
în orice proporții.
Reactivitate chimica

 Metanolul arde cu flacără albăstruie folosind dioxid de carbon și apă. Poate fi 
oxidat cu bicromat de potasiu acid, dicromat de sodiu acid sau cu 
permanganat de potasiu pentru a forma formaldehidă. Dacă agentul de
oxidare este în exces, atunci formaldehida se va oxida mai departe la 
acid formic și mai apoi la dioxid de carbon și apă. O altă modalitate de a
obține formaldehida este de a trece vaporii de alcool peste cupru înroșit adus
la 300 °C. Doi atomi de hidrogen sunt eliminați din fiecare moleculă,
obținându-se și hidrogen gazos, realizându-se astfel dehidrogenarea
metanoulului. Alcoolul nu poate da reacții de dehidratare. În schimb, în
reacție cu acidul sulfuric se formează dimetil sulfat. Formează cu acizii
organici esteri, iar cu sodiu eliberează hidrogen. Reacțiile de substituție se
pot realiza cu pentaclorura de fosfor sau cu acidul clorhidric.
Raspandire in natura

 Metanolul este întalnit in fructe, unde este produs de către metilestaraza prin
atacul pectinei metoxilate,existând in concentrații diferite în funcție de
fruct.