METANOLUL

METANOLUL
• Metanolul este un alcool care se
sintetizează prin substituirea în molecula
de metan a unui atom de hidrogen cu o
grupare - OH (hidroxilică). În natură
metanolul poate fi întâlnit în plante ca: 
bumbacul, brânca-ursului, ierburi sau
semințe care conțin uleiuri eterice.
Metanolul mai poate fi obținut prin
fermentarea siropului produs din 
sfecla de zahăr. În procesele de fermentare
 a fructelor se poate forma metanol prin
descompunerea pectinelor. Consumul de
metanol poate produce intoxicații grave,
acesta poate lua naștere prin distilarea
fracționată în mod particular a alcoolului.
 Obținerea din gazul de
sinteză
• Materia primă - amestecul format dintr-o
parte oxid de carbon și două părți
de hidrogen (gazul de sinteză) - este trecută
sub presiunea de 200-300 atm și o temperatură de
300-400 °C, peste catalizatori (oxid de zinc și oxid
de crom). Condițiile de reacție trebuie respectate
deoarece materia primă, la alte valori ale
parametrilor, se transformă în benzine
sintetice(procedeul Fischer-Tropsch). De
asemenea, la presiuni și temperaturi mai ridicate,
alături de metanol se mai obțin alcooli superiori,
îndeosebi alcool izobutilic.
 Proprietăți
• Molecula de metanol este alcătuită dintr-un atom de carbon,
unul de oxigen si patru de hidrogen. Ca unități structurale, are
o grupare metil ce prezintă o simterie trigonală și una hidroxil.
Aceasta este constituită dintr-un atom de hidrogen și unul de
oxigen hibridizat sp3 ce are două perechi de electroni liberi.
Unghiul dintre carbon, oxigen și atomul de hidrogen este de
108.9 °, valoare apropiată de cea existentă într-
un tetraedru (109.47 °), iar cel al grupării metil este de 109 °.
Lungimea legăturii dintre carbon și oxigen este de 1,43 Å, cea
dintre carbon si hidrogen este de 1,10 Å, iar cea dintre oxigen
și hidrogen are o valoare mai mică (0,96 Å), fapt
datorat electronegativității ridicate a oxigenului.
• Diferența de electronegativitate între carbon și oxigen și între
hidrogen și oxigen determină
• existența unui deficit de densitate electronică în jurul grupării
metil și în jurul atomilor de hidrogen și un surplus asociat
perechilor de electroni liberi ai oxigenului. Rezultă astfel
un moment de dipol molecular ce are valoarea de 5,67 x 10−30 
cm (1,7 Debye).
• Metanolul sau derivaţii săi sunt utilizaţi la scară largă ca aditivi ai
benzinei, combustibili, solvenţi pentru lacuri, vopsele, decapanţi de
vopsele şi adezivi, diluanţi, sunt conţinuţi în lichidul antigel, în lichidul de
dejivrare sau în lichidul pentru ştergătoarele de parbriz, precum şi în
soluţiile pentru tipografie.

De asemenea, metanolul poate fi utilizat ca agent de denaturare a

alcoolului etilic, utilizat ulterior în alte scopuri decât cel alimentar. Totuşi,
ca urmare a regimului fiscal diferit pe care îl are alcoolul denaturat,
acesta poate fi utilizat pentru obţinerea de băuturi alcoolice contrafăcute
sau chiar consumat voluntar pe post de băutură alcoolică surogat, cu risc
major de intoxicaţie acută cu metanol. 
• Incidenţa intoxicaţiei acute cu metanol
nu este exact cunoscută, fiind o
patologie destul de rară în ţările
dezvoltate, dar mai frecvent întâlnită în
păturile mai sărace din ţările în curs de
dezvoltare, ca urmare a consumului
crescut de băuturi alcoolice contrafăcute
sau prost distilate. Ea poate
surveni sporadic (prin expunere
accidentală sau intenţionată la metanol)
sau în epidemii (ca urmare a consumului
de băuturi alcoolice conţinând metanol
într-o comunitate de exemplu).
• Metanolul poate ajunge în corpul uman pe
mai multe căi
(prin inhalare, ingestie, contact cu
pielea sau cu ochii), însă cea mai
importantă cale de expunere la acest toxic
rămâne ingestia intenţionată (în scop
suicidar de exemplu) sau fără intenţie (în
cele mai frecvente cazuri, prin consum
accidental de soluţii conţinând metanol de
către copii, consum de băuturi alcoolice
contrafăcute sau consum de băuturi
alcoolice prost distilate). În mediul
industrial însă, inhalarea de vapori de
alcool metilic sau absorbţia prin piele pot
produce şi ele veritabile intoxicaţii.