METANOL

• Metanolul este un alcool care se sintetizează prin

substituirea în molecula de metan a unui atom de 
hidrogen cu o grupare - OH (hidroxilică).
 OBȚINERE

• Metanolul este un produs de bază al chimiei organice și o cantitate semnificativă de alcool

este produsă la o scară largă. În 2008, consumul global de metanol a fost de 45 milioane de
tone, iar până în 2012 este de așteptat să se ajungă la o capacitate de producție apropiată
de 85 milioane de tone.China este în prezent cel mai mare producător și consumator de
metanol. Este de așteptat ca producția chineză în următorii câțiva ani să depășească 60
milioane de tone. În timp ce în prezent metanolul este cel mai utilizat în sectorul chimic,
folosirea sa în cel al combustibililor înregistrează creșteri importante. În 2008, în China au
fost consumate aproximativ trei milioane de tone de metanol ca un amestec de combustibil.
Problemele ce implică extinderea pe scară largă și folosirea în proporții mai mari de metanol
în combustibil determină dezvoltarea și a altor componente care sunt compatibile cu acesta.
 STRUCTURA
• Molecula de metanol este alcătuită dintr-un atom de carbon, unul
de oxigen si patru de hidrogen. Ca unități structurale, are o grupare metil ce prezintă o simterie
trigonală și una hidroxil. Aceasta este constituită dintr-un atom de hidrogen și unul de oxigen hibridizat
 sp3 ce are două perechi de electroni liberi. Unghiul dintre carbon, oxigen și atomul de hidrogen este
de 108.9 °, valoare apropiată de cea existentă într-un tetraedru (109.47 °), iar cel al grupării metil este
de 109 °. Lungimea legăturii dintre carbon și oxigen este de 1,43 Å, cea dintre carbon si hidrogen
este de 1,10 Å, iar cea dintre oxigen și hidrogen are o valoare mai mică (0,96 Å), fapt datorat 
electronegativității ridicate a oxigenului.
Diferența de electronegativitate între carbon și oxigen și între hidrogen și oxigen determină existența
unui deficit de densitate electronică în jurul grupării metil și în jurul atomilor de hidrogen și un surplus
asociat perechilor de electroni liberi ai oxigenului. Rezultă astfel un moment de dipol molecular ce are
valoarea de 5,67 x 10−30 cm (1,7 Debye).
În stare lichidă, metanolul se prezintă sub forma unor asociații moleculare legate între ele prin
intermediul legăturilor de hidrogen, lucru indicat de valori mai mari ale punctelor de fierbe, de topire și
a forțelor de dispersie London decât a altor substanțe cu același număr de electroni și cu o structură
similară.[16] Rotația în jurul legăturii carbon-oxigen este restricționată. Totuși, rezistența la rotație a
acesteia reprezintă doar o treime din cea a două grupări de metil (cum ar fi în etan), având valoarea
de 4,48 kJ / mol.[17]
 PROPRIETĂȚI TERMOCHIMICE
• La temperatura camerei, metanolul este un lichid cu miros pătrunzător, eterat și este toxic. Punctul de fierbere este de
65 °C, iar cel de solidificare este de -97 °C, formând cristale incolore. Densitatea în stare lichidă este de 791 kg/m3, iar 
căldura de vaporizare  este de 35278 kJ/kmol.[18] La 25 °C, presiune de vapori are valoarea de 126 mmHg, 
căldura de ardere de 19,930 MJ/kg și coeficientul de difuzie a lichidului de 1,65×10−9 m2/sec.[19] La 30 °C, 
căldura latentă este de 1155 kJ/kg, conductivitatea termică de 0,203 W/m °C, viscozitatea lichidului de 0,521 cP, iar cea
a vaporilor de 0,98×102 cP. Capacitatea termică masică  a vaporilor este de 1,47 kJ/kg °C, iar tensiunea de suprafață a
lichidului de 2,18×102 N/m.[20] Se amestecă cu apa în orice proporții.[13]
• În stare lichidă metanolul este format din asociații moleculare de forma (CH3-OH)x legate între ele prin legături de
hidrogen, fapt datorat polarității grupei hidroxil. În timp ce punctul de topire este aproape egal cu cel de clorurii de
metilen, punctul de fierbere este relativ ridicat în comparație cu această halogenură. energia de disociere  a legăturilor
de hidrogen este de 20 kJ/mol. Metanolul cristalizează în sistemul de cristal ortorombic cu
parametrii {{{1}}}, {{{1}}} și {{{1}}}. Structura sa poate fi descrisă și ca un polimer legat prin punți de hidrogen. La o răcire
semnificativă are loc o pliere a lanțului de polimer într-un sistem de cristal monoclinic. Este solubil în apă (0,789) și în
alți compuși organici, cum ar fi acetonitril, benzen, cloroform, ciclopentan, metacrilat de metil și tetrahidrofuran.
[
Polaritatea grupării hidroxil determină amestecarea cu apa în orice proporții, fapt reflectat prin solubilitatea clorurii de
calciu și a sulfatului de cupru în metanol. Alcoolul este de asemenea, solubil în eter dietilic, în hidrocarburi și mulți alți
solvenți organici. Se amestecă ușor în grăsimi vegetale și uleiuri.
 REACTIVITATE CHIMICĂ
• pKa-ul metanolului are o valoare de 16. În reacție cu acizi puternici, cum ar fi acidul
sulfuric, el se poate protona. Bazele puternice deprotonează molecula de alcool.

• Metanolul arde cu flacără albăstruie folosind dioxid de carbon și apă. Poate fi oxidat cu 
bicromat de potasiu acid, dicromat de sodiu acid sau cu permanganat de potasiu pentru a forma 
formaldehidă. Dacă agentul de oxidare este în exces, atunci formaldehida se va oxida mai departe
la acid formic și mai apoi la dioxid de carbon și apă. O altă modalitate de a obține formaldehida este
de a trece vaporii de alcool peste cupru înroșit adus la 300 °C. Doi atomi de hidrogen sunt eliminați
din fiecare moleculă, obținându-se și hidrogen gazos, realizându-se astfel dehidrogenarea
metanoulului. Alcoolul nu poate da reacții de dehidratare. În schimb, în reacție cu acidul sulfuric se
formează dimetil sulfat. Formează cu acizii organici esteri, iar cu sodiu eliberează hidrogen. Reacțiile
de substituție se pot realiza cu pentaclorura de fosfor sau cu acidul clorhidric.
 ETANOL
• Etanolul (de asemenea denumit și alcool etilic sau mai simplu doar alcool) este un 
compus organic din clasa alcoolilor, fiind principalul alcool întâlnit în băuturile alcoolice.
Este un lichid volatil, inflamabil și incolor, cu un miros caracteristic. Are formula chimică
C2H5OH, care poate fi scrisă desfășurat CH3 – CH2 – OH, fiind din punct de vedere
structural alcătuit dintr-un radical etil, legat de o grupă hidroxil. De aceea, este
câteodată simbolizat EtOH.
 PROPRIETĂȚI CHIMICE

• Etanolul, ca toți alcoolii, prezintă un ușor caracter acid dovedit prin reacția sa cu
metalele alcaline, iar o reacție tipică este reacția cu sodiul (în amoniac lichid[7]) în urma
căreia se formează ionul etoxid și se eliberează protonul din gruparea hidroxil. Protonul
se fixează pe perechea de electroni ai oxigenului din apă, generând ionul hidroniu care
oferă aciditate soluției respective.
• Etanolul nu reacționează cu hidroxizii alcalini, față de fenoli care sunt tot compuși 
hidroxilici și care reacționează cu hidroxidul de sodiu formând ionul fenoxid. Alte reacții
tipice etanolului sunt reacțiile cu acizii carboxilici când rezultă esteri folosiți pe post de
aromatizanți.
 PRODUCERE
• Hidratarea etenei[modificare | modificare sursă]
• Etanolul folosit pentru scopuri industriale, adică cel folosit ca materie primă sau solvent
(denumit și etanol sintetic) se obține din materii prime petrochimice, în general prin
hidratarea (adiția apei la dubla legătură) catalizată în mediu acid a etenei:

• Fermentația alcoolică
• Etanolul din compoziția băuturile alcoolice se obține
exclusiv prin fermentația alcoolică. Unele specii de 
drojdii (precum Saccharomyces cerevisiae) 
metabolizează polizaharidele și glucoza, obținându-se
etanol și dioxid de carbon
 ACIDUL ACETIC
• Acidul acetic este un acid slab, cel mai simplu acid din
clasa acizilor carboxilici, având formula brută C2H4O2 și
formula chimică CH3-COOH. Numit și acid etanoic, acidul
acetic este un lichid incolor cu miros pătrunzător și iritant.
Acidul acetic pur (anhidru) se numește acid acetic glacial
datorită aspectului de gheață al cristalelor formate la
temperatura camerei. În soluții diluate (3% - 6%) se
numește oțet și se folosește în alimentație.
• Acidul acetic este miscibil cu apa și cu majoritatea
solvenților organici. Este insolubil în sulfura de carbon.
Acidul acetic are un coeficient de partiție mai mare în
solvenți polari nemiscibili care conțin apă decât în apă, din
această cauză se poate extrage din soluții apoase în eter
sau acetat de etil. La rândul său, acidul acetic este un bun
solvent utilizat frecvent la dizolvarea rășinilor și a uleiurilor
 DESCRIERE

• Acidul acetic e un compus chimic organic ce apare ca un lichid incolor, cu miros

caracteristic, înțepător; se amestecă în orice proporții cu apa. Temperaturile de topire și
fierbere sunt 16,7 °C respectiv 118,2 °C. Se fabrică prin fermentarea acetică a soluțiilor
diluate de alcool, prin distilarea uscată a lemnului (v. și acid pirolignos) sau prin 
oxidarea aldehidei acetice. Oțetul conține acid acetic în concentrație de 3–9%.
• Acidul acetic glacial este un acid acetic de concentrație 98–99,8%. Este caracterizat
printr-o mare capacitate de a atrage apa din mediul în care se găsește (higroscopicitate
).